5,586 matches
-
mai bine. 2. Relaxează-te înainte de intrarea în direct. Bineînțeles, aceasta nu înseamnă să îți iei o bere și să te așezi la un joc de table înainte să dai directul, ci să îți rupi câteva secunde din pregătirea live ului pentru a te relaxa și a mai elibera din tensiunea acumulată. Uneori, pentru că nu ai timp nici să respiri, s-ar putea să fii tentat să ignori ritualul relaxării, dar nu o face. Lasă-ți organismul să se elibereze de
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vârsta de 80 de ani la 5 cm pentru bărbați și 8 cm pentru femei. Această scădere substanțială în înălțime odată cu înaintarea în vârstă a fost observată și în studii prospective (22,23). Astfel se recunoaște influența asupra valorii IMC‑ului (falsă creștere de 1,5 kg/m2 la bărbați și 2,5 kg/m2 la femei odată cu înaintarea în vârstă, în ciuda modificărilor minime în ceea ce privește greutatea corporală), parametrul cel mai frecvent utilizat în practica zilnică pentru evaluarea și clasificarea statusului pon
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
asupra textului dat: 1) Cine? - Cine iubește muzica și lumea sunetelor e ca la el acasă? 2) Unde? - Unde pleacă Jean-Michel, luând, invitându-l și pe Jean-Cristophe? 3) Ce? - În școala de teatru, ce îl captivează pe JeanCristophe, ce îl uluiește până la lacrimi? 4) De ce? - a) De ce Jean-Cristophe se află în pielea unui îndrăgostit, ce nu-și poate exprima sentimentele? b) De ce autorul îi numește pe ambii, pe bunel și pe nepoțel - doi copii? 5) Când? - Cred e momentul forte al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Valentina CEBAN () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93133]
-
nu apare � cu excep?ia celei din Pisa � că un obiect izolat. Puternic articulat? cu zona �nvecinat?, ea pune �n valoare spa?iile ?i exalteaz?, prin str?lucirea să ?i prin multiplele sale func?îi, aspiră?iile identitare ale oră?ului. Planul oră-?ului medieval pare a nu avea nimic comun cu planificarea. Totu?i, la Siena, de exemplu, str?zile principale ur-meaz? cele trei linii de creast? ale locului, �ntr-o rela?ie organic? cu topografia. �n plus, toate oră?ele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
excep?ia celei din Pisa � că un obiect izolat. Puternic articulat? cu zona �nvecinat?, ea pune �n valoare spa?iile ?i exalteaz?, prin str?lucirea să ?i prin multiplele sale func?îi, aspiră?iile identitare ale oră?ului. Planul oră-?ului medieval pare a nu avea nimic comun cu planificarea. Totu?i, la Siena, de exemplu, str?zile principale ur-meaz? cele trei linii de creast? ale locului, �ntr-o rela?ie organic? cu topografia. �n plus, toate oră?ele importante s�nt
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
fă?a-dei de la Amiens, s�nt f?cute portrete de contemporani de un realism p?trunz?tor. Vitraliul Materia ?i morfologia arhitecturii gotice s�nt �n egal? m?sur? datorate sticlei ?i pietrei. Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ei, adesea placat cu marmur? �ntr-o alternan?? de asize de culoare �nchis? ?i de culoare deschis?. ?tiin?a constructorilor, reconstituit? �n cadrul studierii arhitecturii religioase, se aplic? la dezvoltarea progresiv? a arhitecturii militare � cet??i ?i fortifica?îi ale oră?ului � ?i la diversitatea arhitecturii urbane. Arhitectură militar? Construc?iile militare s�nt tot at�tea simboluri ale puterii feudale pe teritoriul european. P�n? �n secolul al�XI-lea, acestea s�nt sumare: pe o ridic?tur? de p?m
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pentru iezui?i de W. Muller ?i F. Sustris, dup? Îl Ges� a lui Vignole: nav? unic? �n plin cintru, foarte luminoas? ?i decorat? �n stil italian. Mai originale s�nt operele lui E. Holl (1573-1646), arhitectul oficial al oră?ului Augsburg (Bavaria), mai ales Prim?ria, caracteristic? pentru un stil sever, clasic, cu o utilizare marcat? de zg�rcenie a ordinelor antice, monumental? prin jocurile de scar? aplicate ferestrelor ?i diviziunilor fă?adei. �n Europa oriental?, curtea Poloniei g?zduie
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
m?n?știre, 1635; biseric?, 1638; fă?ad?, 1664), denot? singularitatea geniului s?u ne�ncre-z?tor. Pe un plan, �n esen??, eliptic, o articulare riguroas? a coloanelor lise, cu secven?e murale concave altern�nd cu drepte, imprim? �nveli?ului intern o pulsa?ie inefabil?. Aceast? dilatare virtual? a spa?iului atinge culmea �n acoperi?ul ale c?rei structuri curbe tangente se �nl?n?uie p�n? la cupola luminat? bl�nd. Complexitatea inedit? a acestui spa?iu, simbolic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tipic germane. �n 1734, �n parc, J.-F. Cuvilli�s (1695-1768), originar din Hainaut, va construi, �mpreun? cu J.-�B. Zimmermann pentru stucuri, pavilionul de la Amalienburg, minunat? �mbinare a celor dou? culturi. A doua comand? semnificativ?, re?edin?a prin?ului episcop de W�rtzburg (1720-1750), este datorat? lui B.�Neumann (1687-1753); boltirile sale complexe, sub-minate de decorul rococo debordant, desf??oar? spa?îi infinit de tulbur?toare. C�ț despre scara cea mare, ea este o f?r�m? de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
sau ale lui Wailly din urm? cu dou?zeci sau treizeci de ani, precum palatul Cond� (Peyre, 1763). �n ultimii dou?zeci de ani ai Vechiului Regim, dup? un contemporan al acelor timpuri, �frenezia de a construi �i imprim? oră?ului un aer de grandoare ?i de maiestate�. �ntr-adev?r, ?i la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
acestor edificii construite �n timp record. Este adev?raț c? reu?ițele arhitecturii metalice s�nt determinate de programe simptomatice ale acestei noi societ??i capitaliste, industriale ?i comerciale, care, ca ?i aceste expozi?îi, aspir? la universal prin intermediul co-mer?ului internă?ional, c?ruia �i alimenteaz? ?i �i contro-leaz? cursurile. Rolul inginerilor Inginerii, autodidac?i că Paxton sau cu diplom?, s�nt cei capabili s? exploateze poten?ialul arhitectonic al pro-duselor metalurgice industrializate. Rolul lor �n muta?ia spa?iului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iile cu opera?iunile imobiliare determinate de aceast? politic?. Haussmann, �nconjurat de ingineri de la Poduri ?i ?osele, are putere deplin?, datorit? legilor asupra exproprierii, pentru a restructura re?eaua de drumuri �n traiectorii ?i perspective noi, care taie ?esuturile oră?ului. �n pie? e, noduri importante ale re?elei, echipamente administrative ?i de servicii, biserici, edificii de cultur?, amenaj?ri de agrement (f�nt�ni, squaruri, parcuri) confer? calit??i �n acela?i timp scenografice ?i igienice unui sistem �ndreptat c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Nova, 1914), dezvolt? viziuni ale unei metropole a c?rei monumentalitate ?ine de zg�rie-nori, precum ?i de diversitatea ?i rapiditatea fluxurilor celor mai diverse. De altfel, pentru M. Duchamp, interesat la acea epoc? de pozi?iile futuriste, arhetipul oră-?ului futurist este New York, care �este �n sine o oper? de art?� (1915). O alt? abordare, măi pragmatic?, a raportului mă?în?-arhitectur? apare �n lucr?rile construite de germanul P.�Behrens (1868-1940) �n timpul colabor?rîi sale cu societatea AEG
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
vor r?s-p�ndi �n America de Sud ?i �n Asia, cel din 1933, de la Atena, produce un document de urbanism, publicat �n 1941 prin grijă lui Le Corbusier, sub titlul �Charte d�Ath�nes�; el va deveni biblia partizanilor oră?ului func?ionalist. 3. Arhitectură modern? Teoriile a ceea ce se poate numi Mi?carea modern? (�n arhitectur?) au nevoie de un limbaj arhitectural nou pentru a concretiza noul habitat pe care ele �l propov?-duiesc. �ncep�nd cu anii 1910, cl
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
spunde cererii importante care urmeaz? primului r?zboi mondial, atunci c�nd actorii Mi?c?rîi moderne s�nt gata s?-?i pun? propunerile la proba vie?îi. Este cazul olandezului J. J. P. Oud (1890-1963), arhitect-?ef al oră?ului Rotterdam ?i remarcat pentru �mp?r?irea �n loturi a ?inutului Hoek van Holland (1924) sau a satului muncitoresc Kiefhoek (1925), hoț?r�ț moderne, dar degajate, �n ceea ce este esen?ial, de limbajul plastic elementarist al revistei �Stijl�. �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
van Holland (1924) sau a satului muncitoresc Kiefhoek (1925), hoț?r�ț moderne, dar degajate, �n ceea ce este esen?ial, de limbajul plastic elementarist al revistei �Stijl�. �n paralel, J. M. Dudok (1884-1974) realizeaz?, �n calitate de arhitect al oră?ului Hilversum, cartiere populare echipate complet ?i monumentala Prim?rie (1924), �ntr-un stil tributar �n acela?i timp americanului F. L. Wright ?i spiritului de la Stijl. Social-democra?îi care s�nt �n fruntea mai multor metropole germane le dau arhitec?ilor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
eficacitatea unei construc?îi standardizate, diversitatea sc?rilor ?i efectelor de monumentalitate judicios localizate. A. Lur�at (1890-1970), cunoscut �nainte de r?z-boi pentru modernismul s?u de o extrem? rigoare (?coală Karl Marx, Villejuif, 1933), elaboreaz? pentru reconstruirea oră?ului Maubeuge (1945) o viziune general? ?i o tipologie echilibr�nd func?ionalism ?i adaptare la sit. �n ??rile de Jos, J. H. Van den Broek ?i J. B. Bakema (1914-1981) reu?esc un spa?iu plin de urbanitate pentru stradă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1952-1954), �n centrul Rotterdam-ului, a c?rei reconstruire este planificat? de C. Van Traa �n deplin? libertate �n raport cu structura urban? veche. C�ț despre Le Corbusier, el proiecteaz? pentru Saint-Di�, distrus pe trei sferturi, o versiune a �oră?ului s?u radios�, cu un zonaj sistematic al func?iilor principale: circulă?ie, industrii, locuin?e, administra?îi, comer?, locuri de distrac?ie, spa?îi de �nv???m�nt; pe scurt, o organizare ?i un peisaj urban total diferite de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
utarea eficacit??îi, a ra?ionalit??îi, dar ?i voin?? de a pune meseriile arhitecturii �n concordan?? cu dezvolt?rile culturii tehnice a timpului; ea are deci, �n plus, o valoare simbolic?. 6. Noile metode de urbanizare ?i politică oră?ului Perioadă de dup? r?zboi impune �n acela?i timp reconstruirea sectoarelor distruse ?i extinderea oră?elor, �n special a metropolelor, care atrag noi populă?îi de muncitori. Astfel, o faz? major? a planific?rîi aglomera?iei londoneze apare o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
a, la Manosque sau la Colmar; �n Polonia, la Cracovia sau la Zamosc; �n Olanda, la Amsterdam. Oră?ul, purt?tor de urme ale istoriei, este o tr?s?tur? important? de civiliza?ie pe care aceast? filoso-fie a oră?ului vrea s? o fac? s? existe că o component? a mentalit??îi moderne. 7. Noi forme arhitecturale (1945-1955): brutalism, contextualism �n masă construc?iilor concepute �n contextul excep-?ional al anilor 1945-1955, unele marcheaz? o evolu?ie �n manieră mae
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
aceea?i preocupare � ini?iat? �n anii �30 � de a armoniza func?ionalismul aflat �n serviciul proiectului cu contextul natural ?i uman. Acest demers �?i extrage �ntreaga originalitate ?i complexitate dintr-o comand?, modest? la �nceput: centrul civic al oră?ului finlandez S�yn�tsalo (1949-1952; vezi pliantul foto 28). Corpurile de cl?dîre din c?r?mid? �nconjoar? cu volumetria lor contrastat? un patio plantat la nivelul primului etaj. Pe strad?, buticuri ?i o clinic? completeaz? rolul administrativ al prim
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de?i mai monumental?, este adoptat? de austriacul W. Holzbauer (1930) pentru imobilele Wohnen Morgen (Viena, 1973-1979). �n Italia, �n timp ce echipa Celli�Tognon �nal?? cartierul Rozzol Melara (1970-1980), o megastructur? pentru 2�500 de persoane, la periferia oră?ului Trieste, R. Pians pune la punct, la Perugia (1978-1980), un sistem de construc?ie industrializat? de amenajat de c?tre locuitori. Agen?ia Bohigas�Martorell�Mackay de la Barcelona propune infrastructurile unei vie?i de cartier �ntr�un ansamblu de locuin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
forme ?i culori surprinz?toare ?i vesele, care nu s�nt lipsite de seduc?ie, c?ci s�nt adesea ironice. Fra?îi Krier, n?scu?i �n Luxemburg (1938 ?i 1946), nu concep arhitectură dec�ț �n contextul oră?ului tradi?ional european, care trebuie reconstituit �n cea mai mare parte a cazurilor pe baz? de tipologii imitate dup? urmele l?sate de istorie. Proiectul lui R. Krier pentru cartierul catedralei de la Amiens (1984) este semnificativ pentru acest demers. Francezul
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
o ad�ncitur? de forme geometrice, care decoreaz? plafoane ?i bol?i, urm�nd o tram? sistematic?. Chevet: Extremitatea exterioar? a unei biserici, �n spatele altarului. Coard?: Pies? de ?arpant? orizontal? care leag? picioarele arbaletierelor � oblice urm�nd panțele acoperi-?ului � ?i constituind �mpreun? cu ele piesele principale ale fermei dispuse transversal fă?? de axa acoperi?ului pe care o sus?în. Colateral:�Nav? secundar?, paralel? cu navă central? a unui naos. Naosul lateral este un colateral pu?în ridicat fă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]