2,079 matches
-
anul primei desființări a mânăstirii. La începutul secolului al XIX-lea, documentele o menționează pe Maica Meletina ca stareță a mânăstirii. Monahia Meletina contribuie după puterile și priceperea ei la repararea mânăstirii: adaugă un etaj chiliilor brâncovenești, reface clopotnița și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
o reparație a tuturor chiliilor săvârșită între anii 1956-1958, doi ani mai târziu, în 1960, în urma aplicării decretului 410 din 1959, mânăstirea este desființată și transformată în azil pentru bătrâni și bolnavi cu deficiențe mintale. La cutremurul din martie 1977 turla bisericii se fisurează grav. Preotul paroh Dumitru Gr. Popescu și preotul Cristide Floricel reușesc să o repare fără a aduce prejudicii monumentului istoric. Un pomelnic de lemn datat 25 august 1846, păstrat în altar, consemnează pe patru coloane numele tuturor
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
Mădulari, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1889 și poartă hramul „Sfântul Dumitru”. Se înscrie în șirul de lăcașe vechi transformate sau refăcute după modelul bisericilor de zid, spre sfârșitul secolului 19, cu două turle, una peste pronaos și a doua peste naos. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Vechea biserică de lemn era ridicată pe la 1741 și fusese reparată în 1850. Pe baza dimensiunilor reduse este posibil ca vechiul
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
Pereții de lemn au fost înălțați cu câteva rânduri de bârne, apoi în întregime cercuiți, tencuiți și pictați, atât în interior cât și în exterior. Peste cele două încăperi centrale, pronaosul și naosul, au fost ridicate bolți aparent semisferice și turle înalte. Momentul de răscruce de la 1889 al acestui lăcaș și etapele de întreținere care au urmat au fost surprinse într-o pisanie-cronică recentă. Aceasta începe cu momentul de răscruce de la 1889: "„Această sfântă biserică cu hramul Sfântul Dumitru, s-a
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
1889. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea pot păstra datele inițiale, dinnainte de 1889. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Bolta navei este racordată cu calote între pereți și deschizătura poligonală a turlei. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Dimulești () [Corola-website/Science/322389_a_323718]
-
Biserica de lemn din Boroșești se află în localitatea Boroșești, comuna Sutești, județul Vâlcea. Biserica, în forma sa actuală, a fost prefăcută în anul 1896 și poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Se distinge prin cele două turle, una peste pronaos și a doua peste naos, trăsătură introdusă la bisericile de lemn din zonă spre sfârșitul secolului 19, după modelul celor de zid. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Istoria acestui lăcaș a
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
1896. Se disting cele patru încăperi tradiționale, înșiruite de la vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
vest la est: pridvorul, pronaosul, naosul și altarul. În planimetrie și dimensiuni la nivelul fundației, acestea păstrează mai degrabă datele inițiale, de la 1822. În elevație, construcția e dominată de cele două turle așezate în axul bisericii, peste pronaos și naos. Turla de peste naos este deschisă spre interiorul încăperii, aruncând o lumină îndirectă în centru și ridicând privirea spre medalionul pictat cu chipul lui Iisus în partea superioară. Pridvorul este închis, probabil de la ultima renovare.
Biserica de lemn din Boroșești, Vâlcea () [Corola-website/Science/322443_a_323772]
-
a călugărit la Mănăstirea Putna. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe avarii. După cum scria în 1912 istoricul de artă polonez Władysław Podlacha, în anul 1790 s-au executat o serie de reparații. Biserica a avut până atunci patru turle, dar trei dintre ele au fost eliminate și a rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
rămas numai cea mare. Tot atunci s-a reconstruit bolta din pronaos și au fost tencuiți pereții exteriori, fiind distruse picturile murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări de restaurare, demolând și reconstruind turla deteriorată ce amenința să cadă. Romstorfer a lăsat câteva note asupra bisericii, însoțite, într-o primă fază, de un
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
murale. În anul 1887 a fost curățată pictura interioară, iar în 1890 a fost înlocuită învelitoarea din șindrilă a turlei aflate deasupra naosului. Arhitectul austriac Karl Romstorfer a realizat în 1897 o serie de lucrări de restaurare, demolând și reconstruind turla deteriorată ce amenința să cadă. Romstorfer a lăsat câteva note asupra bisericii, însoțite, într-o primă fază, de un plan sumar cu câteva cote, apoi de un plan mai elaborat, de o secțiune și de câteva fotografii. Textul publicat în
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
ale pronaosului) și un picior de contrafort în axul absidei altarului. Tereza Sinigalia considera că era foarte posibil ca acești contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu rozete și nasturi smălțuite"". Lăcașul de cult avea abside semicirculare la interior și pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de ocnițe mici. Deasupra naosului se afla o turlă cilindrică sprijinită pe o bază pătrată și având pereții decorați cu 16 firide și 16 ocnițe mici; turla era străpunsă de patru ferestre mici în cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se aflau discuri ceramice. Sub cornișă erau amplasate plăci
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de ocnițe mici. Deasupra naosului se afla o turlă cilindrică sprijinită pe o bază pătrată și având pereții decorați cu 16 firide și 16 ocnițe mici; turla era străpunsă de patru ferestre mici în cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se aflau discuri ceramice. Sub cornișă erau amplasate plăci și discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având o formă
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
puncte cardinale, deasupra cărora se aflau discuri ceramice. Sub cornișă erau amplasate plăci și discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având o formă țuguiată și învelind separat pronaosul, altarul, sânurile și lăsând turla degajată. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea se făcea printr-un portal cu ancadrament gotic, aflat pe fațada de sud a pronaosului, ceea ce dovedește că din această direcție venea un drum principal, pornit
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
pătrată, fiind luminat prin două ferestre (una pe peretele nordic și cealaltă pe peretele vestic). Deasupra pronaosului se afla o boltă semicilindrică. Pronaosul era separat de naos printr-un perete străpuns de un portal. Naosul avea la partea superioară o turlă cu 16 fețe sprijinită pe un sistem de arce piezișe moldovenești. Absida altarului era decroșată față de restul construcției, prin amplasarea avansată a catapetesmei fiind formate astfel două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). În curtea bisericii se afla o clopotniță de tip
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
arhitectonice (stâlpii ce separă naosul de pronaos, turnul clopotniță situat deasupra pridvorului, elementele decorative de fațadă care sunt specifice secolelor XVI-XVII), arhitectul Virgil Polizu consideră că ""biserica nu a putut fi reparată numai la partea superioară a zidurilor și la turlă, ci a fost refăcută din temelie, respectându-se planul și introducând turnul clopotniță"". Vechea clădire a bisericii Mirăuți a rămas în părăsire și s-a degradat până aproape la sfârșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Biserica a fost reparată și apoi reconstruită pe locul celei vechi, caracteristicile arhitecturale și decorative ale noii biserici încadrând-o printre construcțiile din prima jumătate a secolului al XVII-lea. În zidăria turlei au fost descoperite o monedă suedeză cu monograma G.A. = Gustav Adolf (1611-1632) și una poloneză de pe vremea domniei lui Sigismund al III-lea Vasa (1587-1632). Nu se cunoaște înfățișarea vechii biserici, presupunându-se doar că actuala biserică, cu excepția clopotniței
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
a făcut ca biserica să arate așa cum se prezintă astăzi. Romstorfer a făcut unele descoperiri importante, printre care un mormânt de copil în partea nordică a naosului sau a monedelor poloneze emise de Sigismund al III-lea Wasa în zidăria turlei. Restaurarea coordonată de Romstorfer a introdus elemente noi în componența arhitecturală a bisericii: Cu acest prilej, între 1898-1903, pictorul vienez Karl Jobst a pictat pereții interiori ai bisericii în tempera, într-o factură occidentalizantă (stilul art nouveau) , diferit de stilul
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
aer, la o înălțime de câțiva metri. În București , seismul s-a simțit la ora 12:55. Multe clădiri au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a ramas fără două turle, reconstruite abia în anul 1867. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor. Pământul s-a despicat în unele locuri, apă verde cu miros de sulf țâșnind afară. Cea mai puternică replică a avut loc la ora 5, dar nu
Cutremurul din 1802 (România) () [Corola-website/Science/316979_a_318308]
-
Rareș (1527-1538, 1541-1546). Monumentul a fost construit în perioada domniei lui Ștefăniță Vodă (1517-1527), în care a existat un conflict violent între domnitor și boieri, ce s-a sfârșit cu asasinarea voievodului. Biserica are plan dreptunghiular, fără abside laterale și turle, asemănându-se ca stil și soluție constructivă cu alte monumente precum bisericile din Borzești, Dobrovăț, Piatra Neamț, Reuseni, Vaslui sau Volovăț. Absida altarului are formă semicirculară. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre înguste și mici (câte două dispuse simetric
Biserica Duminica Tuturor Sfinților din Părhăuți () [Corola-website/Science/316972_a_318301]
-
egale. La ramura de est este alipită absida altarului, la cea de vest - clopotnița. O particularitate constructivă este perechea de arcuri care se intersectează spațiul central, și prezintă baza cupolei octogonale, acoperită cu o cupolă. Silueta este înviorată de două turle voluminoase, cu cornișele în „volane”, repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră și includerea cărămizii roșii în decorul fațadelor. Spațiul interior este compus dintr-o sală
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]
-
repetându-se forma în arc a golurilor de la ferestre, iar parametrul se remarcă prin alternarea după tonalitate a asizelor din piatră și includerea cărămizii roșii în decorul fațadelor. Spațiul interior este compus dintr-o sală cruciformă în plan, supraînălțată de turla masivă, susținută prin intersecția a patru arcuri, soluție de origine armenească. Golurile ferestrelor sunt împărțite în trei arcade prin menouri de piatră, ce amintesc aceiași sursă de inspirație ce-a fost utilizată la crearea formelor exterioare. Clădirea se distinge prin
Biserica Sfântul Pantelimon din Chișinău () [Corola-website/Science/328950_a_330279]