7,183 matches
-
ceea ce privește ignorarea avizului Consiliului Legislativ Chiar dacă, prin natura sa, avizul Consiliului Legislativ este unul consultativ, Curtea Constituțională a subliniat în jurisprudența sa că acesta este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații: „f...] Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
legislații: „f...] Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației.“ (Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 5 iulie 2017, paragraful 27) Inițiatorul nu trebuie să se conformeze observațiilor și propunerilor evidențiate de Consiliul Legislativ, însă Curtea a
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
24 de ore, dar dacă avizul nu este dat în acest termen aceasta nu împiedică desfășurarea procedurii legislative. ... 51. Prin urmare, Curtea reține că avizul Consiliului Legislativ este unul deosebit de important pentru că observațiile formulate au drept finalitate sistematizarea, unificarea și coordonarea întregii legislații, astfel că acesta trebuie să fie solicitat în prealabil adoptării actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
actului normativ. Urmărirea și implementarea cerințelor impuse de Legea nr. 24/2000 asigură coerența întregului sistem de drept, iar Consiliul Legislativ este cel care, în mod primar, realizează această activitate. Consiliul Legislativ are obligația de a contribui la asigurarea coerenței și unificării legislației (Decizia nr. 304 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 5 iulie 2017, paragraful 27). Avizul Consiliului Legislativ este de natură să contribuie la unitatea și coerența textului actului normativ care
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
de urgență a Guvernului nr. 114/2021 pentru modificarea unor acte normative, precum și reglementarea unor măsuri în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități EMITENT GUVERNUL ROMÂNIEI Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 998 din 2 noiembrie 2023 Ținând cont de nevoia unificării termenului de finalizare a procesului de restructurare a serviciilor sociale rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri, destinate persoanelor adulte cu handicap, cu cel al implementării proiectelor prevăzute în programele de interes național în domeniul protecției și promovării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 94 din 2 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275957]
-
de a funcționa independent, ca infracțiune-tip, ci doar în strânsă legătură cu normele de incriminare pe care le enumeră. ... ... VII. Examenul jurisprudenței în materie 1. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 85. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate Decizia nr. 1/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2015
DECIZIA nr. 58 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275633]
-
supusă discuției este îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, fiind susceptibilă, în atari condiții, să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al practicii neunitare. ... 87. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială, ci numai aceea care ridică problema precarității textelor de lege, a caracterului lor dual și complex. În caz contrar, rolul instanței supreme ar deveni unul de soluționare directă a cauzei aflate pe rol și ar neutraliza rolul instanței legal
DECIZIA nr. 54 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275741]
-
cu pregnanță din datele comunicate de instanțele naționale, punctele de vedere ale judecătorilor fiind divergente și exprimând, în proporții sensibil egale, soluțiile identificate în încheierea de sesizare. ... 113. Această situație determină concluzia că, în cazul prezentei sesizări, utilizarea mecanismului de unificare a practicii judiciare prin pronunțarea unei hotărâri prealabile prezintă utilitate, întrucât problema de drept semnalată reprezintă o chestiune cu un real potențial de a crea divergență jurisprudențială, problema pusă în discuție fiind una veritabilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
cazul în care asupra acelorași venituri ori bunuri ale debitorului a fost pornită executarea, aceasta se va face potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, de către organele prevăzute de aceasta. ... 130. Din cele două decizii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare rezultă, pe de o parte, natura raportului juridic în cadrul căruia este angajată răspunderea și, pe de altă parte, caracterul derogatoriu al normelor din Codul de procedură fiscală referitoare la punerea în executare a hotărârii judecătorului-sindic
DECIZIA nr. 50 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275681]
-
de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, dat fiind faptul că problema de drept supusă dezlegării nu mai prezintă caracter de noutate, fiind clarificată prin deciziile anterioare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțate în mecanismele de unificare a practicii judiciare, cu precădere prin considerentele Deciziei nr. 10 din 28 iunie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii (paragrafele 59-77). Totodată, este indicată drept relevantă Decizia nr. 13
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
90. Or, în aceste condiții, se constată că nu au fost evidențiate argumente care să susțină caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, care să impună apelarea la mecanismul de unificare, cerință de admisibilitate a prezentei proceduri (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 20 din 22 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 5 august 2015
DECIZIE nr. 1 din 22 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281647]
-
în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și nici nu au fost pronunțate decizii obligatorii cu privire la această chestiune de drept. ... 30. De lămurirea chestiunii de drept invocate depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare, deziderat stabilit în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 31. Acest act normativ permite sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile chiar și în primă instanță dacă privește chestiuni de drept ivite în procesele enumerate la
DECIZIA nr. 41 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289906]
-
procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, și cu data introducerii cererii la instanță (22 martie 2023) se constată că pentru lămurirea cauzei se poate apela la dispozițiile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, care reglementează mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 22. Totodată, este îndeplinită și condiția privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, față de obiectul cererii și de motivele apelului, precum și față de împrejurarea că, în
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
18 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 930 din 16 octombrie 2023, paragraful 58 etc.). ... 72. De asemenea, asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o decizie de unificare a practicii judiciare, iar problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, devenind actuală cerința de a se da o rezolvare de principiu modului de interpretare și aplicare a normelor de drept analizate
DECIZIA nr. 58 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290579]
-
2023. În acest context s-a susținut necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sau promovării unui recurs în interesul legii. ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 46. În procesul de unificare a jurisprudenței, prin Decizia nr. 1 din 19 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 105 din 10 februarie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
printre altele, că „dispozițiile art. 308 din Codul penal reprezintă o variantă atenuată a infracțiunii de delapidare prevăzute de art. 295 din Codul penal.“ ... ... V. Direcția legislație, jurisprudență și contencios 47. Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul instanței supreme a transmis că nu a fost identificată jurisprudență relevantă în cuprinsul căreia instanța supremă să se pronunțe cu privire la problema de drept indicată. ... ... VI. Jurisprudența Curții Constituționale a României 48. Prin Decizia nr. 461
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
de către toate instanțele judecătorești. ... 112. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 471 și ale art. 472 din Codul de procedură penală, aplicabile în materia recursului în interesul legii, rezultă că pentru a se apela la un asemenea mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie îndeplinite mai multe condiții de admisibilitate. ... 113. Astfel, promovarea recursului în interesul legii trebuie să se realizeze de către unul dintre titularii prevăzuți în mod expres de art. 471 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 15 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289914]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 140. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 45 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289946]
-
Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 88. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 89. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunile de drept puse în discuție. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 90. Prin raportul întocmit asupra chestiunii de drept
DECIZIA nr. 44 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289970]
-
nr. 561 din 17 noiembrie 2022, potrivit căreia Curtea Constituțională constată că sintagma „sistemului public de pensii“ din titlul Legii nr. 8/2006, republicată, precum și din cuprinsul art. 1 alin. (1) din aceeași lege este neconstituțională, ținând cont de nevoia unificării termenului de finalizare a procesului de restructurare a serviciilor sociale rezidențiale cu capacitate mai mare de 50 de locuri, destinate persoanelor adulte cu handicap, cu cel al implementării proiectelor prevăzute în programele de interes național în domeniul protecției și promovării
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 127 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290532]
-
cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite, concretizate în hotărâri judecătorești definitive, conturându-se orientările divergente menționate de autorul sesizării, întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 95. Astfel, în sensul primei orientări jurisprudențiale, potrivit căreia prerogativa creditorului majoritar de a desemna un administrator/lichidator judiciar poate fi exercitată doar până la data primei adunări a creditorilor având ca ordine de zi confirmarea/desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar, au fost
DECIZIA nr. 14 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289789]
-
din Codul de procedură civilă. ... 70. Este îndeplinită și condiția referitoare la existența unei probleme de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. După cum s-a statuat în jurisprudența formată în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
și pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați). ... 156. Așa cum reiese din expunerea de motive a modificărilor propuse^3, legiuitorul a urmărit armonizarea reglementărilor naționale în materie, prin unificarea acestora, dar și prin corelarea lor cu instrumentele juridice internaționale de la nivelul Consiliului Europei și al Uniunii Europene, menționate în propunerile legislative. ^3 https://www.cdep.ro/proiecte/2018/700/10/8/em947.pdf. https://www.cdep.ro/proiecte/2018/300/50/6/em451.pdf. ... 157. Fără a constitui o preocupare eventualul paralelism legislativ în planul dreptului substanțial ori
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
în limitele prevăzute de Constituție și destinată a fi aplicată în mod nediferențiat întregului personal plătit din fonduri publice, fără privilegii și fără discriminări (paragrafele 16 și 17). ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 67. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate mai multe decizii care prezintă relevanță cu privire la soluționarea sesizărilor conexate. ... 68. Astfel, prin Decizia nr. 15 din 28 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 27
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]
-
invocată a fost dezlegată anterior printr-o hotărâre obligatorie a instanței supreme, sesizarea care vizează aceeași chestiune nu mai poate fi soluționată pe fond. ... 93. Verificând îndeplinirea acestei condiții, se constată că instanța supremă a statuat anterior în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la inaplicabilitatea plafonării reglementate de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, atunci când depășirea plafonului este determinată de utilizarea valorii de referință sectorială, prin Decizia nr. 3 din 11 martie 2024 a Înaltei
DECIZIA nr. 43 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290352]