2,711 matches
-
se vedea, piticul se bălăcea în ibricul său, iar Băsănău de abia semna prima dată un angajament la Cooperativa Socialistă „Ochiul și timpanul”, spuneam că am citit, o carte extrem de interesantă. Cartea era scrisă de un filosof rus, tovarăș de trudă cu Lenin, dar care a rămas în urmă cu pregătirea revoluției bolșevice și poate de necaz a scris și el o carte despre primele faze ale apariției omului pe planetă, apariție pe șest, din maimuță bineînțeles, pe când Adam și Eva
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
domniei sale. Genial dom’le! Pe o pagină de text, jumătate este bibliografie de unde a luat citate, cealaltă jumătate este formată din citate luate din diferiți autori, iar trei rânduri, sau hai să zicem, maximum patru, sunt rânduri izvorâte cu trudă din genialu-i cap, proprietate personală, rânduri, zice el, geniale, prin care face geniale trimiteri spre citatele luate la modul genial din alți autori. Până la coadă o să vedeți că iese un ghiveci genial de necomestibil, de să ți se întoarcă stomacul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
erau, ăsta era proiectul lor esențial, în asta consta, ei căutau să lege organic lumea cosmopolită, pe care o cunoscuseră prin educația lor, de realitățile din țara în care se născuseră și în care se întorseseră. Vreau să spun că truda asta de a moderniza elementul local, indigen, fără a-l nimici, începe destul de devreme, încă din secolul XIX. Poate că erau voci izolate. De acord, dar erau totuși voci de oameni importanți, oameni învățați, oameni cu o anumită pondere în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se înfățișă în toată splendoarea și măreția. Cât vezi cu ochii culturi de viță, de toate soiurile, unele aliniate precum militarii din gărzile regale când dau onorul suveranului. E bine că piatra nu a bătut și aici, ar fi distrus truda bieților oameni năpăstuiți!, auzi vocea mamei lui Florin pe care o recunoștea deja. Trenul încetinește pe neobservate. Stația Mărășești. Iată și Mausoleul pe partea stângă. Aici a fost într-o excursie cu școala când era elev în clasa a șasea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
urmă s-a ales praful, a rămas doar o legendă ce dăinuie verbal din om în om. Atâtea obiecte prețioase au dispărut de parcă le-ar fi înghițit fantomele , mare rușine și mare păcat, așa cum au fost scoase la lumină cu trudă și cu sudoare dar și cu mare dragoste, așa au dispărut în întuneric ca prin vrajă. îmi amintesc și de acele icoane foarte vechi, sau de cărțile rare ale tatei care acum poate că se găsesc doar în colecții particulare
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
clădirii fiind deschisă, vizitatorul pășea în pridvor citind afișul „scris pe un cartonaș alb cu un ușor tremur de emoție”: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mâinilor Eugeniei Buraga” . Cu acest prilej reporterul remarca că vechii zidiri adăugându-i se pridvor sau vestibul, acesta „ a cuprins și un prun lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a incorporat” . Clădirea era ”una dintre puținele
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Atunci când credeam că mi-a sunat ceasul, mi s-a părut Aveam să-l găsesc umbrit de undele tristeții după 1990, când se distrugea, în vrăjmășie și-n surzenie, averea fostei cooperative agricole și ferma de animale realizată cu multă trudă , se împrăștiau uneltele și mașinile agricole procurate cu mari sacrificii, se desființau livezileunele sădite de elevii și învățătorii școlii și se nimiceau plantații de poprire a povârnișurilor. Copleșit de presimțiri întunecate și încercat de neliniștile celor 90 de ani , peste
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
căldura din casă și-au spus cuvântul încât cred că am adormit instantaneu. „Dăinuirile” din ograda veacurilor de demult. Venind într-o zi , să le revăd , cuprins de nostalgia amintirilor, avem să constat îndurerat că duiosul lor cuib, realizat cu truda, strădania și cheltuiala lui Moș Costache, a consoartei și a copiilor care și-au adus cu prisosință obolul, s-a spulberat. Mi-a rămas doar fotografia intrării la „Casa Dăinuirilor”, cu ctitorul ei pe prag scriind neostenit despre cele din
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
colegi de la școală am zidit un perete pentru a mări spațiu muzeului. La intrarea în muzeu erau scrise următoarele cuvinte: „Omule ! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mâinilor Eugeniei Buraga” refugiul în vârful unui păr. Anișoara cu un aer nevinovat - doar fusese dat în vileag vinovatul a încălecat pe bicicletă și a demarat spre șoseaua din lungul satului. Atunci, tata zâmbind i-a spus mamei: ,,Ana noastră
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
perete. într-un fel de antreu, pe un cartonaș alb, cîteva cuvinte sînt scrise cu un ușor tremur de emoție: ,, Omule! Ești rugat să pășești cu evlavie în casa pe care au sfințit-o dragostea, sufletul și căldura inimii și truda mîinilor Eugeniei Buraga “. Casei i-a fost adăugat, se vede, acest vestibul care a cuprins și un prun, lăsat în voia lui să treacă prin acoperișul ce l-a încorporat. După o vreme, Costache Buraga se întoarce tot în fugă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
găsit, nu a fost folosit nici de omul cu care vorbește și, tare adesea, nici chiar de părinții acelui om... Muzeul de etnografie se cade să fie oglindă curată în care noi , viii, să ne recunoaștem simțirea. Am adunat cu trudă, o viață întreagă, cam tot ce folosea omului, unelte, obiecte casnice și de îmbrăcăminte, tot, tot, ce era într-o casă de om. Le-am orînduit cum am crezut mai bine, nu numai ca să incite privirea, ci să și instruiască
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ne dea ajutor zeci de bărbați, de femei, de copii. De ajutor ne-au fost și cei ce doar, au vrut să ne ajute la ceea ce facem. Am adunat cu sîrg tot ce arăta obida, și visul, și păsul, și truda stămoșilor noștri. Am avut în cale și buturugi. Dar nu ne-am lăsat, nici n-am ascultat. Și astăzi așa, și mîine așa, și viața întreagă mereu, tot așa, până ne-am pomenit că-i plină bîjla părinților noștri. Și
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au învățat de la bunii și străbunii lor. Și printre ei, învățătorul, cercetătorul științific, muzeologul, scriitorul septuagenar Costache Buraga. La acest ceas de sărbătoare și bilanț, o fișă incompletă a izbînzilor sale de o viață cuprinde peste 40 de ani de trudă la catedra școlii satului, o continuă, uriașă și anonimă muncă de răspîndire în rîndul omenilor locului a cunoștințelor de horticultură, pomicultură, zootehnie, apicultură, un portofoliu de invenții brevetate și nebrevetate încă și, ca un corolar, un muzeu al zonei, în
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
capăt de drum, cu trăiri dintre cele mai interesante. Sigur, e vorba mai întîi de emoțiile reîntîlnirii cu satul natal și marele nostru savant Emil Racoviță - Șorănești, care azi îi poartă numele... Vizitezi, pe îndelete, casa memorială, devenită elocventă prin truda și iscusința unui tînăr profesor de matematică, Ioan Chiriță, muzeograf ca a doua pasiune, apoi ești îndrumat de săteni spre locuința unui fel de ,,rival postum “ al ilustrului biolog, aflată ,, peste deal “, în satul Dănești, care dă numele comunei. Urci
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
deși are meritul de a fi dat la iveală, răscolind dealurile din împrejurimi - ajutat și de unii tineri entuziaști - obiecte de mare preț pentru o epocă istorică sau alta. Să-i zici lingvist, i se pare că i-ai minimalizat truda și orientările, oricum, important este că el a publicat, la editura ,,Junimea“, un foarte apreciat de lingviști volum (aplecat asupra graiului local) numit ,, Dăinuiri dăneștene “. Să-i zici filozof, iarăși protestează: el își are propriile categorii morale și spirituale, nu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
sacre, Luca, Marcu, Ioan, asupra cărora a coborât harul divin, eul liric mărturisește absența iluminării, a inspirației. El scrie Cu puterile neajutate, sfidând tradiția și modelele sacre ale artei. Pentru poetul modern, așadar, creația nu este stare de grație, ci trudă și suferință, efort nesfârșit de a exprima limitele condiției umane în stihuri fără an. Item 3: ilustrarea a patru elemente de compoziție și de limbaj ale textului poetic studiat semnificative pentru tema și viziunea despre lume La nivelul compoziției, poezia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
implementare discreționară a sancțiunilor. Pe 5 martie 1951, o comisie specială de Afaceri Externe, condusă de Laurie C. Battle, din Alabama, și-a început audierile cu privire la ambele proiecte de lege și la problematica eficienței restricțiilor americne pentru export. După o trudă îndelungată și susținută, comisia avea să emită recomandări abia în iunie. Însă pînă atunci, congresmenii voiau să se întreprindă ceva și unul dintre ei era James P. Kem, care se număra printre cei mai înverșunați critici ai secretarului de stat
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
America. Cu toate acestea, Washingtonul nu-i exporta României decît "o campanie de calomnii", prin emisiunile posturilor Vocea Americii și Radio Europa Liberă. Și totuși, Stoica a declarat că România tot mai dorește să-și intensifice comerțul cu Statele Unite 923. Truda cu care Bucureștiul curta Statele Unite nu a rămas neobservată. În ianuarie 1959, cînd a revizuit politica adoptată față de Europa de Est, CSN a remarcat interesul României pentru extinderea relațiilor comerciale și angajarea într-o serie de schimburi culturale, tehnice și educaționale ce
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Modernii se au în vedere doar pe ei înșiși, fără a fi capabili să ofere modele pertinente, pe când Anticii au scopuri altruiste, mult mai nobile, după cum se sugerează prin replica finală a albinei: "...tot ceea ce am adunat, am adunat prin trudă multă și căutare, prin cutreier în toate ungherele firii; deosebirea este că, în loc de venin și bale, am ales mai curând pentru stupii noștri, mierea și ceara; în acest fel dăruind omenirii două dintre cele mai de preț lucruri de pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
atitudinea subiectivă a autorului care alunecă totuși într-o absolutizare a perspectivei, ignorând complet meritele Modernilor. Deși Swift transpune în linii mari principiile și argumentele reale invocate de o parte și de alta (libertatea creației, desprinderea de modele, respectiv ideea trudei, a căutării permanente, a șlefuirii continue a operei), este evidentă exagerarea care poate duce în final la schematism, pericol evitat doar prin savoarea și inteligența stilului. Intenția autorului este de a atrage atenția asupra amenințării pe care o reprezintă atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
XXVII, 3, în PSB, vol. 34, p. 215) „Când un suflet credincios și iubitor de adevăr privește la bunurile veșnice, rezervate celor drepți și la binefacerile cele negrăite din viitor ale harului, se socotește nevrednic - cu (tot) zelul, munca și truda sa - de promisiunile cele de negrăit ale Duhului. Acesta este cel sărac cu duhul, pe care Domnul l-a fericit (Matei, 5, 3). Acesta este cel ce flămânzește și se însetoșează de dreptate (Matei, 5, 6). Acesta este cel cu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
trăim. Și de nicăieri o dezavuare, o rupere vehementă și publică de isprăvile bandelor ucigașe de sectanți sanguinari. Nebunia organizată împotriva noastră a cuprins târguri și orașe și sate. Frații noștri își părăseau copii bolnavi, părinți bătrâni, averi agonisite cu trudă... În nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, măcar de o fărâmă de milă. Sprijin cald și un cuvânt înțelegător, fie numai sentimental, ar fi fost primit cu recunoștință. Li s-au servit numai gloanțe, au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
întâmplător Paul Goma va fi dat pe mâna lui Nicolae Pleșiță (un apropiat al "magnificilor" și al Elenei Ceaușescu), pentru "domesticire". Altfel spus, Ceaușescu își distrugea, orb, independența națională din interior: ca în legenda Meșterului Manole, ceea ce ridica, cu multă trudă și primejdie, ziua, noaptea dărâma. Și asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o formă de imitație a internaționalismului moscovit. Ceaușescu voia să creeze neapărat o struțo-cămilă, deși Dimitrie
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
de ironie i s-au înfățișat niște întârziați: "Creatorul le-a spus că nu le rămâne decât să se facă / Critici literari / Și să-i conteste opera"; în cea de a șaptea zi: "Shakespeare s-a gândit că după atâta trudă / Ar merita să vadă și el un spectacol... / Dar mai întâi, fiindcă era peste măsură de istovit, / S-a dus să moară puțin". În pofida acestui biografism hazliu, parodic, "divinul brit" (cum îl numise Eminescu) nu-și pierde aureola. În versiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Stanson, născută Toiagă, eminenta învățătoare a comunei. În limba vǘndǘnă, ni se spune că Stan Fl. Stanson s-a născut într-un sat de munte dintr-o străveche familie vǘndǘnă, fiind fiul unei văduve ce și-a crescut cu multă trudă cei nouă copii. (Unele variante din cărțile de lecturi patriotice pretind chiar că alături de Stan Fl., ceilalți viteji au fost frații săi. Totuși, ultimul Ministru al Cercetării, Eticii și Învățământului a dispus să nu se mai predea această legendă, întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]