4,336 matches
-
ce revenea cooperatorilor era de 30%, noi le dădeam 50% din producția pe care o obțineau; la căpșuni, la fel. Cei de la județ știau asta, dar închideau ochii pentru că CAP Drăguș mergea excelent”. După 1989, Drăgușul s-a înscris pe traiectoria urmată de majoritatea localităților rurale din România: pământul a fost restituit oamenilor, iar patrimoniul CAP a fost împărțit membrilor cooperatori sau vândut la prețuri foarte mici. Potrivit unei anchete pe care am realizat-o în decembrie 1995, populația Drăgușului era
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze ceasornicul? Adam Smith a înlocuit în Economie ceasornicul cu ceva și mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alt nivel de complexitate care necesită un alt nivel de interpretare (Prigogine, Stengers, 1984). Dacă este așa, analiza economică s-ar putea să se lase atât de surprinsă (în sens și de fascinanție și de orbire) de fapte și spectaculozitatea traiectoriilor lor, încât să nu se mai vadă ideea de care acestea se leagă sau, mă rog, pe care faptele o ecranează. Desigur însă, ipotetica asemănare ar fi posibilă doar prin cuprinderea metodologică a actualei crize în perspectiva experimentului științific. Probabil
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
planitatea contextului), ci pe grade de influență, pe niveluri, ceea ce ar sugera ceva de genul supradeterminării (și metadeterminării) dintre acțiune și conceptualizarea ei, dintre experiența practică și experiența teoretică. Într-o astfel de relaționare se întâmplă bucle de deschidere a traiectoriei de la un orizont la altul și de la un nivel la altul, inclusiv cu semnificație a substanțierii și nu cercuri, ca linii de influență care se închid printr-o mișcare cu rază constantă raportată la un centru. Imaginea cercului sugerează aici
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și logice, care pune problema preferințelor și așteptărilor alături de problema certitudinii în legătură cu metoda adevărului, prin care se ajunge la decizii și apoi la algoritmul de decantare a deciziilor optime, fie și ca opțiune majoritară prin acceptanță). Puternicul conținut subiectiv al traiectoriilor conținute de sistem între intenții și consecințe, între intrări și ieșiri, atât din punct de vedere substanțial, cât și funcțional, de orizont și nivel, cantitativ și calitativ, material și valoric, implicat și rejectat, exprimă atât de multe elemente nonlineare încât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau prea liberalizate își ocolește problema gravă a fundamentelor. (Taleb, 2008) Obiectul Economiei ca știință implică metode raționale alături de unele ale determinanților raționali sau ale cauzelor raționalității. Toate acestea, în ciuda așteptărilor, scad șansele de gestiune sau de control rațional al traiectoriilor conținute sau al rezultantei sistemice. Cel mai turbulent ingredient de căi raționale de cunoaștere este comunicarea adevărului în condițiile interrelaționării concurențiale. Comunicarea adevărului nu este în sistemul economic un dat de la care să pornești în decelarea rațională a ansamblului prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esențială care decurge din atributul „dinamic-evolutiv” al sistemului personalității rezidă în aceea că starea actuală apare ca o rezultantă a interacțiunii dintre „situația-stimul”, încărcată cu o anumită semnificație (pozitivă sau negativă), și oricare dintre stările anterioare (din oricare segment al traiectoriei biografice a individului), care se poate activa spontan la momentul dat, devenind variabilă moderatoare principală. Aceasta înseamnă că predicția modului de comportare al unei persoane într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu poate fi făcută numai pe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în mod corespunzător - să îndeplinească astfel de „treburi de interes obștesc”? Dar dacă obținerea de fonduri europene sau non-europene pentru finanțarea drumului sau a morii ar fi condiționată de elaborarea unei „strategii de dezvoltare locală”, câți și-ar putea imagina traiectoria propriei comunități pe termen mediu și lung? Gospodăriile mai sărace, orientate spre subzistență, „și-ar pierde timpul” pentru a identifica în comun proiecte mai mult sau mai puțin îndepărtate, ca să le pună pe „o hârtie”? Dacă nu pot fi atrase
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
referitor la modul în care trebuia să dovedească deținerea anterioară a proprietății. Procedura le-a avantajat pe elitele locale: pe cei mai educați, pe autoritățile locale, pe oamenii organizați și care aveau relații.” Comunitățile rurale au „gravitat” (și gravitează) pe traiectorii diferite de dezvoltare. Unele au avut acces la informație sau la oportunități de dezvoltare locală, altele mai puțin. Datele statistice indică faptul că cele din urmă sunt preponderent satele mai sărace, cu un stoc de educație scăzut, izolate sau periferice
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
urmă sunt preponderent satele mai sărace, cu un stoc de educație scăzut, izolate sau periferice în cadrul unei comune. Adesea, se vehiculează ideea „lipsei capitalului social” pentru a explica de ce anumite comunități au întârziat (și întârzie) să se înscrie pe o traiectorie de dezvoltare. Rolul jucat de „capitalul social” nu este însă limpede; evaluări cantitative sau calitative ajung uneori la ipoteze diferite sau contradictorii, care nu pot fi utilizate în practică decât cu multă prudență. (vezi și caseta de mai jos). Relația
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
locali (reprezentanți ai cultelor existente, întreprinzători locali etc.), care au preluat inițiativa organizării comunității în vederea definirii și ierarhizării problemelor locale, a alegerii unui Comitet de Conducere a Proiectului (CCP), a planificării contribuției comunitare etc. Aparent, comunitatea se înscrisese pe o traiectorie așteptată. Însă, când trecuse mai mult de o lună de la începerea procesului de facilitare, un zvon a început iarăși să circule cu intensitate în sânul comunității: „o să ne ia Banca vitele din ogradă” și „ne vom pierde casele pentru că nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
tip de argument, dezvoltat în „teoria jocurilor” și vehiculat adesea sub umbrela „capitalului social” sau a „neoinstituționalismului economic”, are o semnificație aparte în cadrul strategiilor de dezvoltare comunitară: când se poate spune că o comunitate s-a înscris ireversibil pe o traiectorie de dezvoltare astfel încât nu mai este necesar să fie sprijinită? Vom reveni asupra acestui aspect. HYPERLINK "http://www.worldbank.org" www.worldbank.org, consultat în septembrie 2006 Am utilizat termenul instituții în sens larg, de „reguli ale jocului” într-o
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
conținut mult mai bogat, și anume acele relații dintre organism și mediu care semnifică nu atât schimbul nemijlocit de substanțe, cât mai ales schimburile de ordin „funcțional”, a căror realizare se efectuează la „distanțe spațio-temporale tot mai mari și după traiectorii tot mai complexe” (deci acelea care au un caracter mediat). Aceasta a și determinat pe unii psihologi să înlocuiască termenul de „comportament în înțelesul lui mecanicist, cu termenul de „conduită”, luat în sensul lui mai larg, care implică reacțiile subiectului
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de factori de ordin subiectiv, în acest ultim caz prezentând importanță întreaga personalitate a subiectului frustarnt (felul în care realizează conștientizarea situației, sensibilitatea, complexitatea motivației, sistemul de atitudini față de sine și față de ceilalți etc.). Angajarea, de exemplu, a „frustrației” pe traiectoria unei „spirale ascendente” - când contrarierea/blocarea unui obiectiv propus are menirea de a angaja întregul sistem psihic într-un proces ascendent de ridicare, prin salturi, pe o treaptă superioară de evoluție - depinde, desigur, de nivelul anterior de dezvoltare psihică a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în Sud. h) Lumea a Treia se diferențiază: unele state fac saltul spre dezvoltare (în special în Pacific), dar grosul țărilor din Sud continuă să se zbată în sărăcie și înapoiere. Conflicte cu potențial de război Războiul a cunoscut o traiectorie istorică semnificativă atât în ceea ce privește atitudinea față de acesta ca fenomen social, cât și utilitatea lui ca metodă de rezolvare a problemelor ivite între comunități și state. Timp de milenii, atitudinea față de război nu a înregistrat schimbări sensibile: războiul era considerat parte
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
Faulques a privit resemnat crăpătura din perete. La urma urmelor, s-a consolat, totul făcea parte din criptogramă. Zigzagul din haos și sensurile lui oculte. Și natura, și-a amintit, avea pasiunile ei. Din această perspectivă, a privit multă vreme traiectoria fisurii: punctul ei de plecare de la limita superioară a frescei și drumul ei descendent, În formă de evantai ori scoică, Împărțit În alte fisuri mai mici, pe când fisura principală Își urma cursul În jos, croindu-și drum prin cerul zorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
primul lui franctiror - cu privire la motivele simple pentru care un bărbat cu dozele adecvate de fanatism, ură și scopuri mercenar-lucrative putea ucide fără discriminare. Pusese Întrebări tehnice, de la profesionist la profesionist, despre distanțe, câmp de fugă, influența vântului și temperaturii asupra traiectoriei cartușelor. Brizante, precizase celălalt, pe un ton obiectiv. În stare să facă să explodeze un cap precum un pepene sub un ciocan ori să facă mațele să curgă absolut eficient. Și cum optezi, Întrebase Faulques. Vreau să spun, cum tragi
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
așezaseră În turn și beau din berea adusă de croat: Markovic pe treptele de jos ale scării În spirală, Faulques pe un scaun, lângă masa cu vopsele. - Cum vezi, a spus el, incertitudinea e a jucătorului, nu a regulilor. Din traiectoriile posibile ale unui cartuș, numai una devine realitate. Croatul a Încuviințat Între două Înghițituri. Își privea cicatricea de pe mână. - Legi oculte și teribile? - Asta-i. Inclusiv origine microscopică a ireversibilității. - Mă surprinde că ai pretenția că știi asta. Faulques a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
fără prezența ei. Ca În vulcanul cel roșu, negru și brun, care era vârful picturii murale, punctul unde convergeau toate liniile, toate perspectivele, Întreaga tramă complexă și neîndurătoare a vieții și hazardului ei, guvernat de norme riguroase, drepte ca și traiectoria sinistrelor săgeți din tolba lui Ahile. El, care, În fața Troiei, mișcându-se și Încordând arcul ucigaș (și el o combinație letală de curbe, unghiuri și drepte, ca de obicei), era aidoma nopții. Supus urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
întuneric, ignorat de cei de pe scenă, spectatorul supraveghează într-un mod aproape fraudulos platoul, pe care-l poate vedea fără să fie văzut: definiția supravegherii. Lucru care îi și place, o plăcere suspectă însă, căci pătrunde în universuri personale, urmărește traiectorii și acte individuale fără nici un alt motiv în afara satisfacției de a fi martorul tăcut al unor scene de viață care par să nu se sinchisească de el câtuși de puțin. Noi, spectatorii, știm că ei, actorii, știu că suntem acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Arhonții cerești conțin totuși particule de Lumină răpite din Pleromă. Sarcina lui Melchisedek este să le recupereze, pentru a le Înapoia Tezaurului din Înălțimi. De aceea, independent de Isus, el intervenise deja În mișcările astrale, amplasînd un Accelerator (spoudastes) pe traiectoriile Arhonților, obligați astfel să se miște mai repede. Acceleratorul nu este, probabil, altceva decît un fel de bici, iar arhonții sînt Înfățișați ca niște animale de povară. Cu cît sînt obligați să se miște mai repede, cu atît pierd mai
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
leitourgoi) Arhonților, care plăsmuiesc din ele suflete de oameni și de animale, după procedeul pe care l-am descris mai Înainte 97. Pe rînd, cei doi Perceptori (paralemptores sau, În altă parte, paralemptai) situați pe Soare și pe Lună urmăresc traiectoriile (schemata) Arhonților și adună rămășițele de Lumină, care sînt depozitate pe Soare și transportate apoi de trimișii lui Melchisedek. În cele din urmă Arhonții sesizează trucul și, pentru a nu-și mai pierde puterea, Încep să-și lingă și să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
perioadă cu mari turbulențe la nivel mondial, se impune mai mult ca oricând acțiunea conștientă a factorilor de decizie astfel Încât, efectele economice să poată fi obținute În condiții dirijabile, cu risc diminuat și fără pierderi iremediabile, care să schimbe radical traiectoria dorită. Altfel spus, se impun În permanență controlul, analiza, auditul, pilotajul și diagnosticarea Întreprinderii, cunoașterea corelațiilor multiple dintre funcțiile agentului economic și interacțiunea acestuia cu mediul extern de proximitate, dar și cu cel general, care, fără drept de apel, În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
se recomandă și comparații cu societățile concurente sau cu mediile sectoriale. Se sugerează ca analiza structurii patrimoniale să se realizeze și În raport cu performanțele obținute de Întreprindere, pentru a constata dacă, În timp, deciziile de investire și finanțare au avut o traiectorie satisfăcătoare, cu efecte benefice asupra activității operaționale. Altfel spus, analiza activității prin utilizarea indicatorilor de eficiență este esențială și În acest caz. Luarea deciziilor viitoare va depinde de rezultatele și concluziile desprinse din analiza patrimonială post factum. Analiza evoluției În
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
certitudinea. Indiferent de mecanismul care a stat la baza elaborării unui răspuns, acesta se exteriorizează și se materializează sub forma unui comportament, observabil. În urmă manifestării acestui comportament, autovehiculul se va deplasa cu o anumită viteza și pe o anumită traiectorie. Dar ce este comportamentul ? În psihologie, noțiunea de comportament este definită, în sens larg, ca fiind „ceea ce face și ce spune” omul, reacția, prin care el răspunde la o situație trăită - în funcție de stimulările mediului și de tensiunile sale interne - și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]