5,827 matches
-
ei (vărsându-se în Marea Neagră); ca urmare a construirii Canalului Main de 171 km (pe teritoriul R.F.G.) și a conectării cu Rhinul, Dunărea face legătura între Marea Neagră (portul Constanța) și Marea Nordului (Rotterdam cel mai mare port european) ca o axă trasată de la Est la Vest (transeuropean), de 3500 km, Dunărea străbătând teritoriul a zece țări; prin aceasta, devine o cale intercontinentală, stabilind legătura între zonele apropiate din Asia și zonele de peste Atlantic. Dacă la calitatea Dunării de cale de transport transeuropean
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
funcție, de putere publică, în scopul obținerii unor avantaje personale. Adepții unei definiții juridice susțin că este corupție ceea ce legile, codul penal definesc ca atare sau ceea ce codurile deontologice profesionale interzic. Stabilind ceea ce este permis și ceea ce este interzis, legea trasează frontiere clare care fac posibil ca sectoarele public și privat, cetățeanul și funcționarul să poată determina fără prea mari dificultăți linia de conduită. Criticii acestei abordări susțin însă că practicile de corupție nu se cantonează întotdeauna în câmpul definit de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ani, iar cel care i-a luat locul este Soliman. Înr-un anume sens, Abbad spunea adevărul. Eram de acum liber în sentimentele mele, în entuziasmul meu, liber să mă alătur efuziunilor spontane ale Maddalenei. Câtă fericire, câtă seninătate să poți trasa în mijlocul evenimentelor lumii o linie de cumpănă între motivele de bucurie și cele de mâhnire! Fericirea asta, totuși, știam că-mi era interzisă, prin însăși firea mea. — Dar te cunosc, reluă Abbad, fără să se uite la mine. Nu știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
când, vântul aducea până la el miros de oțet și prăjeală. Rândunelele zburau ca niște săgeți, coborând și ridicându-se în stoluri, dincolo de zidurile cetății, acoperite de iederă. Valerius se întoarse să privească sclipirile luminii în apă. Vârî mâna în fântână, trasă cercuri din ce în ce mai mici și numără vrăjit vălurelele care dispăreau încet-încet. „Plec“, se gândi. Își trecu mâna peste piept. Degetele dădură peste amuletă. Amuleta Velundei. O strânse în pumn, apoi o privi în lumină: strălucea, transparentă. Frumusețea ei nu pălise, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Proculus, ridicându-se. Motivul pentru care am venit mă privește doar pe mine, nu crezi? Cât despre o presupusă înșelătorie pe care timpul o va scoate la iveală... Oare viitorul nu se află în mâinile zeilor? Nu uita că, atunci când trasează destinele oamenilor, zeii sunt subtili, nu răuvoitori. Manteus încuviință, prea puțin convins, apoi bătu din palme, chemându-și sclavul. — Valerius e al tău, spuse, fixându-l pe Proculus cu o privire inexpresivă. El te va conduce. Antrenează-l cum crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
mic culoar, pe care trebuie să-l parcurgi... vezi? E un soi de galerie... Proculus arătă spre structura de lemn înaltă de vreo patru picioare și destul de lată ca să poată trece prin ea un om înarmat cu scut. De la cercul trasat pe pământ, culoarul se prelungea până aproape de par, trecând pe sub o furcă. — Ca să ajungi la țintă, trebuie să îndoi genunchii, să treci pe sub furcă și să străbați repede culoarul, din doi-trei pași mari. — De ce trebuie să mă las în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
hotărâre, își schimbă hainele, își pictă fața, așteptă momentul în care familia era distrasă de agitația pe care o presupunea baia zilnică a lui Sampath și evadă pe cărarea care pornea din spatele adăpostului. Își conturase ochii cu dâre negre groase, trasate pe pleoapa de sus și pe cea de jos și-și prinsese câte un buchet de flori îmbobocite, care avea să se deschidă cu o explozie, după fiecare ureche. Asemeni unei actrițe gata de spectacol, era pregătită. Cu buzele strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
că maimuțele trebuiau eliminate pentru a-l salva pe Baba al Maimuțelor și atmosfera de sacralitate a mănăstirii; cealaltă era furioasă că aceste animale sacre vor fi astfel umilite și alungate din căminul lor de drept. Liniile de bătălie fuseseră trasate și toți cei care aveau vreo legătură, chiar și întâmplătoare, cu disputa, se simțiseră obligați să se implice și să-și facă auzit glasul. Sampath însuși fusese uitat în încrâncenare, deși numele lui era aruncat înainte și-napoi între cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ușa laterală și s-a târât pe Drumul Pietruit, prăpădit ca hainele-i de împrumut, murdar precum casele, prăfuit ca străzile, și a început să numere pietrele din caldarâm. Le da binețe ca unor vechi prieteni. Ușor, cu pălăria ponosită trasă mult peste fața aplecată, și-a croit cale pe drum de noapte, cu găleata într-o mână și cârpa într-alta, îngenuncheat, mormăind, lustruind. Madame Iocasta stătea întinsă pe pat, închisă în camera sa, și refuza să știe ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
un căpitan de echipă, tentat să iasă din ce e corect și restrictiv. —Bine, dă-i drumul. E aproape weekend în fond. M-am așezat jos pe mochetă și am pus oglinjoara de la trusa de farduri pe masa de cafea, trasând două linii cu ajutorul cardului de la sala de fitness. După care am ascuns repede cardul înainte ca el să-mi vadă poza, care era deloc flatantă. Rulând o hârtie de cinci lire, am făcut o linie. El m-a urmat întocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
toți în timpul cinei. Probabil deja ajunsesem prea departe cu ea. Nici nu mă întrebam de ce vreau să știu cine l-a omorât pe Charles. Cui dăduse drumul sculpturii mele în capul lui nu îi păsase dacă voi fi sau nu trasă la răspundere pentru dezastru sau mai rău, sperase să mă scoată pe mine vinovată. Asta îmi facea sângele să fiarbă. Și odată ce prind ceva cu dinții nu îi dau drumul până nu îl fac bucăți. Hawkins m-a comparat odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pot lăsa să încuiați dumneavoastră. I-am dat cheile și am încercat să trec în camera de zi, dar el mi-a blocat drumul. M-am uitat la el surprinsă. Limba lui, subțire și încovoiată, a alunecat afară și a trasat liniile gurii sale într-un mod foarte neplăcut. Mă puteți lăsa să trec, vă rog frumos? i-am spus cu aroganță. Nu s-a dat la o parte. În schimb, s-a lipit de mine, o mână de-a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și capul și că stăteau pe cîte un trepied. Fiecare dintre ele avea o formă evident deosebită și nu mi-a luat prea mult ca să discern conturul unor femei de vîrste și constituții diferite. Pe vintre se puteau citi cuvinte trasate cu cărbunele. „Isabel. Eugenia. Penélope.“ PÎnă la urmă, tot lecturile mele victoriene mi-au sărit În ajutor și am Înțeles că acea viziune reprezenta ruina unei practici căzute În uitare, ecoul unor timpuri cînd familiile Înstărite dispuneau de manechine create
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
A zis că e cineva care va veni odată cu tine, că tu o să-l aduci... CÎnd am ieșit pe coridor, se auzeau pași pe casa scărilor. Am recunoscut umbra prelinsă pe ziduri asemenea unei pînze de păianjen, gabardina neagră, pălăria trasă ca o glugă și revolverul din mînă, strălucind ca o coasă. Fumero. Întotdeauna Îmi amintise de cineva sau de ceva, Însă pînă În clipa aceea nu Înțelesesem de ce anume. 4 Am stins lumînările cu degetele și i-am făcut Beei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
grupează în general ceea ce este frumos, armonios, aromat, gustos, plăcut la pipăit, adică toate senzațiile pozitive provenind de la cele cinci simțuri, în timp ce a doua categorie se definește prin contrariul lor, ca de exemplu fascinația exercitată de vederea unui cadavru. Augustin trasează o linie de demarcație între uzul pozitiv, orientat către Dumnezeu, al bucuriei simțurilor, și cel negativ, reprezentat de lumea materială. Bucuriile auzului la ascultarea cântecelor bisericești pot contribui la înălțarea sufletului, în timp ce bucurile privirii pot trimite către preamărirea creației divine
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
analogie și armonie în toate părțile ființei lor; într-un cuvânt, linia de sudură, punctul de joncțiune între real și fantastic este imposibil de sesizat; este o frontieră vagă pe care analistul cel mai subtil nu ar putea să o traseze, atât de mult arta este în același timp transcendentă și naturală.” În seria de gravuri intitulată Dezastrele războiului (1818-1820), artistul este în ipostaza spectatorului înspăimântat de ceea ce “nu se poate privi”, al disperării, angoasei și ororilor, a căror penibilă motivație
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
lunii e devastatoare... prin urmare, e bine ca măcar pentru o scurtă perioadă fiecare să-și vadă de drumul lui...” Mișcându-și bărbia În jos, Satanovski bătu cărțile, așezându-le În cerc Într-o anumită ordine pe masă. În mijlocul cercului trasă un triunghi cu laturi gale, În centrul căruia desenă, muindu-și degetul arătător În zațul de cafea, soarele. Trasă apoi cu grijă și configurația celorlalte planete ale zodiacului. Deasupra Vărsătorului puse un careu de ași și deasupra Scorpionului desfășură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lui...” Mișcându-și bărbia În jos, Satanovski bătu cărțile, așezându-le În cerc Într-o anumită ordine pe masă. În mijlocul cercului trasă un triunghi cu laturi gale, În centrul căruia desenă, muindu-și degetul arătător În zațul de cafea, soarele. Trasă apoi cu grijă și configurația celorlalte planete ale zodiacului. Deasupra Vărsătorului puse un careu de ași și deasupra Scorpionului desfășură din mânecă o chintă roială. După care despărți zodiile. Degetul său arătător trasă un drum ce ieșea din Casa Soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
degetul arătător În zațul de cafea, soarele. Trasă apoi cu grijă și configurația celorlalte planete ale zodiacului. Deasupra Vărsătorului puse un careu de ași și deasupra Scorpionului desfășură din mânecă o chintă roială. După care despărți zodiile. Degetul său arătător trasă un drum ce ieșea din Casa Soarelui, străbătea Karl Marx, Piața Unirii și se-nfunda la gară. Și un alt drum, ce Începea din Casa Lunii, se scurgea prin Copou, o lua pe la Fundație, cobora scările Râpei Galbene și avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În coloană dinspre Craiova și voiau să se retragă spre Transilvania.“ Îl vezi pe bătrân concentrat asupra poveștii lui și trăind totul de parcă ar fi aievea, de parcă s-ar afla În cancelaria unității și ar fi chiar el cel care trasează sarcini și stabilește strategii. În fond, te gândești tu, ce fel de războinic poate fi un Învățător de țară concentrat la 40 de ani să facă războiul, pus să instruiască recruți timp de aproape cinci ani pentru ca apoi să intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dar, deși ai fi vrut să te Întinzi câteva clipe pe pat, ochii tăi nu se lăsau desprinși de imaginea din fereastră. În același timp te străduiai să continui să calculezi și să presupui pentru a definitiva schema genealogică deja trasată de tine cu linii punctate În imaginație. Numai fiul cel mai mare al bătrânului putea la rându-i să aibă un fiu Între anii 1945 și 1955. Cel mic, născut (cu deficiențe mintale și corporale) tocmai În perioada În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
floare... Priveam în zare, printre gene, Cum cade-o seară ca-n povești, Cu Feți-Frumoși și Cosânzene, Deasupra satului Hândrești... Ca niște stâlpi ce susțin cerul, Plantați la fiecare casă, Ies fumuri, ce cuprind eterul Într-o perdea, din stele trasă... Târziu, când se aude toaca Și soarele-i pe la chindie, Cei mici își încetează joaca Iar tata, vine de la vie... Se-ndreaptă ostenit spre casă Pentru-a-mbrăca o altă haină, Apoi vine la noi, la masă Și stăm la
AMURG DIVIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83736_a_85061]
-
la Four Seasons cu prietena mea și toată familia ei și e foarte important, așa că sunt convinsă că te descurci cu orice ar face-o pe Kelly să intre În panică. M-am felicitat pentru că am fost fermă și am trasat niște limite, ceva ce mama tot Încercase să mă Învețe de când aveam șase ani. În momentul acela Începuse să respire greu și am auzit clinchetul slab al paharelor În fundal. Scuze, pisi, dar Kelly nu acceptă un refuz În seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
frâne. Abia se vedea dintre aburii scăpați în aerul înghețat. S-au apropiat de el. Când omul și-a terminat treaba, l-au întrebat: ― Unde i garnitura de tren pentru cei concentrați? ― Apoi îi tocmai la turnul de apă. Îi trasă pe o linie de garare, fiindcă va pleca abia mâine. Și cu viscolul aista nu se știe... ― Mulțumim - a răspuns Dumitru - apoi, către Todiriță: Noroc că ne-am luat de mâncare, că altfel, pe lângă frig, răbdam și de foame. Au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a pământului copt, era delicioasă de respirat. Totuși, azi ploaia răsturna la fiecare zece minute o găleată nouă și nu puteai prevede dacă se va statornici sau se va risipi la timp, generoasă. Cum Mini intrase la Feder, se simți trasă energic ele mână, la ghișeul Simfonicelor. Era Nory, cu apucăturile ei. - Mergem azi amândouă la Elena! Mi-a spus cu parapon că n-ai fost încă niciodată. Și cum Mini se codea: - Acum, devreme, după dejun, până când e singură și
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]