3,521 matches
-
facă. Lucrarea prezentată de dr. Mayfield, „Conținutul cerebral și programa nonacademică“, nu-l interesa absolut deloc și, în plus, era prezentată cu niște propoziții atât de întortocheate și cu atâta fervoare monotonă, încât lui Wilt îi venea greu să rămână treaz. își fixă privirea prin fereastră, la mașinile care forau în continuare pe locul noii clădiri a administrației. Exista o doză de realitate în munca desfășurată acolo jos care contrasta puternic cu teoriile inaplicabile expuse de dr. Mayfield. Dacă omul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
carierei sale didactice. Intră pe poarta de la numărul 34 și descuie ușa de la intrare, cu senzația că dacă n-o să întreprindă o acțiune radicală în viitorul apropiat, era condamnat definitiv. O oră mai târziu, întins în pat, Wilt era încă treaz, complet treaz, și se muncea cu problema reprezentată de Eva, cu acea ridicată de propriul său caracter și cu metodele de a-l transforma în ceva care să-i trezească lui însuși respectul. Și ce-i trezea respectul lui Wilt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
didactice. Intră pe poarta de la numărul 34 și descuie ușa de la intrare, cu senzația că dacă n-o să întreprindă o acțiune radicală în viitorul apropiat, era condamnat definitiv. O oră mai târziu, întins în pat, Wilt era încă treaz, complet treaz, și se muncea cu problema reprezentată de Eva, cu acea ridicată de propriul său caracter și cu metodele de a-l transforma în ceva care să-i trezească lui însuși respectul. Și ce-i trezea respectul lui Wilt? Bărbatul își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fie la Fen Curve. Habar n-am care din ele. Pe mine du-mă de fiecare dată la Fen Curve. Sunt înnebunită după curve. Eva, iubirea mea, ce-ar fi să mai faci un ibric de cafea? Vreau să rămân trează toată noaptea și să mă uit cum mijesc zorii peste papură și trestii. Ei bine, eu nu mai am chef, zise Gaskell. Noaptea trecută mi-a fost de-ajuns. Tipul ăla țicnit din baie, cu păpușa după el, și Schei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
s-o spânzure și în cele din urmă să-i tragă pompe până când explodează. Uite, asta numesc eu o experiență educațională veritabilă. Combină arheologia cu criminalistica, zoologia cu fizica, anatomia cu teoria economică, și în același timp menține permanent atenția trează a elevilor. Dacă trebuie să avem dublă atestare, atunci să facem în așa fel încât materiile de licență să aibă aceeași vitalitate. Ar fi și mai practic. Mă gândesc să trimit și eu după o păpușă din aia. — Dar problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
face? — Vorbește fără întrerupere și nu spune nimic. Nici măcar un afurisit de lucru folositor, unul singur! Nemernicul ăsta are mai multe păreri despre orice subiect de pe lumea asta decât am eu fire de păr în cap! Dacă o să-l ținem treaz încă patruzeci și opt de ore, nu are cum să nu cedeze. — O să mă tragă și pe mine după el, exclamă Flint. O să mergem amândoi la tribunal în cămăși de forță. în camera de anchetă, Wilt își lăsă capul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se oprească, să se poticnească, să înceapă iar, să-l roage pe Flint să nu-l mai chinuie, să pledeze și să înceapă din nou. Peștele ăsta trebuia momit ca să muște. O, da, și asta o să-l ajute să rămână treaz! — Ai de gând să o iei încă o dată de la început? întrebă el. Inspectorul Flint zâmbi terifiant. — Exact de la început. — în ordine, zise Wilt, hai să fie cum vrei tu. Numai nu mă tot întreba dacă i-a dat câinelui mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cumva că ai inventat în mod intenționat o poveste... — Nu prea mai puteți să faceți cine știe ce, zise Wilt. M-ați acuzat deja de crimă. Ce vreți mai mult? Mă târâți aici la voi, mă umiliți, zbierați la mine, mă țineți treaz zile și nopți la rând, bombardându-mă cu întrebări despre mâncarea pentru câini, dați sfoară-n țară că vă ajut la investigațiile legate de o crimă multiplă, dându-i astfel ocazia fiecărui cetățean din țara asta să creadă că mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
da, don Dominic Vancea era pregătit. Acțiunea reîncepe, cacofonia-miracol a zilei îl va reprimi. Costumat în negru, proaspăt ras, bilă lucie, ca luna polară, mâinile în buzunare, buzele țuguiate a fluier. „Dezamăgirea însăși e un foc, iar realitatea un vis treaz. Norocul de a muri înainte de moartea patimilor“... da, maestre d’Aurillac, așa este. Fruntea toridă, dreaptă și tare, de senator roman. Chelia romană, privirea la fel. Pe pragul ușii, gata de plecare. Scoate din buzunar cheia, împreună cu o mare batistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Nu se lipește de mine nimic, asta e. Ăsta-i secretul, Bazil, sunt nesimțit. Ne-sim-țit! Sunt nesimțit, s-o știi. Nesimțit și flușturatic, ăsta-i secretul, s-o știi. Și dom’ Tolea părea scârbit de ce spune, asta însemna că e treaz. Avea așa, un sictir, când vorbea. Scuipa cuvintele, niște resturi, parcă, care nici nu se comparau cu ce rămăsese ascuns înăuntru. — Baftă, așa să-mi zici. Băftosul, poți să mă alinți așa, Vasile, îți dau voie, în noaptea asta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
holbată, care nu vedea nimic nimic. N-a avut putere nici măcar să se mire, dom’ Tolea, să scâncească, să ridice mâinile în dreptul ochilor, gonind vedenia. N-a făcut nimic, îl privea doar pe marele Bazil. Palid, ca un mort, dar treaz. Nu era beat, avea mutra lui bășcălioasă dintotdeauna, dar era palid, palid de tot. Ca un prunc privea, fără să clipească și fără să vadă, săracul Tolea. Vasile îmbrăcat în raglanul cafeniu, englezesc al lui dom’ doctor! Fular de mătase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
acționează ca un excitant, știu asta. Nu face rău nimănui și s-ar putea să-și facă sieși puțin bine, i-am tot repetat asta. Bârfa, arta națională de conversație, este un exercițiu popular de inteligență și stil. Menține mintea trează, știu asta. Ce sunt notele informative de care se face atâta caz? O bârfă epistolară, atât. Mici studii folclorice de comportament despre relațiile de serviciu și de familie, despre belele economice și preferințele sexuale și tensiunile dintre indivizi și grupuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de excepții. Asta pentru că scrisul este o boală, a continuat Tom, ceea ce s-ar putea numi o infecție sau o gripă a spiritului și, de aceea, ea poate afecta pe oricine, oricând. Tineri și bătrâni, puternici și slabi, beți și treji, sănătoși și nebuni. Parcurgi catalogul giganților și semigiganților și descoperi scriitori care au îmbrățișat toate propensiunile sexuale, toate tendințele politice și toate atributele umane, de la idealismul cel mai înalt, până la corupția cea mai insidioasă. Sunt delincvenți și avocați, spioni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un restaurant cam mizerabilos și, după luni de căutări, tot ce-a reușit să capete David a fost un post de paznic de noapte într-o clădire de birouri de pe Market Street. Mergeam la întrunirile de grup; eram tot timpul treji; lui Lucy îi plăcea la școală; mama lui David era un pic sărită de pe fix, dar nu era un om rău - numai că, în orașul ăla, nu reușeam să câștigăm destul. Apoi ni s-a oferit o ocazie în Carolina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ecourile din sălile alea subterane, îmi plăcea să îmi interpretez cântecele în timp ce oamenii aruncau monede și hârtii de un dolar în cutia viorii lui Greg. Uneori cântam drogată și Billy zicea că sunt fetița lui amețită, iubită, pilită. Alteori cântam trează și Greg îmi spunea Regina de pe Planeta X. Doamne-Dumnezeule. Ce vremuri bune au fost alea, unchiule Nat. Câd nu câștigam destul cântând, mă duceam și furam din magazine. Îmi spuneau Aurică fără Frică. Treceam pe culoarul supermarketului și băgam fleicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
drăguță. Pentru că, în general, cred că toată lumea e drăguță. Mai ales după ce beau câteva pahare. Atunci cred că toată lumea e absolut minunată și vreau să îmbrățișez oamenii și să le cer adresa de e-mail ca să le pot scrie când sunt trează. Bineînțeles, când sunt trează, ultimul lucru pe care aș vrea să îl fac este să trimit e-mailuri persoanelor cu care am stat de vorbă la petreceri. De fapt, mereu mă simt rușinată când, în dimineața de după o petrecere, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
cred că toată lumea e drăguță. Mai ales după ce beau câteva pahare. Atunci cred că toată lumea e absolut minunată și vreau să îmbrățișez oamenii și să le cer adresa de e-mail ca să le pot scrie când sunt trează. Bineînțeles, când sunt trează, ultimul lucru pe care aș vrea să îl fac este să trimit e-mailuri persoanelor cu care am stat de vorbă la petreceri. De fapt, mereu mă simt rușinată când, în dimineața de după o petrecere, îmi deschid geanta și găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-i mai iubești. Shane pare încântat de atenția pe care i-o acordă Debbie. Îi arată destul de clar că îl place și au început deja să danseze. Nu înțeleg. Știu că ea e amețită, dar el ar trebui să fie treaz! Lui Debbie i se iartă faptul că se aruncă în brațele bărbaților. Pur și simplu îi vine atât de natural. Dacă o fac eu, o iau la fugă. E atât de nedrept! Deodată îl aud pe Shane negând că m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să mă ia de-acasă, dar nu vreau să par că am pretenții de divă. De asemenea, nu mi se pare corect să rogi pe cineva să facă pe șoferul toată noaptea. Și nu vreau în mod deosebit să rămână treaz toată noaptea, în caz că mă amețesc și mă fac de râs. — Unde stai? Vin să te iau. OK. Relaxează-te. Adam se oferă să te ia de-acasă. E în regulă, chiar e în regulă. Nu că nu m-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
să adorm repede. Asta e ceva ce nu trebuie sub nici o formă să fac, îmi spun. Vedeți voi, dacă adorm acum, o să mă trezesc la două sau trei noaptea, ceea ce sigur nu vreau să fac. Oricum, dacă reușesc să rămân trează, aș putea să dorm până la șase sau șapte după ora Americii, ceea ce ar fi grozav. Până la urmă, mâine o să am o noapte lungă. Sunt criminale zborurile de noapte. Mi-e deja groază de asta. Sună telefonul, și Amy vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
s-a furișat așa. Îl urăsc pentru că mă vede în halul ăsta. — Bună, spune el foarte relaxat. De parcă ar fi perfect normal să discuți cu o colegă îmbrăcată în pijamale. Poartă blugi și un tricou alb. Pun pariu că e treaz de mult. Pare să fi dormit bine. Hmmm. Asta e ciudat. Mă întreb ce s-a întâmplat între el și Amy. Apoi îmi aduc aminte cum m-a lăsat în Littlest Bar fără să-și ia la revedere. Ce tupeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
ca și cum ar fi fost oameni adevărați. Părinții mei deveneau din ce în ce mai neliniștiți. Mama spunea că nu era normal comportamentul meu și că toți scriitorii sunt nebuni. Oricum, Mike m-a încurajat mult în timpul celor patru luni de scris întruna. Uneori stăteam trează toată noaptea la computer, uitând cu totul să mă bag în pat. Și eram atât de epuizată a doua zi, încât nu mai puteam să mă întâlnesc cu el. Dar nu s-a plâns niciodată. Nici măcar o dată. Și a citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-o fată, plăcerea era să trec neobservat, or pe aleile Centrului ar fi fost tot mai greu să n-am aerul că o urmăresc. În acceleratul de Constanța nu mai simt plăcerea de a comprima timpul dormitând. Probabil mă ține treaz interesul pentru peisajele care se derulează la suprafață, deși noaptea nu se simte prea mult diferența. Pe traseul bucureștean, chiar adormit, sesizam prezențele pe care le mai remarcasem cel puțin o dată, într-o dimineață, greu de spus cu câte dimineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
-i povestesc toată istoria.) Asta-nseamnă că n-ai lovele, murmură gânditoare, după ce m-a ascultat cu o răbdare profesională. Dar întâmplarea asta îmi spune că n-ai fost la femei. Dac-ai fi fost măcar o dată, sigur erai mai treaz la minte. Știi ce? Pentru tine pot să fac un scurt pe degeaba, hotărî scurt și începu să-mi umble la șliț cu degete scurte, îndemânatice. Păcănitul rar al țintelor se opri brusc - țintele de la bocancii gardianului; sau numai mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
grațiile stăpânului său pentru că învățase să scrie. În București, peste care iarna își arată probabil ultimii colți albi de lup, plugurile de zăpadă ieșite de cu noapte pe strada noastră, ca într-un adevărat oraș european, o țin pe Suzy trează cine știe de câte ore pe marmura fierbinte a caloriferului. Trează, fata mea felină e totuși prozaică: dimineața nu se mai lasă atrasă la sfertul de oră sau douăzeci de minute de lectură din Istorie... , prea atașată de mama care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]