3,095 matches
-
în grupul celor tratați prin rezecție nu influențează supraviețuirea în acel grup rezidă în intervalul de urmărire relativ limitat al pacienților. În analiza multivariată factorii care s-au asociat cu o rată scăzută de recurențe au fost: tratamentul prin rezecție, tumoră unică, markeri tumorali cu concentrație mică, dimensiune tumorală redusă, absența hepatitei C și vârsta tânără. Într-un studiu efectuat în anul 2010 s-a evaluat ARF și RH din punct de vedere al supraviețuirii și al ratei de recurență pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
INTRODUCERE Colangiocarcinomul este o tumoră malignă cu originea în epiteliul arborelui biliar, cu un prognostic rezervat și o morbiditate crescută. În general este o tumoră rară, dar incidența sa variază mult în funcție de zona geografică, fiind mai frecventă în Asia de Sud-est [1]. Poate să apară și la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
INTRODUCERE Colangiocarcinomul este o tumoră malignă cu originea în epiteliul arborelui biliar, cu un prognostic rezervat și o morbiditate crescută. În general este o tumoră rară, dar incidența sa variază mult în funcție de zona geografică, fiind mai frecventă în Asia de Sud-est [1]. Poate să apară și la vârste tinere, dar incidența maximă este în decada a 7-a [2], cu oarecare predilecție pentru sexul masculin. Majoritatea colangiocarcinoamelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
fiind însă distinct de tumorile ampulare. Cele trei tipuri trebuie privite ca entități distincte, având în vedere aspectul lor imagistic și managementul diferit. Colangiocarcinomul intrahepatic Localizarea intrahepatică reprezintă doar 5- 10% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15], dar este a doua tumoră malignă primară hepatică după hepatocarcinom. Unii autori [3] consideră colangiocarcinomul intrahepatic ca fiind cea mai frecventă tumoră malignă hepatică în absența cirozei sau a unei alte tumori maligne cunoscute. Conform schemei de clasificare a cancerului hepatic primitiv propusă de Grupul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
aspectul lor imagistic și managementul diferit. Colangiocarcinomul intrahepatic Localizarea intrahepatică reprezintă doar 5- 10% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15], dar este a doua tumoră malignă primară hepatică după hepatocarcinom. Unii autori [3] consideră colangiocarcinomul intrahepatic ca fiind cea mai frecventă tumoră malignă hepatică în absența cirozei sau a unei alte tumori maligne cunoscute. Conform schemei de clasificare a cancerului hepatic primitiv propusă de Grupul de Studiu a Cancerului Hepatic din Japonia [16] colangiocarcinomul intrahepatic se împarte în trei grupe mari pe
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
biliar dilatat sau stenozat, dar fără prezența unei mase tumorale. Pe secțiunile CT se constată o îngroșare difuză și neregulată a peretelui ductal, cu captare mai intensă a produsului de contrast. Căile biliare în amonte sunt dilatate. Acest tip de tumoră se localizează foarte rar intrahepatic periferic, dar tipul de creștere infiltrativ periductal reprezintă majoritatea colangiocarcinoamelor perihilare [19,20]. În cazul colangiocarcinomului infiltrativ periductal diagnosticul diferențial trebuie făcut cu stenozele benigne, care afectează de obicei un segment scurt, cu margini regulate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
ducte secundare și unirea ductului hepatic comun cu ductul cistic, este cea mai frecventă, reprezentând cca 60-70% din totalul colangiocarcinoamelor [13,15]. Datorită interesării ductelor biliare mari, cu apariția precoce a icterului și uneori a angiocolitei, diagnosticul acestui tip de tumoră se face mai rapid decât în cazul colangiocarcinoamelor intrahepatice periferice. Tipul de creștere infiltrativ este cel mai frecvent întâlnit (aproximativ 70% din cazuri) [18]. La examenul CT se prezintă ca o îngroșare focală a peretelui ductului biliar, cu stenozarea marcată
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
stenozarea marcată a lumenului . Colangiocarcinomul hilar exofitic se prezintă ca o masă spontan hipodensă, de dimensiuni mari, cu captare slaba periferică a produsului de contrast, aspect similar formei exofitice a colangiocarcinomului intrahepatic periferic. Este dificil de stabilit cu certitudine dacă tumora are origine la nivelul ductului biliar major și se extinde spre parenchim, sau este vorba inițial de un colangiocarcinom periferic ce invadează hilul [18] (fig. 142). Colangiocarcinomul hilar polipoid se prezintă ca o masă intraductală hipodensă spontan comparativ cu parenchimul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
biopsia [15]. Dintre tratamentele disponibile doar rezecția chirurgicală are intenție curativă. Supraviețuirea pe termen lung necesită îndepărtarea completă a tumorii, îndepărtarea obstrucției biliare și restabilirea comunicării biliodigestive [59]. Opțiunile tratamentului chirurgical depind de dimensiunea tumorii, segmentul biliar afectat, relația dintre tumoră și vasele afectate. Rezecția curativă este exclusă în cazul bolii avansate cu interesarea canalului hepatic drept și stâng la nivelul originii ductelor secundare, atrofia unui lob hepatic cu încastrarea ramurii portale contralaterale, atrofia unui lob hepatic cu afectarea ramurilor biliare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
poată fi opacifiat prin tehnicile de colangiografie directă [63]. Reconstrucțiile tridimensionale obținute prin MDCT oferă chirurgului informații precise privind anatomia arterelor hepatice, ramurilor portale și venelor hepatice în zona hilului hepatic, ligamentului hepatoduodenal, capului pancreatic, duodenului și relația lor cu tumora [9,54,57], reducând riscul lezării accidentale a unui ram arterial sau portal, respectiv a unui ram venos ce asigură aportul și respectiv drenajul parenchimului hepatic restant [65,66]. MONITORIZAREA RĂSPUNSULUI LA TRATAMENT În cazul pacienților la care s-a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92156_a_92651]
-
tratamentul hepatocarcinomului, până în anul 2007 nici un agent citostatic sau combinație de citostatice sau imunoterapie nu au adus un beneficiu de supraviețuire, motiv pentru care nu există un tratament standard recomandat, situație rar întâlnită în oncologie. În schimb hepatocarcinomul este o tumoră înalt vascularizată din artera hepatică, iar endoteliul de la nivelul vaselor tumorale exprimă markeri distincți. Există o pleiadă de factori angiogenetici implicați în progresia hepatocarcinomului: VEGF (vascular endothelial growth factor), PDGF (platelet derived growth factor), TGF α si β (transforming growth
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Angela Părău () [Corola-publishinghouse/Science/92143_a_92638]
-
În schimb, protezele metalice sunt preferate, dacă speranța de viață depășește 6 luni [2-4]. Pentru colangiocarcinomul de hil hepatic protezarea endoscopică poate fi mai dificilă. În acest caz se pune problema drenajului tuturor ramurilor biliare intrahepatice obstruate tumoral. Cu cât tumora este mai îndepărtată de papilă, cu atât dificultatea și eșecul palierii endoscopice sunt mai frecvente. În cazul stenozelor de hil, cu extensie intrahepatică (neoplasmul de hil Bismuth II, III și IV) eșecul protezării endoscopice poate să fie mai mare de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Călin Căinap, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92166_a_92661]
-
Colangiocarcinomul (CCA) este o tumoră care ia naștere prin transformarea malignă a colangiocitelor, celulele epiteliale care tapetează ductele biliare sau, conform ultimelor cercetări, din celule progenitoare hepatice/celule stem localizate în glandele peribiliare și/sau la nivelul canalelor Hering. Datorită simptomatologiei nespecifice CCA este diagnosticat
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
care să determine creșterea supraviețuirii și a calității vieții pacienților cu această boală devastatoare. Clasificarea anatomică (World Health Organiza-tion - WHO) a CCA a identificat următoarele subtipuri de colangiocarcinom: intrahepatic (CCAi) și extrahepatic (CCAe), la rândul său subdivizat în perihilar (CCAp) (tumora Klatskin) și distal (CCAd), care diferă nu numai prin localizare, ci și prin origine, etiologie, epidemiologie, patogeneză și tratament. Colangiocarcinomul intrahepatic (CCAi) ia naștere la nivelul epiteliului ductelor biliare mici intrahepatice. Datele epidemiologice au raportat o creștere semnificativă a incidenței
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
analizate, au fost raportate diferențe cu semnificație statistică între pattern-urile mutaționale ale genelor BAP1, IDH1 și IDH2, care sunt mai frecvent implicate în patogeneza CCA nonparazitare, demonstrând că etiologiile diferite pot induce mutații somatice distincte pentru același tip de tumoră, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru terapia personalizată în acest tip de tumoră [49]. Alte studii în care a fost analizată incidența mutațiilor somatice în CCA induse de infestarea cu paraziți, au identificat, pe lângă gene cunoscute precum K-RAS și TP53, mutații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
ale genelor BAP1, IDH1 și IDH2, care sunt mai frecvent implicate în patogeneza CCA nonparazitare, demonstrând că etiologiile diferite pot induce mutații somatice distincte pentru același tip de tumoră, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru terapia personalizată în acest tip de tumoră [49]. Alte studii în care a fost analizată incidența mutațiilor somatice în CCA induse de infestarea cu paraziți, au identificat, pe lângă gene cunoscute precum K-RAS și TP53, mutații ale altor 10 gene implicate în modificarea histonelor, instabilitatea genomică și semnalizarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Ofelia Șuteu, Daniela Coza, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92151_a_92646]
-
structurii funcțiilor aparatului urinar Afecțiuni renale cu insuficiență renală cronică documentată, indiferent de cauză: - cauze malformative (de exemplu: agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1); - cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms); - hidronefroza de gradul III; - hipertensiune reno-vasculară severă sau malignă; - litiaza renală sau ureterală aseptică pe rinichi unic, unilaterală dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterală, complicații, indiferent dacă complicația este uni sau bilaterală; - nefrocalcinoza unilaterală cu rinichi controlateral afectat
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
nefrocalcinoza unilaterală cu rinichi controlateral afectat; - rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcției renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%). Pentru încadrarea în grade de handicap se evaluează stadiul evolutiv al bolii și posibilitățile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosocială. Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculară severă sau malignă se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel și pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcției renale. Hidronefroza de gradul III se
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158910_a_160239]
-
structurii funcțiilor aparatului urinar Afecțiuni renale cu insuficiență renală cronică documentată, indiferent de cauză: - cauze malformative (de exemplu: agenezia renală unilaterală, hipoplazia renală, rinichi polichistic, rinichi în potcoavă, duplicare ureterală, reflux vezico-ureteral, displazie reno-faciala Potter 1); - cauze tumorale (de exemplu: tumora Wilms); - hidronefroza de gradul III; - hipertensiune reno-vasculară severă sau malignă; - litiaza renală sau ureterală aseptică pe rinichi unic, unilaterală dacă rinichiul controlateral este pielonefritic sau bilaterală, complicații, indiferent dacă complicația este uni sau bilaterală; - nefrocalcinoza unilaterală cu rinichi controlateral afectat
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
nefrocalcinoza unilaterală cu rinichi controlateral afectat; - rinichi unic chirurgical, cu afectarea funcției renale a rinichiului restant (creatinemie peste 2 mg%). Pentru încadrarea în grade de handicap se evaluează stadiul evolutiv al bolii și posibilitățile terapeutice, corelat cu evaluarea psihosocială. Pentru tumora Wilms în stadiu inoperabil se poate acorda gradul grav de handicap, pentru hipertensiune renovasculară severă sau malignă se poate acorda gradul accentuat de handicap, la fel și pentru rinichi unic chirurgical cu afectarea funcției renale. Hidronefroza de gradul III se
CRITERII din 1 octombrie 2002 (*actualizate*) pe baza cărora se stabileşte gradul de handicap pentru copii şi se aplică măsurile de protecţie specială a acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158912_a_160241]
-
și tumori. Patologia sarcinii: inflamațiile placentare, sarcina ectopică, boala trofoblastului gestațional. PATOLOGIA GLANDEI MAMARE Tulburări de dezvoltare. Citologia glandei mamare (secreție și puncție aspirativ. Inflamații. Mastopatia fibrochistică. Carcinomul de glandă mamară: clasificare, tipuri histologice, factor de prognostic. Tumori stromale: fibroadenomul, tumora filodă și sarcoamele. Metode de diagnostic morfologic al carcinomului de glandă mamară. Alte tumori benigne și maligne. Ginecomastia. PATOLOGIA SISTEMULUI ENDOCRIN Patologia glandei hipofize: adenoame. Patologia glandei tiroide: hipotiroidismul (cretinism, mixedem), hipertiroidismul (tireotoxicoza), boala Basedow-Graves, tiroidite acute și cronice, gușa
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
2. Pregătire practică Intervenții de dificultate medie: 1. Submaxilectomie: 3 Intervenții de dificultate mare: 1. Rezecție de platou palato-alveolar: 2 2. Hemirezecții de maxilar cu amprentare și aplicare de obturator: 4 3. Hemirezecții de mandibulă (participare): 2 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5 5. Hemiglosectomie (participare): 5 6. Hemipelvectomie (participare): 5 7. Hemiglosopelvectomie (participare):5 8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2 9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2 4.4.3. Barem de promovare a anului IV de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
de obturator: 4 3. Hemirezecții de mandibulă (participare): 2 4. Extirpare de tumoră de buză inferioară cu plastie imediată: 5 5. Hemiglosectomie (participare): 5 6. Hemipelvectomie (participare): 5 7. Hemiglosopelvectomie (participare):5 8. Evidare cervicală supraomohioidiană: 2 9. Extirpare de tumoră laterocervicală: 2 4.4.3. Barem de promovare a anului IV de rezidențiat: 1. Participare la cursuri și seminarii 2. Participare la activitatea practică 3. Promovarea examenului scris 4. Prezentare a minimum 3 cazuri clinice 5. Recenzie a minimum 3
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
enteropatia glutemică; boala cronică hepatică. - Boli ale aparatului renourinar: glomerulonefritele; glomerulonefrozele; tubulopatii. - Boli hematologice: eritropatii: anemii microcitare prin deficit de fier, aplastice, hemolitice, policitemii, leucopatii, diateze hemoragice, trombopatii; tulburări vasculare; defecte de coagulare. - Boli neoplazice: leucemiile acute; limfoame; boala Hodgkin; tumora Wilms; histiocitoza X. - Boli nutriționale, metabolice și endocrine: rahitismul; diabetul zaharat; hipotiroidismul. - Bolile alergice: astmul bronșic, eczeme atopice, boli reumatice. - Boli neurologice și musculare: comele; convulsiile și epilepsia; malformații congenitale ale SNC; facomatoze; sindroame ataxice; paralizii cerebrale neprogresive, retardul mental
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a.6. Substagiul de Oncologie (copii cu sau fără adulți) a. Tematica lecțiilor conferință - Leucemii acute limfoblastice - Leucemii acute mieloblastice. Leucemii cronice - Limfoame - Neuroblastoame - Sarcomul Ewing - Tumora Wilms - Retinoblastomul - Tumori testiculare - Rabdomiosarcoame și leiomiosarcoame - Meningioame - Glioblastoame b. Nu sunt necesare activități practice, deoarece medicii geneticieni nu vor fi cei care vor practica alte explorări clinice, în afara investigațiilor specifice geneticii moleculare și citogeneticii. - Evaluare practică 4.3-a
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]