8,280 matches
-
final la ameliorarea fertilității solului și la refacerea unor verigi importante din circuitul diferitelor elemente în natură. Funcția de protecție climatică este exercitată de toate spațiile verzi sub diferite aspecte: moderarea amplitudinilor și a variațiilor termice, micșorarea vitezei vântului, ameliorarea umidității aerului; ameliorarea intensității radiațiilor solare. Modelarea amplitudinilor și a variațiilor termice diurne și sezoniere de către vegetație este exercitată prin efectul de umbrire, prin procesele de evapotranspirație, prin albedoul specific, sau prin reducerea efectului de răcire a vântului. Vegetația lemnoasă, prin
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
distanță de 30-60 m de la lizieră în interiorul unei păduri, viteza vântului scade cu 30-60%, iar la 120-200 m în interior, atmosfera devine calmă. Aceste valori variază în funcție de speciile sau specia componentă, vârsta arboretului, structură pe verticală, consistență, elagaj și anotimp. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
scade cu 30-60%, iar la 120-200 m în interior, atmosfera devine calmă. Aceste valori variază în funcție de speciile sau specia componentă, vârsta arboretului, structură pe verticală, consistență, elagaj și anotimp. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
de vegetație (albedo). Intensitatea luminii are valori corespunzătoare, ce nu deranjează ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele inerte precum sticla, betonul, marmura, gresia, oțelul, etc. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ochi, în zonele plantate, cu vegetație ierboasă și lemnoasă, și este supărătoare în zonele lipsite de vegetație în care abundă materialele inerte precum sticla, betonul, marmura, gresia, oțelul, etc. Umiditatea aerului este direct influențată prin procesele de evapotranspirație specifice plantelor, umiditatea relativă a aerului în parcuri și păduri fiind cu 7-14% mai mare decât în zonele lipsite de vegetație. În mediul urban, unde aportul higrometric al apei din precipitații este redus, datorită sistemului de evacuare a apei prin canale colectoare închise
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
prin metabolizarea diferitelor gaze nocive din atmosferă. Această capacitate depinde de specie (specii mai rezistente și specii mai puțin rezistente), de structura spațiului verde respectiv dar și de condițiile climatice la un moment dat (precipitații, radiație solară, inversiuni termice, ceață, umiditate, ionizarea aerului). Acțiunea antipoluantă a vegetației are anumite limite, ce sunt atinse atunci când apar simptomele diferitelor boli specifice (cloroze, necroze, căderea frunzelor, creșteri defectuoase) sau chiar simptomele uscării fitoindivizilor, aspecte evidente în cazul spațiilor verzi din jurul surselor de poluare intensă
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
iarna pot fi mai ridicate cu 1-2 șC iar vara mai scăzute cu până al 5-6 șC în cursul zilei). S-a demonstrat științific faptul că în perioada sezonului cald apa pe care o transpiră frunzele determină o creștere a umidității relative a aerului cu 7-14%, contribuind astfel la o scădere a temperaturii aerului. De asemenea vegetația lemnoasă ornamentală contribuie la reducerea vitezei vânturilor până la o distanță de 20-30 de ori înălțimea lor. Și perdelele forestiere au efect asupra vitezei vânturilor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
astfel la o scădere a temperaturii aerului. De asemenea vegetația lemnoasă ornamentală contribuie la reducerea vitezei vânturilor până la o distanță de 20-30 de ori înălțimea lor. Și perdelele forestiere au efect asupra vitezei vânturilor deoarece împiedică spulberarea zăpezilor, antrenând o umiditate mai ridicată în sol, în perioadele de secetă. Datorită diferențelor de temperatură ale aerului din cuprinsul zonelor verzi, față de centrele populate, se creează brize cu viteze reduse, de 1-2 m/s, care împrospătează permanent cu oxigen zonele populate și poluate
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cu flori, este un loc liber, cu perspectivă bună, orientat spre sud (după A.F. Iliescu, 2003). Dacă amplasarea grădinii alpine se face în apropierea unei ape, efectul decorativ sporește prin utilizarea acesteia între stâncile artificial create, și în plus umiditatea atmosferică va fi mai mare. Grădinile alpine. Sunt deosebit de apreciate în spațiile verzi proiectate în stil peisager, ele numindu-se astfel grădini alpine peisagere; în acest caz se acceptă situarea lor și în apropierea clădirilor și redau trăsăturile formelor naturale
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
CONDIȚII DE MEDIU DIN ROMÂNIA Cel mai important aspect care trebuie luat în calcul, în alegerea speciilor lemnoase este tocmai corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
în calcul, în alegerea speciilor lemnoase este tocmai corelarea condițiilor locale cu cerințele speciilor respective. Astfel, trebuie avut în vedere cerințele speciilor față de: factorii climatici: lumină, temperatura aerului, umiditatea atmosferică, vânt; factorii ecologici edafici: textura și profunzimea solului; regimul de umiditate din sol, fertilitatea solului; troficitatea solului. factorii geomorfologici: altitudine; expoziție; pantă; configurația terenului; factorii biotici: animali; vegetali. factorii antropici: poluarea mediului. Acești factori vor fi luați în considerare în mod diferit în spațiile verzi urbane, față de cele periurbane. Astfel, în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
diminuarea procesului de fotosinteză. Clasificarea plantelor lemnoase în funcție de sensibilitatea acestora față de agenții poluanți trebuie realizată ținându-se cont de specie, subspecie, fenotip, ecotip, stadiu de dezvoltare, intervalul din sezonul de vegetație în care acționează poluantul respectiv, condițiile de temperatură și umiditatea aerului, proporția poluantului în atmosferă, etc.(după Dumitriu - Tătăranu, I. și col., 1980). La alegerea speciilor se recomandă să se aibă în vedere interacțiunea grad de poluare condiții de mediu specie. Se pot proiecta mai multe tipuri de grupări: Grupări
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
timoftica). Asocierea speciilor de graminee. De cele mai multe ori gramineele folosite pentru gazon nu se cultivă singure, ci în amestec de câte 3 sau mai multe specii. La asocierea speciilor se au în vedere, printre altele, cerințele față de substanțele nutritive și umiditatea din sol, rezistența la umbră, la temperaturi scăzute, la tundere, rapiditatea de creștere și capacitatea de refacere a părților aeriene după cosire. Se pot menționa următoarele exemple: Pentru un gazon rezistent la călcare speciile Lolium perene - 40% + Agrostis alba - 25
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
un conținut bogat, cât și unul sărăcăcios și neinteresant pot motiva în egală măsură. Condițiile muncii reprezintă un alt parametru care poate deveni un stimul motivațional. Avem, desigur, în vedere nu toate condițiile muncii, ci îndeosebi pe cele fizice (temperatură, umiditate, luminozitate, zgomot, trepidații etc.) și pe cele legate de particularitățile uneltelor, mașinilor cu care se lucreează (noi sau uzate, dispunând sau nu de un anumit grad de automatizare). Desfășurarea activității de muncă poate fi influențată mai mult de anumite condiții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
spre sfârșitul viabilității țesuturilor parazitate, în pâsla ciupercii apar mici puncte negre. Transmitere-răspândire. În cursul perioadei de vegetație ciuperca se răspândește prin intermediul sporilor de tip Oidium ce germinează la temperaturi de 3-31șC, cu optimum de 14-17șC și în condiții de umiditate 95 %, la suprafața organelor. În timpul iernii ciuperca rezistă pe frunză ca parazită pînă în primăvară când, vor apărea noi generații de spori. Sporii formați târziu în vară produc infecții pe frunzele grâului apărut ca samulastră, iar sporii de pe aceste plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliu pe resturile vegetale ale plantelor parazitate. Practicând monocultura grâului timp de mai mulți ani sau asolamente cu cereale păioase, boala poate produce pagube mari, vetrele de atac fiind din ce în ce mai mari. Gradul de atac al ciupercii poate fi mărit de umiditatea în exces a solului, de desimea mare a plantelor și de fertilizarea neechilibrată cu îngrășăminte pe bază de azot în doze mari. În monoculturile de grâu practicate pe soluri acide gravitatea bolii este deosebită. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
monoculturile de grâu practicate pe soluri acide gravitatea bolii este deosebită. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire sunt cele mai eficiente și ele se referă la respectarea unei rotații de cel puțin 3 ani fără cereale păioase, drenarea excesului de umiditate, corectarea acidității solului, fertilizarea echilibrată și arături adânci după recoltare pentru a încorpora resturile de plante bolnave. Soiurile de grâu a căror țesuturi mecanice sunt bine dezvoltate (Colina, Prospect) și grânele tratate cu retardanți de creștere (CCC), sunt mai rezistente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
purtați de vânt, apă sau insecte. De la un an la altul, ciuperca rezistă pe semințe sub formă de spori, iar în sol, sub formă de miceliu și organe de rezistență. Gravitatea atacului este mărită de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10șC sau peste 28șC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26șC favorizează atacul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
este mărită de reacția acidă a solului, de umiditatea între 30-40 % a acestuia și de temperaturile nefavorabile germinării și răsăririi rapide a plantulelor. În solurile alcaline dezvoltarea ciupercii este împiedicată mai ales dacă temperaturile sunt sub 10șC sau peste 28șC. Umiditatea atmosferică ridicată și temperaturile de 20-26șC favorizează atacul fuzariozei pe spice și în acest caz, pierderile pot fi foarte mari. Excesul de azot este și în acest caz un factor favorizant al apariției bolii. Prevenire și combatere. În solele unde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele sunt lipite de sol iar cultura prezintă goluri. Prevenire și combatere. Ciuperca se combate la fel ca și ciuperca Gibberella zeae, dar în acest caz se recomandă în plus Divident 030 FS1,5 l/t săm., drenarea excesului de umiditate și nivelarea terenului pentru a se evita depunerile mari de zăpadă sub care plantele sunt debilitate prin sufocare. 1.1.6. Tăciunele zburător al grâului - Ustilago tritici Boala apare în mod constant în lanurile de grâu cu o frecvență de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințele mălurate se sparg și pun în libertate sporii, care se depun pe semințele sănătoase, fiind găsiți pe șanțul ventral sau pe perișorii de la vârf. La semănat, semințele netratate, aduc sporii în sol și când germinează grâul la 14-16șC și umiditate suficientă, germinează și sporii produc o coroană de sporedii(spori mici ). Acestea se unesc prin canale (în forma literei H) și apoi dau naștere la filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
filamente de infecție. Uneori, pe sporedii înainte sau mai adesea după conjugare apar sporediole care pot multiplica ciuperca în sol. Miceliul infecțios pătrunde în plantă pe la baza plantei sau prin răni. Atacul are loc la 9-12șC în condiții de 60 % umiditate a solului și durează până când plantele au 2 cm înălțime. Miceliul crește în același ritm cu planta, ajunge în spic, unde în final va apărea o masa de spori negri (fig. 5). Dacă epoca optimă a fost depășită și grâul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de spori care apar în vară, asigură infecțiile pe plantele tinere din samulastră și apoi sporii formați pe acestea vor infecta grâul răsărit în toamnă. Sporii germinează la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu un optim de 10-22șC, în condiții de umiditate maximă. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există o plantă gazdă pe care să producă infecții. Prevenire și combatere. Cea mai eficientă măsură de prevenire a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
paralele, constituite din grupurile de spori de rezistență care străpung epiderma țesuturilor, mărind suprafața de evaporare a apei din plantă, producând uscarea rapidă a frunzelor și șiștăvirea accentuată a semințelor (fig. 8). Transmitere-răspândire. Ciuperca în condiții de temperaturi moderate și umiditate atmosferică ridicată, se răspândește ușor prin sporii de vară în timpul primăverii și verii, apoi trece pe samulastră și de aici pe plantele semănăturilor de toamnă. Dacă temperaturile din timpul verii depășesc 25-29șC, sporii sunt omorâți, iar infecțiile de toamnă se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se face prin intermediul sporilor, ce multiplică infecția pe plantele gazdă intermediare, dracilă și mahonie. Sporii formați pe plantele gazdă pot germina 3-6 săptămâni la temperaturi de 518șC. Sporii de vară care apar pe grâu, pot germina imediat dacă există o umiditate atmosferică mare (99 %) și o temperatură între 2-31șC cu optim la 20șC. Dacă grâul este puternic luminat și atmosfera este uscată, procentul de germinație, ca și numărul infecțiilor produse de sporii de vară scade foarte mult. Chiar dacă sporii de vară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]