4,948 matches
-
supușii săi de a lua atâta rachiu pe an. Unele plăți pentru muncă se făceau în rachiu. S-au introdus exportul, într-adevăr, însă velnițele au rămas; în locul grânelor s-au luat cartofii, căci rachiul devenise o trebuință și această trebuință cerea împlinire. Care a fost rezultatele ei? O populație nesănătoasă, fără energie de caracter, fără energie economică, care 52 -și vinde munca pe băutură, o populație în care mortalitatea crește în mod înspăimîntător, iar sudoarea mînelor ei se capitalizează în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceasta cum am nimicit pe celelalte și 'mpreună cu ea statul și națiunea. Să nu uităm un lucru: toată activitatea unei soțietăți omenești o mai mult ori mai puțin o activitate de lux - numai una nu: producerea brută, care reprezentează trebuințele fundamentale ale omului. Omul în stare[a], sa firească are trebuință de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să 'ngrijească de clasele cari produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Romanul care mânca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și națiunea. Să nu uităm un lucru: toată activitatea unei soțietăți omenești o mai mult ori mai puțin o activitate de lux - numai una nu: producerea brută, care reprezentează trebuințele fundamentale ale omului. Omul în stare[a], sa firească are trebuință de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să 'ngrijească de clasele cari produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Romanul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
brută, care reprezentează trebuințele fundamentale ale omului. Omul în stare[a], sa firească are trebuință de puține lucruri: mâncarea, locuința, îmbrăcămintea. Aceste pentru existența personală. De aceea o nație trebuie să 'ngrijească de clasele cari produc obiectele ce corespund acestor trebuințe. Romanul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea, el purta purpură, dar îi trebuia postav, locuia în palat dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuințe. Romanul care mânca limbi de privighetoare se putea hrăni și cu pîne, dar fără aceasta nu putea, el purta purpură, dar îi trebuia postav, locuia în palat dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. Producătorul materiei brute pentru aceste trebuințe este țăranul. De acolo proverbul francez Pauvre paysan, pauvre pays, pauvre pays - pauvre roy. Aceasta este într-o țară clasa cea mai pozitivă din toate, cea mai conservativă în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu pîne, dar fără aceasta nu putea, el purta purpură, dar îi trebuia postav, locuia în palat dar îi trebuia casă. Oricât de modificate prin lux ar fi aceste trebuințe, ele sunt în fond aceleași. Producătorul materiei brute pentru aceste trebuințe este țăranul. De acolo proverbul francez Pauvre paysan, pauvre pays, pauvre pays - pauvre roy. Aceasta este într-o țară clasa cea mai pozitivă din toate, cea mai conservativă în limbă, port, obiceiuri, purtătorul istoriei unui popor, nația în înțelesul cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atuncea când un neam răsărit la soare fără civilizație economică imitează ca copiii formele intelectuale ale culturei străine, fără a crea alături corelatul acelei culturi, industria și meseriile. Deodată cu reforma constituțională din Turcia se vor naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce egalitatea în aspirațiuni. Deodată însă cu introducerea nivelatorului costum european - o prezicem de pe-acuma - se vor stinge aproape toți breslașii, cari produceau pîn-acuma obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Presa, ca rezultat al formării unui nou partid - al centrului. În n-rul său întîi "Presa" crede a putea susținea că toate țările constituționale, dar mai cu samă acelea în cari patimile sunt aprinse și luptele pline de amărăciune, au simțit trebuința existenței unui partid al centrului, care să serve ca un factor al moderațiunei. Premițînd cumcă în țara noastră nu există decât stânga și dreapta, jurnalul conchide că trebuie să existe un centru, un element moderator între elemente estreme. Programa acestui
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din urmă. Tot la 2 d. Cogălniceanu au vizitat pe contele And[rassy ], care i-a întors vizita. Se 'nțelege, zice "Presse", că cu această ocazie s-au vorbit despre împrejurările politice ale României. D. C[ogălniceanu ] va fi simțit trebuința de a lămuri participarea Rom[îniei ] la război și poate că contele Andrassy au avut ocazia de-a repeta ceea ce-a zis și reprezentantului României și care, precum se știe, era: că dispozițiile militare ale Rom[îniei ] nu sunt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
14 iunie 1871, Pentru comitatul central: Vice-președinte V. Bumbac, secretariu Ioan Slavici. SERBAREA DE LA PUTNA INTRU MEMORIA LUI ȘTEFAN CEL MARE Orice popor, pentru a se putea întări ș-a pune baza unei esistențe durabile, mai nainte de toate are trebuință neaparată de-o patrie, de un pământ de care să se lege cu sângele și viața sa, la care să țină din toată puterea și dragostea inimei sale. Istoria veacurilor trecute ne arată că neamurile cari nu s-au lipit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuie împlinite pentru a face fericirea unei nații. Chiar un individ, până s-ajungă binecrescut, asigurat în esistența sa, luminat la minte, c-un cuvânt bine preparat pentru a aduce o viață demnă și folositoare, de câte ajutoare nu are trebuință?! Dar încă o nație întreagă, și mai ales o nație ca a noastră! "La lucru dar barbați și femei, tineri și bătrâni ", ne strigă puternica voce a secolului al nouăsprezecelea. Departe de noi odihna zădarnică! Departe de noi îndeletnicirile frivole
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Putna a-i face încîtva cunoscută poziția topografică a acestui lăcaș sfânt, mândră și doioasă suvenire a timpului îndepărtat. Tot aci va fi locul nimerit pentru descrierea acelor podoabe și pregătiri artificiale pe cari comitetul aranjatoriu le-a făptuit spre trebuințele oaspeților și spre mărirea sărbătoarei. Când pleci de la Hadikfalva cătră Putna, pe un drum a căruia împrejurime, dotată de natură și de oameni cu cele mai bogate daruri, cu cele mai frumoase podoabe, îți răpește vederile și-ți dezmiardă sufletul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lungul timpului, credem că s-ar putea da o apreciere pozitivă. Din informațiile documentare existente se poate reține că, până la regimul fanariot, îndeosebi, într-o oarecare măsură și după această perioadă, putem considera devălmășia ca fiind corespunzătoare necesităților, satisfăcând trebuințele și fiind în concordanță cu firea liniștită a țăranului român. O asemenea formă de organizare și un asemenea mod de existență au contribuit la cultivarea și promovarea spiritului de dreptate și de adevăr, stări ce au animat în vremea respectivă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se statornicesc interdicții precum: -a nu-i îndatora mai mult la dijmă pe locuitori decât „după obicei”; -câte case de țigani vor fi pe moșie să lucreze numai câte 20 zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul din uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
uscături de pe gios pentru trebuința casei”. Se constată că pe moșie se aflau acareturi, o moară care trebuia bine „iezită”, desigur și casele boierești, dar despre care nu se dau relații explicite, ci doar că se putea lua lemne „pentru trebuința casei”, ceea ce ar însemna că arendașul locuia în casele de pe moșie. În timpul cât a stăpânit la Umbrărești, proprietăreasa Elenco Manu a intenționat să impulsioneze dezvoltarea economică din zonă, făcând în două rânduri demersurile necesare pentru organizarea unor iarmaroace, așa cum existau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
boierului era ca arendașul să despăgubească pe proprietar, pentru deteriorarea iazului și a canalului, ca urmare a inundațiilor din 1865, și pentru „lemnul de pe fălciile de pădure ce trebuia folosit numai pentru iaz și canal, fiind de prisos la alte trebuințe fiind binaoa morii de piatră și toată mașinăria ei de fier”, concluzionează Panait Balș la proces. Am reprodus pe larg din textul documentului spre a proba că este vorba de o construcție deosebită pentru timpul acela (zidul de piatră, toată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
surprind situațiile timpului structurile din teritoriu și în ce măsură corespund realității. Aveam impresia că și în această privință documentele nu converg și nu dau dovadă de exactitate. Ele cuprind cifre aproximative, totdeauna în minus, interpretarea lor prin comparație fiind de absolută trebuință, dacă vrem să obținem o imagine cât de cât exactă despre întinderea și structurile teritoriale avute în stăpânire de către locuitorii satelor umbrăreștene. Vom reproduce, mai întîi, date dintr-o sursă numită Statisticești științe din anul 1848, o situație într-adevăr
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
text importanța ce o aveau caii, mai ales cei buni, în contextul economic și militar al timpului. Creșterea animalelor trebuie să fi fost pe atunci o preocupare importantă la Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din lemn și metal, ustensilele trebuitoare pentru tors și țesut, producerea vaselor din lut, lemn și metal, asigurarea mijloacelor de transport la fața locului, diferite arme și instrumente pentru vânat și pescuit etc. Altele puteau fi de o mai restrânsă trebuință și se aflau în stăpânirea unui număr mai mic de producători meșteri, cum ar fi producerea vopselelor, a instrumentelor de măsurat, obținerea anumitor leacuri din plante, realizarea angrenajelor pentru morile de apă sau de vânt, a instrumentelor muzicale și multe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
într-o comună rurală sau urbană de cel puțin șase luni, fără deosebire de naționalitate sau de protecțiune, și având vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații și subofițerii în activitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriul comunei Umbrărești, era situată peste apa Bârladului de la vest de moara Torcești, era înzestrată cu șină îngustă și vagoneți cu care se transporta balastul până la calea ferată din dreptul morii și de aici cu vagoane obișnuite, acolo unde cerea trebuința și interesele constructorilor. Podul de la Umbrărești a fost proiectat în lungime de 100 m, s-a redus apoi la 85 m, din trunchiuri de stejar. Lățimea era prevăzută cu „cale dubla și cu trotuare speciale”, iar încărcătura, adică greutatea ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acea moșie au să ni lucreze zilili boierescului după cum ne vom putea învoi cu dânșii [...] și câte case de țigani vor fi pe moșie au să ni lucreze câte doauăzăci zili boierescul, având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor, fără a fi supărați de dijmă”, obligație de care nu erau scutiți țăranii clăcași. Târziu și sporadic ne este semnalată documentar prezența robilor țigani și la Torcești, cum ar fi zapisul din 18 mai 1732, prin care Toader Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]