14,689 matches
-
Europa natală (publicată la Editura Univers în anul 1999), Ținutul Ulro (Editura Allfa, 2002), Privind dinspre golful San Francisco ( Editura Paralela 45, 2007), Îndatoriri particulare, Pauza metafizică, Grădina științelor, În căutarea patriei, Abecedarul etc., care confirmă profunzimea căutărilor poetului, sinceritatea trăirilor, orizontul cultural întins, disponibilitățile artistice. De un succes deosebit s-a bucurat volumul Câinele de la marginea drumului, 1997, cuprinzând numeroase reflecții și observații ce atestă o bogată experiență și înțelepciune de viață. Cu câțiva ani în urmă a fost numit
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
abstragere din realitate. Intri într-o lume de detalii misterioase care, nefirești fiind, îți acaparează atenția, dar nu fiindcă sunt stranii, ci fiindcă sunt autentice. Valoarea cărții vine din puterea cu care, rupîndu-te de realitate, te trage de partea unor trăiri inexplicabile. Aceste trăiri alcătuiesc fundalul sufletesc al fiecărui om, deosebirea fiind e că în vreme ce noi nu le dăm atenție decît rareori, și chiar și atunci doar în treacăt, Tarangul se oprește asupra lor în chip obsesiv, analizîndu- le pînă la
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
Intri într-o lume de detalii misterioase care, nefirești fiind, îți acaparează atenția, dar nu fiindcă sunt stranii, ci fiindcă sunt autentice. Valoarea cărții vine din puterea cu care, rupîndu-te de realitate, te trage de partea unor trăiri inexplicabile. Aceste trăiri alcătuiesc fundalul sufletesc al fiecărui om, deosebirea fiind e că în vreme ce noi nu le dăm atenție decît rareori, și chiar și atunci doar în treacăt, Tarangul se oprește asupra lor în chip obsesiv, analizîndu- le pînă la sațietate. O plimbare
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
fiind e că în vreme ce noi nu le dăm atenție decît rareori, și chiar și atunci doar în treacăt, Tarangul se oprește asupra lor în chip obsesiv, analizîndu- le pînă la sațietate. O plimbare pe plaja unei insule grecești îi prilejuiește trăirea „clipei eterne“, o senzație de plenitudine durabilă, pe care n-o simte decît dacă, stînd într-un anumit loc, privește o stîncă al cărui vîrf se întrezărește deasupra valurilor. „Și brusc, senzația clipei eterne m-a invadat în timp ce priveam marea
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
data aceasta senzația nu-mi aparține numai mie, ci este «dată» și în afara mea.“ (p. 271) Altădată, la Paris, cade într-un lapsus de memorie din care, revenindu-și, trăiește senzația încrucișării planurilor de conștiință, neștiind dacă el e subiectul trăirii sau doar mediul care e trăit de o instanță care trece prin el. Altădată se trezește din somn cu certitudinea că urmează să vină „el“, el nefiind nimeni altul decît diavolul: „Noaptea lui 29 februarie, spre dimineață, mă trezesc brusc
Dansul lui Hipoclid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5484_a_6809]
-
probabil, va ajuta scopului nostru. Forța moștenirii lăsate de nemuritorii noștri străbuni” (p. 31), iar această meditație asupra continuității unei ilustre tradiții, aptă a se lăsa convertită în realitate trăită este, poate, elementul cel mai înăl- țător al romanului. Dinamismul trăirii destramă impresia de fatalitate și statism - există un suspans permanent, impresia fiind de trăire supramundană, dirijată de instanțe ascunse: „Tot ce facem pentru morții noștri (...) o facem de parcă ar urma să se întoarcă. Sfârșitul, cel adevărat, nu-l poate pătrunde
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
iar această meditație asupra continuității unei ilustre tradiții, aptă a se lăsa convertită în realitate trăită este, poate, elementul cel mai înăl- țător al romanului. Dinamismul trăirii destramă impresia de fatalitate și statism - există un suspans permanent, impresia fiind de trăire supramundană, dirijată de instanțe ascunse: „Tot ce facem pentru morții noștri (...) o facem de parcă ar urma să se întoarcă. Sfârșitul, cel adevărat, nu-l poate pătrunde mintea umană” (p. 192). Finalul, brusc, este o străfulgerare a Paradisului ca apocatastază, restaurare
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
crescuți/ pe nordul anilor” indică sensul apropierii de ultima întâlnire cu timpul: „O sferă/ de lacrimă/ se rostogolește/ pe obrazul timpului / omul pieton/ traversează orb/ strada/ care se cheamă/ Akeron”. Trecerea în lumea de dincolo acutizează senzațiile, apropierea „pragului” determină trăirea frenetică a ultimei șanse și radicalizează pulsiunile inspirației. Poetul recuperează o întreagă tradiție în „diatele” sale („îți las ție moștenire această magie/ a transformării cuvintelor/ în ființe dragi/ în animăluțe de companie”) și în poemele de învățătură către neștiutul urmaș
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
structură compozită, fiind alcătuită dintr-o mixtură de forme și aspecte ale scriiturii (jurnal, recenzii, texte lirice, proză). Referindu-se la natura și finalitățile jurnalului, chiar dacă se ferește în mod explicit să realizeze „teoria jurnalului, a literaturii subiective, a «trădării» trăirii din momentul fixării impresiilor în pagină“, Constantin M. Popa remarcă specularitatea narcisiacă, anamorfozele, jocul identitar, sau sugestiile simbolice ce articulează conformația scriiturii autobiografice: „Proiecție a autorului despre lume și despre sine, jurnalul, ca act specular, divulgă aroganța eului, inevitabila doză
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
și al referențialității. De altfel, pentru scriitor, „aventura (...) înseamnă și abandon, reverie lucidă, bucurie, poate și devoțiune abstractă”, după cum poate să conoteze și o propensiune mereu reiterată, iluzorie și fantasmatică, spre regăsirea identității proprii. Reveria, ca formă de cunoaștere, resuscitează trăiri privilegiate, redă peisaje cu amprentă simbolică, fixează nostalgii și neliniști, fapte și evenimente, posturi meditative și revelații ale sinelui. Fragmentele de proză și, mai ales, versurile inserate în corpusul cărții, revelează o altă dimensiune a personalității lui Constantin M. Popa
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
Sorin Lavric Stéphane Müller, Patrick Lang (ed.), Celibidache. Întîlniri cu un om de excepție, Editura Spandugino, București, 2012, 180 pag. Prețul pe care îl plătește un posedat căruia muzica îi provoacă trăiri mistice e neputinț a de a spune ce a simțit. Aceasta e impresia pe care ți-o lasă Celibidache în volumul pe care Stéphane Müller și Patrick Lang, doi foști studenți, l-au publicat după moartea maestrului, dintr-o intenție
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
de intelectual. Intelectul, ca facultate a distincțiilor și noțiunilor, e marea pacoste care amenință muzica, intimitatea ei neputînd fi lămurită de sensurile limbii. Logos-ul e neputincios în fața melos-ului. Un asemenea fenomen intim nu poate fi decît trăit, iar trăirea unui concert e irepetabilă, de aceea pretenția de a o eterniza sub forma înregistrărilor de studio e semn de obtuzitate. Un disc nu reține decît pojghița sonoră a unui Ereignis pe care nici o înregistrare, oricît de fină, nu-l poate
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
pretenția de a o eterniza sub forma înregistrărilor de studio e semn de obtuzitate. Un disc nu reține decît pojghița sonoră a unui Ereignis pe care nici o înregistrare, oricît de fină, nu-l poate surprinde, căci discul nu poate reda trăirea protagoniștilor. Un concert e ca un episod de iubire, și a vrea să-l trăiești din nou înseamnă a-l perverti. Acesta e motivul pentru care Celibidache a refuzat cu obstinație înregistrările audio. „Înregistrările pe discuri au aplatizat totul și
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
metoda, simplist totalitară, îi îngăduia șefei să înlocuiască uzurpator grila programelor, să oblige la un soi de grevă forțată redacții întregi, pentru cîte 10 zile sau două săptămîni, alese tocmai la crugul Anului, în pragul Sărbătorilor ce îndeamnă la o trăire adîncită a identității noastre spirituale. Etnologi cu largă perspectivă și exactă aplicație pe teren, ca Ernest Bernea, ne-au dezghiocat profunde axe de înțeles, elocvente dimensiuni antropologice, în tezaurul folcloric ce culminează la momentul Sărbătorilor. O instalare plenară în timp
Sub tropotul rinocerilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/3297_a_4622]
-
naturale, iar administrarea cu înțeleptiune a acestora dovedește respect față de Creator și față de semeni; - principiul subsidiarității - puterea potrivită la locul potrivit, adică o descentralizare eficientă și practică; - transparență și responsabilitate, tragerea la răspundere a reprezentanților politici de către electorat; - principiul solidarității - trăirea după regula de aur, și anume ‘tot ce vreți ca oamenii să vă facă, faceți-le și voi la fel’". UCDR își propune să fie o alternativă la actualele partide, care să readucă încrederea cetățenilor în partidele politice.
Un nou jucător politic. Ce PARTID tocmai s-a LANSAT by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/33051_a_34376]
-
2005, spune el, „la începutul lunii noiembrie”. El prezintă discuția respectivă într-o perspectivă de joc geostrategic, ca o încercare de poziționare ierarhică, cu implicații (para) psihologice. Nu îmi propun să-l analizez pe Morar din punctul de vedere al trăirilor sale subiective așa că nu voi comenta acest aspect. Eu îl sunasem pe telefonul guvernamental, și pentru că nu răspunsese, secetara mea a sunat la cabinetul său, pe telefonul de oraș, rugându-l să sune înapoi când s-ar fi întors în
Năstase, din închisoare: cum a început dosarul Zambaccian by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/33183_a_34508]
-
și nici respira,/ atât de tare/ încât ți se face greață și îți vine să vomezi/ mereu și trebuie să-ți bagi degetele în gât”. Boala înseamnă, cu alte cuvinte, nu numai infirmitate și slăbiciune, dar și o intensificare a trăirilor, izolare, umilință, dar și o revendicare orgolioasă a singularității, complexe, alergii și frustrări, dar și o exacerbare a instinctelor („boala este aceea care îți exacerbează instinctul sexual”), solitudine („singură, ca o larvă de fluture”), dar și acuitate a simțurilor („laser
Dependența de confesiune by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/3446_a_4771]
-
arată că "Regele Mihai și-a iubit țara și poporul așa cum numai un suveran poate și știe să o facă. Personalitatea sa marcantă a inspirat generații de români care au aflat în el un adevărat model de viață și de trăire românească. În vremuri tulburi, așa cum au fost în ultimele două decenii, când poate nevoia obiectivă a unui far călăuzitor ar fi putut să-l împingă spre atitudini politice explicite, Regele Mihai și-a păstrat întotdeauna distanța aristocratică față de politica militantă
Firea, către politicieni: Să reflectăm la adevărul Regelui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34494_a_35819]
-
a trăi în mod nemediat și nedisimilat ceea ce simte cu adevărat. Prin intermediul literaturii, cea mai profundă inimă a fiecărui cititor este atinsă și adusă la suprafață și, printr-un miracol pe care numai lectura unei cărți îl produce, sentimentele și trăirile adânc îngropate răbufnesc făcând ca inima cititorului să trăiască la unison cu viețile narate de povestirea pe care o citește, dându-i astfel iluzia trăirii. Literatura ne amintește cine suntem, ne reamintește de noi înșine, ne învață despre noi înșine
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
suprafață și, printr-un miracol pe care numai lectura unei cărți îl produce, sentimentele și trăirile adânc îngropate răbufnesc făcând ca inima cititorului să trăiască la unison cu viețile narate de povestirea pe care o citește, dându-i astfel iluzia trăirii. Literatura ne amintește cine suntem, ne reamintește de noi înșine, ne învață despre noi înșine. N-o poate face decât luândune de mână și purtându-ne prin labirintul ei de povești să ne indice drumul înspre emanciparea de sine. Adevărata
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]
-
în propria-i manieră, adăugând lucruri, cum ar fi amănuntele despre soția Saveta a prezumtivului interlocutor din scrisorile care structurează Epistolarul. Altfel, avem în față experiența unui eșec existențial povestită cu o calitate a scriiturii și cu o intensitate a trăirii de reală anvergură artistică.
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
românesc a fructificat filonul acesta tematic, obținând succesele știute. La fel ar fi putut să o facă literatura, tradusă și prezentată adecvat. Emil Brumaru, alt scriitor canonic, e obsedat în confesiunea sa, ca totdeauna de altfel, de Femeie și de trăirile într-un spațiu, care nu poate fi altfel decât unul intens erotizat. Femeile pentru Brumaru, reale sau imaginare, eventual proiectate de propriul scris, sau de al altora, sau aparținând istoriei culturale, sau, pur și simplu, aparținând istoriei, sunt termeni ai
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
peste cap, sub ele purtând combinezoane fine, scurtuțe...” Voi opri totuși citatul aici. Sinceritatea îmi pare a fi marea miză a mărturisirilor „pe net” provocate de Daniel Cristea-Enache, cu atât mai greu de atins cu cât sunt vizate aspecte ale trăirilor personale și chiar intime, cum am văzut. Despre problemele mari ale lumii, sociale,politice, religioase etc., este parcă mai simplu să spui ce crezi în auzul tuturor. Amândouă ipostazele sunt de aflat în carte, a mărturisirii de sine și a
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
să nu predice discursurile puterii politice și culturale dominante. Și mai ales să fie critic”. Pentru Lucian Dan Teodorovici, autorul lui Matei Brunul, ratarea e mai profitabilă decât reușita, ca temă de roman („...ratarea e atât de complexă, acoperă atâtea trăiri, sentimente, atât de multă psihologie, îți oferă atâta miez literar, încât e infinit mai tentantă, pe planul acesta, decât reușita”). Norman Manea leagă experiența exilului de cauzele care au generat-o, experiență cu atât mai dureroasă și mai riscantă pentru
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
iluzii cu privire la omul și la scrisul contemporan. Peste toate, învinge însă năzuința spre un „poem unic și ideal”, în stare măcar să aproximeze figura unei sensibilități autentice, într-un limbaj simplu, ca de „dicționar”, conștient totuși că, dincolo de miza pe autenticitatea trăirii, scrisul e și transfigurare, muncă asupra cuvântului, rigoare și ordine, încurajate de o nevoie acută de puritate, care să nu fie doar masca unor „josnicii omenești” inavuabile. Preferă acestei superficiale „purități” dimensiunea problematică, profund interogativă a creației. 1943 Poezia este
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]