4,882 matches
-
gând necruțător, Că vei rămâne veșnic Un singur călător... DORINȚĂ Simt focul cel amarnic trosnind în gândul meu Și mă gândesc într-una să-l sting nu-i așa greu, Să-mi potolesc simțirea cu minunate stele, Să îmi hrănesc uimirea cu una dintre ele. Să-mi amintesc mereu cum nopțile sunt grele, Când nu am strălucirea, când nu sunt ale mele... LĂCOMIE De ce să te oprești la una dintre stele, Când iți dorești cu foc să nu ai nopți mai
DORINŢĂ (VERSURI) de GEORGE NICOLAE STROIA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378945_a_380274]
-
ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > OREAG ȘI CAPRELE Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016 Toate Articolele Autorului OREAG ȘI CAPRELE Oreag stătea, parcă mut de uimire, pe marginea terenului de sport al școlii și își tot scărpina cu mâna stângă fruntea îmbrobonată de sudoare. În cealaltă mână ținea racheta marca „Reghin” cu care își lovea în răstimpuri, pe rând, călcâiele adidașilor cam scâlciați, cu dungile oblice
OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]
-
adormirile târzii, când mă înalț ca într-un univers paralel și stau de taină cu visările adolescenței. Este vremea unui bilanț și mă trezesc refuzând să mă întorc la poalele muntelui, și din nou vreau să fug, să dau ocol uimirilor piramidale, să prind ecoul ezitării să-l expediez nehotărârii în retragerea sa spre teritoriul înfrigurat al nedefinirilor. Culeg claritățile cu pasiunea însetatului de lumină, mușc dintr-o rază a amiezii ce s-a furișat printre frunzele magnoliei înflorită a doua
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
sa scriu în seara aceea când îmi curgeau - șuvoi scăldat în curcubee - cuvintele adevărate perle ale prea plinului meu senin interior, aurit de lumina picurată - esență - din lumina necreată? Aprinsă de dorul căutării interioare, îmi cotrobăi prin firidele rezervate icoanei uimirilor când - copil fiind- înaintam împreună cu tata pe drumul tăiat printre troiene, luminat ca ziua, de lumina rece revarsată cu generozitate dinspre Munții Ciobanului astral ( desigur de pe satelitul Pământului - Luna ) și aud ca acum, scârțâitul zăpezii sub pașii noștri egali. Desigur
RADIOGRAFIA CLIPEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379065_a_380394]
-
sine, zicându-și că era un musafir de vază fiind tratat de măria sa Muntele regește, cu alai de stele și torțe. Treptat, treptat, ochii începură să vadă mai bine,mai clar. Cobora fără grabă când, iată în stânga lui văzu cu uimire o despicătură în stâncă. Oare avea vreo halucinație ? Știa muntele ca pe propriul buzunar și nu își amintea de această intrare în peretele stâncos, dar cărăruia de foc îl adusese acolo. Deasupra intrării erau câteva ramuri de jnepeni, cu multă
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
ce mascau intrarea. Abia acum conștientiză că în fața lui, de parcă ar fi fost un ghid, ceva asemănător unei mingii strălucitoare, de mărimea celei de tenis plutea cam la o jumătate de metru înălțime și câțiva pași înainte, ca o călăuză. Uimirea nu mai avea margini, aceasta se oprise la intrarea în crăpătură, agitându-se ca și când voia să fie urmată. Intrase puțin înăuntru și îl aștepta. Să o urmeze și să meargă mai departe? Curiozitatea îl cuprinse urmând sfera deja intrată câțiva
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
Privirea ta străbate aceste drumuri vii Eu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mână Și să plecăm prin viață, nebuni ca doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primavară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca si o nadă Mii se furnică gura când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să
TOAMNA de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379842_a_381171]
-
Tot ce contează cu adevărat la final, este că ai iubit. Ajunși în intimitatea luxosului apartament, care i-a încântat și i-a lăsat fără cuvinte pe cei doi îndrăgostiți, tinerii noștri turiști au lăsat geamantanele din mâini plini de uimire și satisfacție, s-au îmbrățișat de plăcere și bucurie că vor trăi șapte zile de vis și că nimeni și nimic nu-i vor mai deranja în aceste zile cât vor fi „stăpânii” acestui apartament. Sperau că acest lux va
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
asta a și venit. Prin urmare, a doua zi, încă devreme dimineața, Nerun găsi o laviță potrivită în apropiere de intrarea în târg, și-și întinse pânzele pe care el le socotea cele mai frumoase. Altele rămâneau strânse în sul. Uimirea îl copleși, însă, pe Nerun degrabă, căci văzu cum trecătorii, deși se uitau cu interes la pânzele sale, nici unul nu se hotăra să cumpere măcar o pânză de la el. Văzând că seara se apropia și el încă nu vânduse nimic
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
într-o melodie holderliniană: "Vâslesc în memorie/ nesigur pe teamă,/ împrumutându-mi nemurirea/ ce-mprăștie /răcoarea serii/ prin ani. Da, ele, vârstele plâng inocente" Ori această explozie cosmică, grafiată într-o atât de dezinvoltă lapidaritate: "Plecată, noaptea cade peste văi: uimire / Pe semne cerul a aruncat-o afară/". Am compus acest scurt forilegiu pentru a scoate în relief capacitatea asociativă a poetului în registrul naturist. Chiar dacă unele din textele sale fac concesii unei convenții a simplității (să reamintim că simplitatea adevărată
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
Privirea ta străbate aceste drumuri vii Eu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mână Și să plecăm prin viață, nebuni că doi copii E toamnă-n calendare , în suflet primăvară Tăcerea ne întinde capcane și năluci Eu îmi urmez uimirea căderilor în teascuri Cu buze aromate , cu fantezii și nuci Privirea ta stârnește melancolii febrile Tu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadă Mii se furnică gură când salivez petale Iar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă. Să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
mult TOAMNATrec frezii-înebunite prin slovele acesteaPrivirea ta străbate aceste drumuri viiEu îți întind tăcerea , ca să o prinzi de mânași să plecăm prin viață, nebuni că doi copiiE toamnă-n calendare , în suflet primavarăTăcerea ne întinde capcane și năluciEu îmi urmez uimirea căderilor în teascuriCu buze aromate , cu fantezii și nuciPrivirea ta stârnește melancolii febrileTu îmi întinzi privirea firesc, ca și o nadăMii se furnică gură când salivez petaleIar sânii tăi pe ramuri așteaptă ca să cadă.Să-nceapă atunci dezmățul , să-nceapă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
nu se înșelă, căci Julia, îngerul care-l aștepta în port, era la locul lui. Cei doi tineri se aruncară unul în brațele celuilalt, îmbrățișându-se cu multă înfocare. Nu se văzuseră de trei ani! Se uitau cu bucurie și uimire unul în ochii celuilalt. Nimic nu se schimbase, totul era așa cum erau în visurile lor în tot acest timp. Sufletele lor rămaseră aceleași! Restul - nici nu mai conta, nu mai exista. - Hans! - Julia! - Doamne! Știam că nu mă vei uita
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379902_a_381231]
-
Na, că se aud gazdele! Bibu, pechinezu, latră, cu capul pe spate. El recunoaște vibrațiile motorului de departe. Niciodată nu greșește. Oli e mai leneș. Corcitura veselă de chau-chau e mai obosită decât mine. Prezint hainele găsite ochilor măriți de uimire ai soră-mii. La unele nu renunță. Acceptă că sunt ale mele. Nu verbalizează mari nemulțumiri. Cred că e obosită de la alergatul prin magazine, altfel ar vocifera mai mult. Cumnatul meu adoptă figura aia inexpresivă, care l-a făcut celebru
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
de pe planetă s-au stins. De la Dumnezeul din Cer s-ar fi putut vedea o singură sămânță de lumină ca un vârf de ac." (Pagina 363) ... Punctul de lumină va crește ... Unul dintre cele mai importante rezultate ale artei este uimirea. Cu romanul “Ìnvierea din Iad,” Nicolae Dabija ne uimește cu adevărat. Va urma... N. Andronesco Scrieți-mi pe adresa: Math.physics 2@gmail.com Romanianschool@yahoo.com Copyright © 2017 by Lumina Publishing House & Dr. Nicholas Andronesco Referință Bibliografică: DISCURS ASUPRA
DISCURS ASUPRA METODEI de NICHOLAS ANDRONESCO în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380051_a_381380]
-
Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017. În drumul cărților, cu mulți ani în urmă, mi-a atras atenția în vreme ce mă aflam pe o stradă în apropiere de Universitate - București, stradă ce abunda de cărți. Din noianul de cărți, spre uimirea multor curioși din preajmă, cumpăr una peste care majoritatea treceau. Ce m-a atras înspre această carte, a fost faptul că era scrisă de un buzoian, Gh. Georgescu - Buzău, despre care încă nu auzisem. Auzisem de un scriitor cu numele
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
serie de răscoale precum: Citește mai mult În drumul cărților, cu mulți ani în urmă, mi-a atras atenția în vreme ce mă aflam pe o stradă în apropiere de Universitate - București, stradă ce abunda de cărți. Din noianul de cărți, spre uimirea multor curioși din preajmă, cumpăr una peste care majoritatea treceau. Ce m-a atras înspre această carte, a fost faptul că era scrisă de un buzoian, Gh. Georgescu - Buzău, despre care încă nu auzisem. Auzisem de un scriitor cu numele
DUMITRU K NEGOIŢĂ [Corola-blog/BlogPost/381716_a_383045]
-
trecută peste gardul unchiului făcut din scânduri de brad de doi metri înălțime. La un moment dat am văzut venind spre noi dinspre „Coloniști” o mogâldeață înotând prin zăpada afânată. Când l-am zărit în capătul străzii, am încremenit de uimire. Cine se aștepta să reușească un copil de șaptesprezece ani, îmbrăcat cu un paltonaș școlar de uniformă, mai mare ca el, să ajungă până acasă pe o asemenea vreme și la o așa distanță? Vremuri, vremuri, parcurse cu clipa, cu
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > UN RUBIN, CA UN TRON URIAȘ Autor: Gabriela Ana Balan Publicat în: Ediția nr. 1720 din 16 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ileana Adriana CHIDU, “Oglinzi de piatră”, Ed. Singur 2012 O mare uimire mă stăpânește citind azi cărțile acestei poete. Prin mintea mea se înșiră multe întrebări care încep cu “de ce?”, cred că s-ar umple coli albe dacă le-aș transcrie. De ce, pentru început, mă întreb, autoarea a debutat destul de târziu, deși
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
nor Strofa stă să moară și să-nvie ! Tare greu mai scriu poezie-ntreagă ! Doar frânturi de versuri mai pot face... Le sudez cu greu... să văd dacă-mi place Și de are cin' să le-nțeleagă ! Mă uit cu uimire la confrații mei (Mai cu seamă la Cercel Valeriu!) Are dânsu-n cap un întreg imperiu Ca și-un cal troian cu soldați-ahei! L-am numit aici pe Valeriu , doară, Chiar dacă-n Canada scrie cu folos! Aparține Vrancei, un loc luminos
NU POT SCRIE LA... COMANDĂ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381889_a_383218]
-
gânduri. - Eugen trebuie să fie descântat de cineva. Dar cel mai bine, când îți este rău nepoate, să faci semnul crucii deasupra ta, în locul unde te doare și spui “Piei drace!” îl povățui bătrâna. Și băiatul făcu întocmai. Constată cu uimire că răul îi trecea ca prin farmec. „Poate este numai o sugestie” , se gândi el. Eugen era mereu necăjit din cauza problemelor din familie. Toată ziua existau certuri în familia sa. Tatăl, un bărbat priceput, un bun meseriaș, nu-și găsea
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: “ÎNDRĂGOSTIT DE-O UCIGAȘĂ-N SERIE DE PE INTERNET” SAU „IUBIRE CRIMINALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381839_a_383168]
-
fereastră. Prințul mărilor înotă cu grijă până în apropierea turnului și privi înăuntru. În încăperea mică, pe singurul pat așezat lângă perete, dormea o arătare scundă, cu un chip atât de urât, încât fiul lui Triton fu gata să țipe de uimire. Nu putea fi aceasta fiica lui Algus! - Cine ești, auzi lângă tâmpla lui o șoaptă ușoară? În dreptul ferestrei, din întunericul încăperii, apăru un chip de o frumusețe fără seamăn. Ochii de culoarea algelor îl tulburară atât de mult pe Arin
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Acasa > Poeme > Devotament > CU DOR DE TINE Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Cât de fragilă, astăzi, mi te arăți uimirii cerșind apoteotic din lacrimi ametist...! Îți cercetez privirea, enigmele trăirii și-n profunzimea-i dulce mă văd: doar eu exist... Te vreau, iubito, în frunza ruginie-a toamnei, te vreau și-n fulgii iernii - petale de argint, te vreau, când
CU DOR DE TINE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382024_a_383353]
-
ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să bei din roua norilor cu care te însoțești, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă, când simți și trăiești clipe de nedescris, nici o glorie a pământului, nici cel mai bun prieten, nici cea mai mare iubire, nimic
IN MEMORIAM CĂPITAN-COMANDOR CORNELIU-GABRIEL TITIANA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382017_a_383346]
-
este impresionantă acea imagine inovatoare necunoscută în iudaism până la acea dată, mă refer la faptul că l-a prezentat pe Dumnezeu că Tatăl nostru al tuturor oamenilor, imaginea această a unui Tată iubitor în căutarea păcătoșilor pierduți te lasă mut de uimire. De fapt Iisus Hristos a ilustrat foarte frumos în parabolele sale iubirea divină ce căuta oameni păcătoși pentru ai salva. Apoi ne-a trasat atât de înălțător faptul că trebuie să ne iubim vrăjmașii și să răsplătim râul cu bine
TIMPUL MARILOR HOTARARI (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382018_a_383347]