9,583 matches
-
niște ghetre a căror culoare e greu de stabilit. Stă cu bărbia ascuțită proptită-n baston și nu-și ia ochii de pe buzele groase și umede ale fotografului; se apropie, se depărtează, se strîng și se Întind, se Încalecă și tremură Întocmai ca două lipitori prinse Într-un ritual amoros. Nici nu clipește și-a pus obișnuitul zîmbet de curtoazie pe față, dă doar din cînd În cînd din cap, semn că este Întru totul de acord cu simpaticul său interlocutor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
puternice, nu degeaba ni se spunea talpa țării, vrem să fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă nimeni de bătături, dați-ne ghete pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și prin cîmpii și flamurile roșii cu sutele de mii. Sună telefonul. Ridic. Alo... țsughițuri, plîns de femeie, icnituri) Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
talpa țării, vrem să fim reprezentați pe măsură, să nu ni se atingă nimeni de bătături, dați-ne ghete pentru marșuri victorioase cu nume românești «Clujana» de pildă, sau revoluționare ca «Flacăra Roșie».“ Directorii tremură și mai cad, redactorii șefi tremură și mai cad, pantofii escarpen sînt dați la topit și odele răsună prin munți și prin cîmpii și flamurile roșii cu sutele de mii. Sună telefonul. Ridic. Alo... țsughițuri, plîns de femeie, icnituri) Cum, a murit Rudolf? Nu se poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
meniți parcă amîndoi să-ți propună scurte repetiții de somn În vederea marelui spectacol al tăcerii. Viermi mici, albi, grăsciori ca niște prunci se cuibăresc În carnea ta, caută căldură și hrană, vezi ca prin ceață, flacăra lumînării pîlpîie și imaginea tremură, fecioara Își alăptează pruncul. Sub pleoape lumina se Înghesuie dinlăuntru. Culorile vor să fugă din tine și se-nvălmășesc toate acolo Între gene. Chipuri galbene, chipuri violete, date cu bronz, ca fetele noastre la demonstrația de chimie În laboratorul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
mai termina ca podul de la Cerna Vodă și un bărbat de fier m-a prins În brațe și eu m-am zbătut să scap dar jos era prăpastia și m-am prins mai tare de gîtul dorobanțului m-am trezit tremurînd toată de frică și de rușine e prea Îngrozitor prea Îngrozitor frumoasa mea caraghioasa mea fetiță... oricum trebuie să recunosc că animismul vecinei mele e mai inofensiv și mai creștinesc) — ... da nu-mi mai spuseși nimic de băiatu dumitale, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Bravo Guță! Vivat pomana rediviva! Pentru merite deosebite i se decernează menestrelului titlul de Cavaler al Ordinului Anna. — ... muntele lunii. Călătorii, aventuri. Atracția banului, dar și vocația eșecului. Fanatism. CÎtă cruzime. CÎtă impulsivitate. Ai două fețe, madonna... de ce-ți tremură mîna? — Berbecul vinee! — Ce-au cu tablourile mele, domnule, fă-mă să Înțeleg ce i-a supărat, Împărații, femeile goale, Fiara? Somnul rațiunii naște monștrii! Ți-aș spune eu ce al rațiunii - gaura neagră bosule, gaura neagră. — Da noi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
purtat pe ulicioara cotită pînă departe În cîmpul afinat unde se căsca ieșirea din vechile catacombe ale Ursulinelor, toate poveștile acelea cu vampiri, umbrele lor lingînd noaptea pereții În care erau zidite osemintele călugărițelor, numele lor bizare Încrustate În piatră tremurînd sub lumina feștilelor, Hroswitha, Stanisla, Benedicta, Fidelius, Benigna, Ferdinanda, așteptam din clipă În clipă să le văd trupurile firave ieșind din ziduri - sentimentul divinului este uneori la fel de terifiant ca imaginea iadului - cutremurarea aceea a descoperirii unui nou teritoriu, a ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
deghizată la telefon, invitația ei Într-un pat vesel și drăgălaș la ora cinci cînd febra atinge nivelul maxim. O, țigară săracă și stoarsă de spermă ce vizitatori mai aduci În confesionalele creierului, cu brize răcoroase mai fac feriga să tremure și cangurul să-și Închidă bine puiul În marsupiu pînă la trecerea acestei mărunte furtuni iluzorii pe care un grup de celule Încearcă s-o reaprindă zadarnic. O, Poldi, Poldi, noi doi nu vom ști niciodată unul de altul, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
la prima vedere par netede și fără expresie - „să exiști În oglinzi paralele / șansa de-a răsplăti două patrii deodată“, nu știu, nici nu vreau să aflu ce mecanism secret le-a declanșat, ce amintire sau ce presimțire și-a tremurat pentru o secundă imaginea pe retină ca să-și lepede apoi de bunăvoie forma reală topindu-se docil În cîteva cuvinte. Am mai vorbit despre toate astea cu el mai de mult; mi-a spus că Înainte de a scrie adormea, o dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cetățeanului față de acest bun, de obiectul patrie. Oamenii devin astfel nu doar slujitorii, ci chiar prizonierii ei. În numele acestei posesii sînt transformați Într-un fel de iobagi legați de moșie, de unde derivă supunerea, compromisul, frica. Suportă toate chinurile posibile, dar tremură la gîndul că cineva le-ar putea răpi țara, singura avere! Așa proliferează xenofobia: Străinii sînt agenți! Străinii sînt dușmani! Înțelegi, toate acestea traumatizează moral - nu mai respecți omul pentru că e om, e pentru că e român și are un certificat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
profil cu omoplații ieșiți și cu fesele teșite parcă i-ar fi răsucit cineva capul și i-a mutat fața la spate poți ușor să-i confunzi burta cu fundul rău ne mai schimbăm și acum cincisprezece ani cum mai tremuram să ajung În patul ei pe cîți nu i-o fi păcălit cu aerul ei de damă cu decolteurile scandaloase cu teribilismele o frigidă prefera patul conjugal pentru că acolo nu era obligată să pîndească momentul cînd să geamă altfel cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
de struguri. Prin pînza de apă umbre, țipete, rîsete, fluierături. Nisipul se Învolbură, apoi rămîne mut, neclintit, cum dintotdeauna deșertul. Și deodată singură, atît de singură Încît simți În tine cum se mișcă diavolul, cum ți se umflă glandele și tremură, cum ai aștepta să-ți muște cineva creierul, să-ți umple gura cu o limbă străină, aprigă... așa venea altădată poezia, așa venea dragostea și fața ta rămîne aceeași, placidă, nemișcată, un oblon, În spatele căruia se săvîrșește o crimă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să faci artă mai ales din ură slăbănogul ăla de Albu auzi Îl făcură și evreu Îl compătimesc cu toții acum ce-o fi fost la gura lor după plecarea mea nu pot să-i văd neputincioși să-i văd cum tremură cînd le dai de pomană păi dacă nu eram așa mă călcau și pe mine În picioare toți belferii și nu-mi mai ridicam capul după ce m-au dat afară și am fost la pîrnaie tremuram cu bulendrele În traistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
să-i văd cum tremură cînd le dai de pomană păi dacă nu eram așa mă călcau și pe mine În picioare toți belferii și nu-mi mai ridicam capul după ce m-au dat afară și am fost la pîrnaie tremuram cu bulendrele În traistă În gara de nord de mi-a dat femeia aia În doliu cincizeci de lei ca la cerșetori și mi-am cumpărat parizăr și penteleu și o pîine neagră de toți banii și-am Înfulecat ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
săptămâni cu el, ci i-a trimis înapoi la prăvălie unele dintre obiectele împrumutate, ceea ce l-a băgat pur și simplu în boală pe Iosif și Fratele său. Și, după ce a scăpat al doilea serviciu chinezesc din mâinile care-i tremurau, s-a dus la Andor, i-a cerut partitura, a făcut câteva corecturi și, cu toate că, oficial, aceea într-adevăr nu putea fi considerată muzică, seara, când l-am ascultat, ne-au trecut fiorii pe toți. Dintre astea îmi povestea Engelhard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Păi așa, că trăiam cu Engelhard și cu Baár Andor. Trupul mi se dezvolta în ritmul firesc, la fel ca toate cele cu trup. Mă întorc acasă de la Baár Andor, Engelhard e prăbușit peste masa din antreu. E alb, mobila tremură de la corpul lui. Cana de apă o ia către marginea mesei. Nu mă bag. Am s-o strâng cu mătura. Imediat o ajunge din urmă paharul. Mă dezmeticesc, dau fuga în cameră. Mai întâi fiola. Îi pilesc gâtul. Umplu seringa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
poți să mă ajuți s-o mut de-aici, tanti Mae, dup-aia pot să chem doctorul. — Bine, David, cobor, dar lasă doctorul. Nu cred că mai avem vreun ban pe-aici ca să-l plătim. Tanti Mae a coborât scările tremurând. Era albă toată și nu putea să țină mâinile pe balustradă. A apucat-o pe mama de picioare, în timp ce eu o țineam de cap, și am mutat-o pe canapeaua veche din prima cameră. Mama a gemut și a continuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
fugă, cum trecea prin camera mea. A ieșit prin fereastră pe acoperișul de la verandă, mi-a zis tanti Mae în timp ce îi schimba mamei punga cu gheață de pe obraz. Mama nu își revenise încă, dar mormăia ceva și ochii închiși îi tremurau. După aceea m-am întrebat ce se întâmplase cu tata. Nu voiam să-l mai văd niciodată, dar eram curios să aflu unde se dusese. Am coborât și am ieșit pe verandă. Toate lucrurile pe care le adusese dispăruseră. Luna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
mi-era frică de ce o să se întâmple cu noi acum că tata a plecat. A început să mă usture vârful nasului. Dintr-odată toate stelele s-au încețoșat pe măsură ce ochii mi se umpleau de lacrimi și au început să-mi tremure foarte tare umerii și mi-am pus capul pe genunchi și am plâns și-am tot plâns. Când m-am ridicat să intru în casă, pe strada principală se stingea și ultimul neon. Îmi simțeam ochii ciudat din cauză că mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
ei vreme de câteva clădiri. Am auzit-o pe tanti Mae spunând ceva tare, iar el s-a retras de sub pălăria ei și s-a uitat la drum. Apoi o mașină a trecut atât de aproape de camion încât pânza a tremurat. Am auzit-o pe tanti Mae înjurând sănătos. Camionul s-a oprit. Am ajuns în josul dealului. Am sărit din camion și am înșfăcat vioara lui Clyde exact când era cât pe ce să pice. După ce am îndesat-o înapoi înăntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
se întâmplaseră mi-au venit în minte și mi-am pus capul pe pat lângă al mamei și am ținut-o n brațe și am plâns pe pieptul ei osos, așa cum făceam când era plin și rotund. Am simțit-o tremurând. Ceva m-a făcut să mă uit la fața ei și i-am văzut buzele mișcându-se. Am încercat să înțeleg ce spunea, dar s-au mișcat o vreme fără să scoată vreun sunet, sparte și uscate cu sânge închegat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
am uitat înspre holul de jos de lângă bucătărie, unde era pușca, pe podea. Apoi mi-am întors privirea spre el. Sângele se oprise acum, și am simțit că îmi vine rău. Omorâsem pe cineva. Frigul din casă mă făcea să tremur, deși aveam paltonul pe mine. Am fugit pe holul de sus, am mers în camera cu trenul și am trântit ușa. Am încercat să deschid geamul ca să las înăuntru puțin din căldura de afară, dar geamul se înțepenise. Picioarele mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
și-l aranjase în oglinda din hol. Vanitate, vanitate. Stătea acolo, în dreptul ușii, cu picioarele puțin depărtate, încât corpul forma un triunghi negru, uitându-se fix la mine. —A venit să-mi spună ceva, a spus Catherine Hammond, cu vocea tremurând pentru prima oară în seara aceea. M-am gândit că probabil a realizat ce se întâmplase, venind acasă, găsind-o pe ea în pijamalele de mătase pe canapeaua de brocart în opulentul living. —Walter, a spus ea. E mort. Clifford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
împins pe geam, făcând ca totul să pară un accident. Ca și moartea lui Lee Jackson. Și aceea a părut un accident, nu? Laura Archer s-a făcut albă ca și cămașa. Mâna care ținea țigara a început să-i tremure. Va trebui să-ți cer să pleci, a spus pe un ton care își pierduse calmul obișnuit. Și dacă mă duc direct la Cifford Hammond și îi spun ce faci pe la spatele lui? Nu a ținut. A făcut un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
mi-am dat seama că e de fapt cutia poștală însăși, cu capătul în formă de dom, cu forma ei bondoacă de coloană grecească... Uitând cu totul de durere, am ajuns imediat la dubiță și am pornit-o cu mâinile tremurând, așa cum tremuraseră și ale Laurei Archer. Am fost norocoasă că nu m-au arestat în timp ce traversam Londra, cu cauciucurile scârțâind când luam curbele, sărind peste semafoare acolo unde puteam. Stephen mi-a dat cheile de la studio fără să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]