8,428 matches
-
baltă. În zece minute eram pe malul lacului. Era o zi destul de mohorâtă și umedă, dar pe malul lacului erau mulți pescari. Am avut noroc că nimeni nu se așezase pe locul meu. Pe lac era liniște deplină, nimic nu tulbura luciul apei. Așa cum am mai scris, lacul este amplasat între două maluri înalte de peste douăzeci de metri pe verticală. Pe partea unde m-am așezat eu și majoritatea pescarilor, era mal de carieră de calcar, iar celălalt mal era împădurit
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
ascuțit și cu o lăcustă în el, se tot zburătăcea din loc în loc, strigându-și puii. Pe deasupra apei, lângă mal, un șarpe de apă se ondula încercând să păcălească niște broscuțe prostuțe și neatente la pericol. Luciul apei nu era tulburat decât de câteva lebede care se plimbau elegante pe lac. Cred că erau tot cele pe care le văzusem cu Miruna când am fost aici. Erau în aceeași formație, cu bobocii care înotau nepăsători, sub supravegherea părinților. Câte un cormoran
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
pe care scria . Ne-am salutat și ne-am întors în tranșee. El a tras două gloanțe în aer și războiul începuse", își amintea căpitanul britanic Charles „Buffalo Bill" Stockwell. Superiorii au ținut în secret această întâmplare, pentru a nu tulbura opinia publică, dar scrisorile și fragmentele de jurnal ale soldaților au ajuns în mâinile presei și vestea s-a răspândit, uluind lumea. Nici până astăzi nu se vorbește în niciun manual de istorie despre acest „Armistițiu de Crăciun” de pe front
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
telefon, m-au sunat o serie de părinți, să-mi ureze „La mulți ani!” Mi-au dat lacrimile... Mi-am amintit prima mea generație, ca dirigintă...când, o mamă (profesor universitar la Medicină!) furioasă pentru că mi-am permis „să-i tulbur liniștea” cu un preaviz de exmatriculare...al iubitului fiu (chiulangiu), mi-a spus, intrand peste mine, în plină oră, tot de ziua mea: „Ascultă cucoană...fiul meu este fiul cuiva...tu ești UN NIMENI! Dacă e să zboare cineva de
FLORI ... ÎN CLEPSIDRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349585_a_350914]
-
o simțeam amândoi căci eram unul... ...aceea, a noastră, ținând ritmul pulsului universului... ...aceea, care reverbera în sufletele noastre, ---până de dincolo de noi, noi, unul singur--- prin împărtășirea cărnii cu iubire. Mai știi, iubite cum surâdeau împăcați zeii, când le tulburam somnul cu râsul nostru? O, minune ce-ți sunt... iubite ce-mi ești ! 10 dec 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: MINUNE-ȚI SUNT, IUBIT ÎMI EȘTI / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015
MINUNE-ŢI SUNT, IUBIT ÎMI EŞTI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349632_a_350961]
-
malul Ghiolului Pietrei, aproape de Murighiol, când am rămas amândoi fără scule în acea noapte. Somnul ne-a cuprins repede, căci în cort nu erau țânțari și se simțea mai bine răcoarea serii, iar până dimineața, niciun eveniment nu ne-a tulburat liniștea. La trezire, primul lucru pe care l-am făcut a fost să ne montăm din nou sculele și să facem focul pentru cafea. Cu această ocazie, n-am pierdut prilejul să facem și o boroboață de bărbați singuri, căci
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
mai 2011 Toate Articolele Autorului Am rămas singur cu gândurile mele, cu chipurile și vocile acelora care odată, demult, au trăit ca și mine într-o lume a ideilor. Și ei au crezut așa cum cred și eu că acest joc, tulburat de întrebări, urcă și coboară din înaltul cerului luminâdu-ți mintea. Dar când s-au petrecut toate acestea, nu știu! Rămân mirat la ceasurile care trec atât de repede, parcă cu mult mai repede de cum treceau când eram copil. Pe-atunci
CAPITOLUL 1) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349597_a_350926]
-
uneori, pentru ce a ieșit. Se întâmplă să nu-ți mai recunoști gândurile care te-au însoțit. Poezia este, da, o alchimie, o modelare în cuvinte, în fraze, în metafore a unei lumi care întocmai ca o reacție chimică, ne tulbură, ne mișcă, ne fascinează. Octavian D. CurpaÈ Phoenix, Arizona
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
o Poveste, Iisus, nu-i un biet și umil călător?! Voi, toate-acestea, fugiți de la mine, Aici, între coastele mele e vie Porunca Acelui ce vine și Vine! De la nașterea mea întâmplată să fie... Tot mai departe de marginea zării Se tulbură Gândul și nu-l pot atinge, Acolo-n Grădina din Joia vânzării Sărutul tău, Iuda și astăzi mă frige... A CÂNTAT COCOȘUL... A cântat cocoșul și mai cântă încă, Lepădarea surdă ne-a rămas în lut, Unde ești tu, Petre
DIN SCRIPTURI ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349659_a_350988]
-
formată din milioane de sclavi-copii), vor ajunge să stăpânească globul, și de abia atunci se vor gândi și la fericirea oamenilor: „o fericire pe măsura unor nevoi nevolnice.” În concluzie, descinderea necanonică a lui Iisus Hristos nu poate decât să tulbure lucrarea inchizitorilor. Pentru aceștia, venirea Lui este nedorită, inoportună și nelegitimă. El nu trebuie să mai adauge nimic la „cele mărturisite cândva” pentru că a încredințat conducerea turmei bisericii, papei, inchiziției. „Nu te iubesc!”, îi spune nonagenarul în timpul monologului său amenințându
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
viu. Vrei să-mi ruginească preculm fierul de plug nefolosit? râse mândru și mulțumit bunicuțu. Liniștea iar s-a așternut... Ninge! Îngerii își scutură dalbele aripi, o muzică sublimă se revarsă din ceruri... Niciunul dintre noi n-a îndrăznit să tulbure aceste clipe divine. Ninge! Timpul a trecut pe neobservate, nici nu știu când am ajuns în dreptul casei lui moș Ioniță. Ne-am oprit în poartă, am privit cerul, am admirat ninsoarea, apoi ne-am luat rămas bun și ne-am
INTRAREA MAICII DOMNULUI ÎN BISERICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349692_a_351021]
-
să fiu suficient de tare pentru a rezista. * Dimineți pierdute, reci, înecate în solitudine. Zile în care încerc să uit de coșmaruri și să încetez a mai număra anii care au trecut peste mine.Nopți în care simt razele Lunii tulburându-mi somnul, dăruindu-mi o atingere otrăvită. Nu mai scrisesem de ceva timp și, ca atare, nu îmi mai contactasem nici editorul, știind prea bine că nu am ce să-i ofer. Într-o zi de noiembrie (predestinată dată, aflată
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
propria noastră teamă, ne este necesară voința și stabilirea unui ideal, în așa fel ca viața să nu fie lăsată la voia întâmplării. Mi-au plăcut două fragmente din scrierile lui. Primul: „Viața la voia întâmplării este ca apa revărsată: tulbure, glodoasă, grea de răzbătut, vajnică, zgomotoasă și repede trecătoare”, cel de al doilea: „Viața orientată după un ideal este ca izvorul nesecat: curat, limpede, gustos, răcoritor, înviorător, căutat de toți, bogat și pururi fără de sfârșit”. Referință Bibliografică: Alege-ți plaja
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
în loc de altă încheiere, să întreb și eu, retoric, desigur: ce o să facem, dacă se va dovedi că este trupul Viteazului? Există și un mormânt al doamnei Teofana, mama Domnitorului, de unde s-ar putea prevala eșantioane pentru proba ADN, ca să nu tulburăm capul de la Mănăstirea Dealu! Așadar, ce vom face? Ne vom cutremura - dacă a mai rămas ceva bun în noi, și-atât? Dacă n-am știut, cu 412 ani în urmă, să-i apărăm viața, măcar acum, peste secole, să-i
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Acasă > Poeme > Devotament > LACRIMA DE DOR Autor: Ines Vândă Popa Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului În satele uitate-n răscrucile din munți Doar clopote bătrâne mai tulbură tăceri Și lacrima de dor, a celor triști, cărunți, Ce-și duc amarul zilei sub crucea de poveri. Zăvorul de la poarta l-a-nțepenit rugina, Postașul trece rar, scrisorile-s puține, O zi e cât un veac, îi macină rutină, Prezentul se
LACRIMA DE DOR de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350335_a_351664]
-
stânci Grădina era terminată la sfârșit de furtună Putredă infiltrație acvatică Cor înfuriat contra năvalei din zori Funii-ncurcate-n ore Mișcătoare nisipuri nespus chinuite de gânduri Zâmbet de himere necoapte Prin conversații șoptite, vătămate în zori Usturătoare buze rănite tulburau unghere de somn În atacuri, oceanul aspru Privea suspendat în oglindă De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Lista cu activități menajere se-nșira pe ața dimineții Aleargă după autobuz În grabă pe alee aleargă, aleargă, aleargă Ai
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
are deja. În suflet. M-am hotărât să-i vorbesc. Să mă apropiu cumva de magia simplității, de sferele celeste pe care le deschide. Să o înțeleg mai bine. M-am apropiat încet, fără zgomot, ca pentru a nu-i tulbură reprezentația. I-am întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă simbolică. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, i-am șoptit. A zâmbit ușor și a mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, zise, pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
calculatorul și am scris: M-am hotărât să-i vorbesc. Să mă apropiu cumva de magia simplității, de sferele celeste pe care le deschide. Să o înțeleg mai bine. M-am apropiat încet, fără zgomot, ca pentru a nu-i tulbură reprezentația. I-am întins, aproape ridicol, aceeași bancnotă simbolică. „Am foarte mulți prieteni... dar niciunul adevărat. Îmi poți lăsa ID-ul tău?”, i-am șoptit. A zâmbit ușor și a mâzgălit ceva pe o bucată de hârtie. „Poftim”, zise, pe
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
mult, în prezența a ceea ce este dincolo, fie în impenetrabilul acestui loc, fie în năzuințele și în afectele existenței particulare, care este unica realitate și, simultan, un criteriu al adevărului. Marea poezie nu doar transgresează mirajele ce nu încetează să tulbure - să întunece - reprezentările parțiale, puse în dificultate de limbile noastre analitice, ci merg, cât mai direct posibil, la floarea ce înflorește, la zorii ce se ivesc, la copilul care se joacă, la nenorocirea ce lovește, la bucuriile care dau curaj
YVES BONNEFOY, ANDRÉS SÁNCHEZ ROBAYNA* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350393_a_351722]
-
nu uitase ceva. Așezase pe masă un platou cu prăjituri, o tavă cu pahare iar apa și sucul se aflau la frigider, la rece. Se plimba agitată prin încăpere, privind spre Daniela, care adormise din nou și nimic nu-i tulbura liniștea ce-i însenina fețișoara. O bătaie în ușă a scos-o din plasa gândurilor. S-a îndreptat către aceasta și, dintr-o singură mișcare, a deschis-o larg. În fața ei, în prim plan, se afla Ana- Maria Bejan și
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
După câteva schimburi de cuvinte, de amabilități și stabilirea unor noi discuții în legătură cu proiectul, Daniela își luă rămas bun, părăsind casa din strada Speranței. Era încântată de acești oameni și de cum au decurs discuțiile referitoare la proiect. Ceva anume o tulburase, totuși. Era un ceva din privirea doamnei profesor, pe care aceasta nu reușise să-l ascundă. Era un soi de uimire amestecată cu durere, cu amărăciune. Era un tumult de sentimente renăscute și răscolite pe neașteptate, părând că-i izvorăsc
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XXI) ULTIMUL EPISOD de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350315_a_351644]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > INOROGUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului Superbă creatură, Misterul tău magic Mă tulbură... Alergi prin poiene cu flori Și te joci prin sânziene, Până-n zori. Albul virginal Strălucește pe cerul sideral. Doresc să te-nsoțesc Până la ceruri și mai sus. Oh! Îmi place a ta libertate, Venită din eternitate. Ți-i coama împletită Cu
INOROGUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350405_a_351734]
-
curs durerea, Înnegrind marea de dor! Jocul brusc se potolise Și din ochișori de soare, A-nceput să se prelingă Priviri negre, uimitoare. Și-au simțit deodată spaima, Pleoapele li s-au lasat, Apa mării din profunduri Tainele și-a tulburat. Negrul cu repeziciune A cuprins apa și malul. Cerul negru, speriat S-a-nălțat împins cu valul. Din străfunduri, o furtună A ieșit împrăștiind, Ochii soarelui în lacrimi, Apa brusc neliniștind. Valsul valului mai negru Decât iadul cu păcate, Și-a pus
APA MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350459_a_351788]
-
care fac cu ochiul omului de la oraș? - l-a întrebat un pelerin. - Astea-s mărunțișuri. Pe noi ne atacă dracii continuu pentru a nu ne împlini menirea. Bagă zâzanie-ntre noi, ne dau vedenii înșelătoare, ne întrerup în timpul rugăciunii, ne tulbură somnul, strică slujbele. Pentru un pustnic este și mai greu, că nu are suportul celorlalți călugări și trebuie să lupte singur cu ei. Dacă nu are sprijinul Preacuratei nu poate rezista în pustie. Îi plăcea să vorbească și a început
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]
-
și de neînsemnate mi se păreau. A patra oară să muncesc necontenit - să-mi țin trupul și mintea ocupate cu lucruri de folos. Dar eu voiam să mă învețe cum să capăt harul vederii în duh, că mult m-am tulburat când am auzit că i-a spus prințului Charles al Marii Britanii că va avea curând o mare tragedie în familie. La câteva zile după vizita prințului la avva Dionisie a murit prințesa Diana în accidentul de care-ai auzit. ”Cum
ATHOSUL NEAMULUI MEU (4) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350412_a_351741]