2,162 matches
-
din Epistola Sf. Ap. Iacov nu arată numai o boală trupească, ci și o boală sufletească, iar Sf. Maslu se face spre „iertarea păcatelor” și spre „mântuire”. în Taina Sf. Maslu cerem de la Dumnezeu iertare și vindecare pentru toate simțurile trupești și sufletești ale celui ce i se face Sf. Maslu: „Treci cu vederea, ca un Dumnezeu, care nu ține minte răul, toate păcatele lui. Izbăvește-l pe el de munca de veci. Gura lui o umple de lauda Ta. Buzele
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de către un sobor de șapte preoți sau să fie cel puțin trei. Rugăciunile înălțătoare sunt cu rost curățitor al sufletului și al trupului, pentru a lumina privirile, a întemeia și împlini speranțe, a vindeca bolile, a întări puterile sufletești și trupești ale credincioșilor, pentru a primi putere și nădejde în lupta cu necazurile, cu durerile și cu suferințele până la moarte. Taina Sf. Maslu lucrează până la rădăcinile ascunse ale suferințelor provocate de păcate, pe care numai Dumnezeiescul Har le spală. Aici harul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
poruncile dumnezeiești. Prin rugăciune primim puterea de a lupta cu păcatul și a trăi o viață duhovnicească. O credință vie și lucrătoare a dat naștere la o viață creștină, în iubire față de Dumnezeu și de aproapele, în curățenie sufletească și trupească, activă în rugăciune și fapte bune. Toate slujbele de binecuvântare a momentelor importante ale vieții subliniază legătura între rugăciune și muncă, între cult și cultură, de aceea se spune în popor „totdeauna lucrul tău să-l începi cu Dumnezeu”. Omul
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
și Dumnezeu se va sălășlui în adâncul inimii lui, rămânând acolo pentru totdeauna. Dumnezeu este Tatăl nostru și în ordine naturală, deoarece, făcându-l pe om, i-a suflat în față, din Sine, suflare de viață. O suflare care nu este trupească, ci duhovnicească, și care nu încetează să dea viață tuturor oamenilor. Suntem înrudiți cu Dumnezeu prin asemănare. Sf. Ap. Pavel n-a pregetat să apeleze la ea pentru a-i lămuri pe atenieni, reamintindu-le spusele unuia dintre cărturarii lor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
împărăția lui Dumnezeu creștinul care nu se leagă de lucrurile văzute și nu dă cinstire deosebită bunurilor acestei vieți, ci dorește bunurile viitoare. Hristos ne învață să ne rugăm spunând „Vie împărăția Ta”, deoarece, aflându-ne noi asaltați de patimi trupești și fiind supuși ispitelor acestui veac, ne dorim să vină iarăși Mântuitorul Iisus Hristos și să ne dăruiască împărăția și viața veșnică. Fericitul Augustin se întreabă: „Cui îi adresăm aceste cuvinte: Vie împărăția Ta?” Dumnezeu este împărat din vecii vecilor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
perfectibilității morale creștine. A patra cerere este „Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi”. Prin această cerere, rugăm pe Dumnezeu să ne dea tot ceea ce este necesar și de folos pentru viața de fiecare zi, adică hrană trupească și sufletească. Pâinea este un aliment care, alături de apă, ne poate asigura viața cea de toate zilele. De aceea Mântuitorul a luat-o ca simbol, ca element necesar vieții noastre trupești. Pâinea se dobândește prin muncă. Dar noi spunem „pâinea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de folos pentru viața de fiecare zi, adică hrană trupească și sufletească. Pâinea este un aliment care, alături de apă, ne poate asigura viața cea de toate zilele. De aceea Mântuitorul a luat-o ca simbol, ca element necesar vieții noastre trupești. Pâinea se dobândește prin muncă. Dar noi spunem „pâinea noastră”, nu „pâinea mea”, pentru că cerem pâine pentru toți, adică pentru cei care sunt lipsiți de posibilitatea de a munci, cum sunt cei bolnavi, imfirmi, bătrâni, invalizi sau alți oameni care
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
în trupul Domnului și ne asigură existența veșnică. La a patra cerere, rugăciunea capătă o altă înfățișare. Acum vin la rând cererile aflate într-o relație inevitabilă cu viața de acum. Ca ființe mărginite ce suntem, avem nevoie de hrană trupească, dar și de hrană sufletească. Noi, oamenii, cădem adesea, din neputință, și de aceea avem nevoie de mărturisirea păcatelor și de iertare; ca unii ce suntem înconjurați de ispite și defăimați de vicleanul vrăjmaș, avem nevoie de protecție și de
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
având drept scop ca Tatăl nostru Cel Ceresc să așeze evenimentele existenței noastre spirituale și materiale pe un făgaș prielnic unei viețuiri duhovnicești. Pâinea pentru care ne rugăm în cea de-a patra cerere este pâinea materială, trebuincioasă susținerii vieții trupești. S-ar mai putea înțelege, însă, că cerem prin aceasta și alte lucruri de trebuință, fără de care n-am putea trăi, cum ar fi îmbrăcămintea sau adăpostul. Dar fiindcă sufletul are nevoie de hrană sufletească, pentru întreținerea vieții duhovnicești, am
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
va afla cu mult mai prejos decât acea a îngerilor. Mulțumindu- se cu puțin, îi va imita pe îngeri, care nu au nevoie de nimic. De aceea, ni se poruncește să cerem numai ceea ce este de ajuns pentru întreținerea condiției trupești, spunând către Dumnezeu: Dă-ne pâinea noastră.” Să învățăm deci, din această povață, ceea ce se cuvine să cerem pentru ziua de astăzi și pentru cele ce îi vor urma. Pâinea este o necesitate a zilei de astăzi. împărăția cerurilor este
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ziua de astăzi și pentru cele ce îi vor urma. Pâinea este o necesitate a zilei de astăzi. împărăția cerurilor este o fericire pe care o așteptăm cu nădejde și credință. Vorbind despre pâine, Scriptura înțelege prin ea o necesitate trupească. Cerând-o, rugătorul să înțeleagă limpede că grija lui trebuie să se limiteze la o singură zi. Dacă cerem bunuri de ordin spiritual, este de înțeles că cererea are în vedere ceva cu o existență permanentă și infinită. Asupra acestor
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
îndrepta asupra semănăturilor tale, sau a copilului, sau a soției, sau a casei, sau a robilor și roabelor tale, sau a vitelor, sau, cel mult, dacă îi va fî îngăduit și va avea putere să o facă, împotriva ființei tale trupești. Gândește-te: pot fi acestea mai distrugătoare decât vătămarea pe care o aduci ssufletului tău, refuzând iertarea? Străduiți-vă, rogu-vă, iubiții mei, să ajungeți la desăvârșire! „Tatăl nostru este Dumnezeu iar mama noastră este Biserica. Deci suntem frați, de aceea
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru bunătate, toată făptura lumii și pe cea mai presus de lume dintru neființă ai adus-o și cu purtarea de grijă o și stăpânești; Care, după alte nespuse faceri de bine ale Tale față de neamul omenesc, pentru neputința trupească, ne-ai dăruit nouă pocăință până în clipa morții; nu ne lăsa pe noi, ticăloșii, să murim în faptele noastre cele rele, nici pe începătorul răutății și pizmuitorul și pierzătorul să-și râdă de noi. Că știi, îndurate, câtă pizmuire
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de argint, cu desfrânarea, cu mânia, cu scumpetea, cu mâncarea cea fără de saț, cu beția, cu multă vorbire, cu gândurile cele rele și viclene, cu obiceiurile cele rele și cu aprinderea spre desfrânare, având osebită voire spre toată pofta cea trupească. O, rea voire a mea, pe care nici dobitoacele cele necuvântătoare nu o au! Dar cum vei putea să cauți spre mine sau să te apropii de mine, cel necurat ca un câine? Sau cum voi putea să-mi cer
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
noi de toate poftele cele rele, și de întunecata și cea de noapte patimă a dulceții patimilor, stinge săgețile vicleanului cele aprinse, cele pornite asupra noastră cu vicleșug. Zburdările trupului nostru le potolește și tot gândul nostru cel pământesc și trupesc îl adormi. Și ne dăruiește nouă, Dumnezeule, minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează, somn ușor și de toată nălucirea satanei nestrămutat. Scoală-ne pe noi în vremea rugăciunii, întăriți întru poruncile Tale și pomenirea judecăților Tale întru noi nestricată avându
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
bunătății Tale, iartă-ne pe noi, Doamne, după mulțimea milei Tale și ne mântuiește pentru sfânt numele Tău, că s-au stins întru deșertăciuni zilele noastre. Scoate-ne din mâna potrivnicului, iartă nouă păcatele noastre și omoară gândul nostru cel trupesc. Ca lepădând pe omul cel vechi, întru cel nou să ne îmbrăcăm și ție să viețuim, Stăpânului nostru și Făcătorului de bine. Și așa urmând poruncilor Tale, la odihna cea veșnică să ajungem, unde este locașul tuturor celor ce se
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
efervescența ideilor lor religioase fără a fi blocați de mișcări sociale, culturale sau de altă natură. Orientul arată că modernitatea poate lăsa în urma ei oameni neclintiți în credințele lor. Progresul tehnic, tehnologiile sunt motoare care promit ameliorări continue ale vieții trupești. Există însă și oameni care fără a desfide confortul pentru alții, nu și-l rezervă lor înșile, ei procedează ca și cum singurul progres cu adevărat important ar fi progresul din credința lor în altă viață . Progres sau spiritualitate? Aripa optimistă ar
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
toți”. Intră, încă de atunci, într-o polemică cu cei care „spun că sunt moderni”. Pentru el, „modern a fost Peguy, care se ruga în autobuze, un erou și un entuziast; s-a dus să moară cu trupul pentru cetățile trupești într-un război lumesc pe carel socotea drept”. Modernitatea nepăsătoare pusă pe ronțăit nu-i trezește admirație nicicând. Ronțăiala, campingul, tocarea clipei nu-i inspiră vreo scamă de respect. Caută cultura, este împătimit de cunoaștere. Oamenii pe care-i întâlnește
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nivelul vederii este totodată dincolo de ea, în afara ei. Ea se face vizibilă dinspre orizontul ochiului fix care o creează, developându-se în ochiul extaziat care o privește "din spate", în ochiul contemplației - cum spune Hugues de Saint-Victor -, interior față de ochiul trupesc și exterior față de ochiul "solar" al divinului. Ceea ce privește este privit, naște privirea; lumina ne privește în măsura în care ea face privirea. Chiasm care cuprinde - în același mănunchi de raze - atât lumina care "coboară din deal spre o vale", procesiunea în orizontul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chipul sufletului, în chiar transparența tuturor celor care îl acopereau 13. Ceea ce se impunea și se punea în vedere devine nevăzut, simplă aparență a derizoriului, dispariție în imaginea nesubzistentă a mundaneității; în schimb, invizibilul (cu mintea, cu carnea, cu vederea trupească) se face vizibil, arătându-și chipul neascuns, ieșind din retragere "cu fața descoperită"14. Cum să înțelegem această răsturnare a perspectivei, această pătrundere în distanța nevăzutului, paradoxala posibilitate de a urma retragerea sa în imagine, de a vedea ce nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
poate spune decât în transcenderea de sine, în lumina care o dizolvă. Își desfigurează identitatea, luând figura asemănării cu alteritatea 70. E non-fenomen pentru că e non-manifestare, esență fără existență de sine. Devine trup nevăzut, inaparent, căci forma sa nu e trupească, a trupului însuși; ea transpare în nelimitarea care o scoate din vedere, o supune și o transpune în transparență. Dacă în lumina divină esența trupului își transcende manifestarea, cu atât mai mult sufletul își eclipsează imaginea proprie, se retrage în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
obscură care precede pe om, care-l urmează" (ibidem, p. 9). 16 Ibidem, p. 124. 17 Ibidem, p. 42. 18 Ibidem, p. 310. 19 Ibidem, pp. 317, 54. 20 Ibidem, p. 64. 21 Ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" (Hugues de Saint-Victor, Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 22 B. Fundoianu, op. cit., p. 67. 23
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și Empiria, în Pavel Florenski, Dogmatică și dogmatism, Editura Anastasia, București, 1998, pp. 88-92). 16 "Omul care rămâne într-o astfel de detașare totală este într-atât de dus în veșnicie, încât nimic vremelnic nu-l mai poate mișca, nimic trupesc nu-l mai poate stârni și el este mort pentru lume" (Eckhart, Despre detașare, în op. cit., p. 116), așa cum vom vedea în ultimul vers al poemului. 17 "Asemenea celui care e ars de o sete nepotolită și care orice-ar
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pentru a-L vedea înlăuntrul său pe Dumnezeu și ceea ce este în Dumnezeu: ochiul contemplației" (De sacramentis christianae fidei, I, X, 2, PL 176, col. 329 c-d). Prin urmare, adaugă teologul victorin, ochiul sufletesc - diferit de oculus carnis, ochiul trupesc ce trebuie închis - e oculus mentis, ochiul contemplației sau al inimii, "interior față de ochiul trupului și exterior față de ochiul lui Dumnezeu" ("Despre cuvântul lui Dumnezeu", IV, 2, în Meditații spirituale, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, p. 63). 4 Invizibilul soare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
o făcea cu atât mai subversivă; frământul lucrurilor incerte erodează cel mai adânc tihna. Trecuți prin pușcării, câțiva dintre nomazi fuseseră învățați să "facă podul" la prima condamnare - un pod între două violuri simultane din partea altor doi deținuți, un arc trupesc al înfrângerii încovoiat sub greutatea unor lovituri ce-l emasculaseră temporar și-i inculcaseră docilitatea. Îl traversase spasmodic violența consensuală a socialului, ce-și celebrase astfel reîntâlnirea cu un sine ancestral: reîntregirea cetei ce vânează împreună, ieșită sieși în întâmpinare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]