11,930 matches
-
a Drepturilor Omului, o diferență de tratament este discriminatorie atunci când nu are nicio justificare obiectivă și rezonabilă, adică dacă nu urmărește „un scop legitim“ sau atunci când nu există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit (Hotărârea din 19 decembrie 2018, pronunțată în Cauza Molla Sali împotriva Greciei, paragraful 135; Hotărârea din 5 septembrie 2017, pronunțată în Cauza Fábián împotriva Ungariei, paragraful 113). ... 115. În situația în discuție se poate reține existența unui scop legitim constând
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că diferența de tratament trebuie să asigure un echilibru just între protecția intereselor comunității și respectarea drepturilor și libertăților individului. Astfel, Curtea impune existența unui raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul urmărit (Hotărârea din 19 decembrie 2018, pronunțată în Cauza Molla Sali împotriva Greciei, paragraful 135; Hotărârea din 7 februarie 2013, pronunțată în Cauza Fabris împotriva Franței, paragraful 56; Hotărârea din 1 februarie 2000, pronunțată în Cauza Mazurek împotriva Franței, paragrafele 46
DECIZIA nr. 23 din 27 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267461]
-
9. La articolul 33, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1^1)-(1^3), cu următorul cuprins: (1^1) Contractele de închiriere încheiate de Administrația Națională «Apele Române», pentru bunurile din domeniul public avute în administrare, în funcție de scopul urmărit și activitatea economică pe care locatarul o va desfășura, se încheie pe o perioadă de maximum 20 de ani. (1^2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), concedentul este reprezentat de statul român prin Administrația Națională «Apele Române», în ceea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 52 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271163]
-
urmare a achitării amenzii contravenționale. Măsura este una prevăzută de lege și urmărește un scop legitim, și anume protejarea siguranței pe drumurile publice. Instanța apreciază că sancțiunea principală a amenzii este o măsură adecvată, aptă să îndeplinească exigențele scopului legitim urmărit, întrucât este de natură a determina îndreptarea conduitei viitoare a conducătorilor de biciclete. Cu privire la proporționalitatea măsurii, se impune observația că art. 101 alin. (1) pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 reglementează o contravenție cu
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare (Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, paragraful 31). Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gravitatea și gradul de
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
vedere esența, funcția, dar și scopul pedepsei. Or, aplicarea unui cuantum identic al amenzii, determinată de absența criteriilor referitoare la gravitatea faptei, gradul de pericol social, împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau circumstanțele personale ale contravenientului, duce la uniformizarea unor situații de fapt foarte diferite, astfel încât sancțiunea dispusă nu își atinge finalitatea urmărită, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), referitoare la principiul legalității, și
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă sau circumstanțele personale ale contravenientului, duce la uniformizarea unor situații de fapt foarte diferite, astfel încât sancțiunea dispusă nu își atinge finalitatea urmărită, încălcând prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), referitoare la principiul legalității, și în art. 53, care consacră principiul proporționalității măsurii prin care se restrânge exercițiul unui drept fundamental. Nereglementând aceste criterii, Curtea constată că norma este afectată de
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
normei juridice și nu să inducă acestuia sentimentul unei injustiții vădite. ... 3. Aplicat în materia protecției drepturilor fundamentale, principiul proporționalității presupune necesara adecvare a garanțiilor asigurate de către stat unei posibilități abstracte a oricărui subiect individual de drept la scopul urmărit, anume protecția respectivului drept fundamental în toate situațiile concrete în care i s-ar putea aduce atingere. În sfârșit, aplicat la materia restrângerii exercițiului unor drepturi, principiul proporționalității presupune necesara adecvare a măsurilor de limitare a garanțiilor statale oferite la
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal. Totodată, instanțele de judecată trebuie să se raporteze și la criteriul stabilit în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, anume ca sancțiunea aplicată
DECIZIA nr. 220 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271356]
-
incriminarea unei fapte ca infracțiune trebuie să intervină ca ultim resort în protejarea unei valori sociale, ghidându-se după principiul ultima ratio. Acest principiu are semnificația comună de procedeu sau metodă ultimă ori finală folosită pentru a se atinge scopul urmărit. Curtea a apreciat că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
că, în materie penală, acest principiu nu trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală trebuie privită ca ultimă măsură aplicată din perspectivă cronologică, ci trebuie interpretat ca având semnificația că legea penală este singura în măsură să atingă scopul urmărit, alte măsuri de ordin civil, administrativ etc. fiind improprii în realizarea acestui deziderat. Curtea a reținut că sarcina aplicării principiului ultima ratio revine, pe de-o parte, legiuitorului, iar, pe de altă parte, organelor judiciare chemate să aplice legea. Astfel
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
art. 297 din Codul penal, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea a adus în discuție principiul ultima ratio în materie penală, ceea ce înseamnă că incriminarea se impune numai dacă este singurul mijloc prin care poate fi atins scopul urmărit, respectiv protejarea valorii în discuție. Incriminarea trebuie să fie necesară, de natură să salvgardeze principii, valori sau exigențe ce derivă din textul Constituției. Ea nu poate fi folosită arbitrar pentru că, în acest caz, mijloacele de drept penal ar deveni
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
elimina sau adăuga elemente normei juridice) pentru a avea efecte de lege penală de dezincriminare în sensul art. 4 din Codul penal ori de lege penală mai favorabilă în sensul art. 5 și 6 din Codul penal, astfel că finalitatea urmărită nu poate fi atinsă din punct de vedere conceptual. Curtea subliniază că norma este cea care poate avea putere retroactivă, iar legiuitorul, pentru a nu acționa în mod arbitrar, poate asimila acesteia elemente comparabile, adică acte care vizează sfera normativă
DECIZIA nr. 283 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270933]
-
de ridicarea, transportul și depozitarea acestuia. De altfel, măsura ridicării vehiculului staționat neregulamentar reprezintă o sancționare a atitudinii culpabile a conducătorului auto care a nesocotit normele legale referitoare la oprirea, staționarea sau parcarea vehiculelor. ... 18. Așadar, având în vedere scopul urmărit, mijloacele folosite, precum și existența unui just echilibru între interesele individuale și cele generale, Curtea a constatat că prin textele legale criticate legiuitorul a reglementat o limitare rezonabilă a atributelor de posesie și folosință ale dreptului de proprietate, ceea ce
DECIZIA nr. 545 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/279508]
-
al actelor normative invocate este distinct. Legea nr. 161/2003 este o reglementare complexă, care, pe lângă dispozițiile care au ca scop principal prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, cuprinde și dispoziții din alte materii conexe, absolut indispensabile realizării scopului urmărit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 773 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2021). Prin urmare, Curtea constată că normele în discuție au un obiect de reglementare
DECIZIA nr. 627 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256800]
-
plângeri de către judecătorul de cameră preliminară. De altfel, referitor la principiul egalității în fața legii, Curtea Constituțională a reținut, în repetate rânduri, în jurisprudența sa, că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, motiv pentru care el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, citată anterior, și Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 23 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256749]
-
completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă și ale Codului civil. ... 19. Curtea a mai reținut că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situațiile în
DECIZIA nr. 657 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256839]
-
a reținut că prin Decizia nr. 572 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 27 aprilie 2020, instanța de contencios constituțional a constatat că măsura instituită prin lege este proporțională cu scopul urmărit, respectiv constituirea de resurse financiare la bugetul local. Practic, dispozițiile legale criticate permit autorităților locale să majoreze cotele de impozitare pe baza unor criterii cum sunt cele economice, sociale, geografice, precum și în funcție de necesitățile bugetare locale. Legea fixează
DECIZIA nr. 660 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256840]
-
referă, în mod esențial, la principiul proporționalității. Conform acestui principiu, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și proporțională - corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, măsurile legale criticate au un scop legitim, acela de a asigura alimentarea bugetelor locale și disciplinarea contribuabililor. Ele sunt adecvate, întrucât corespund scopului urmărit, și necesare într-o societate democratică, legiuitorul apelând la un set de măsuri rezonabile. De
DECIZIA nr. 660 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256840]
-
scopului, necesară - nu depășește ceea ce este necesar pentru îndeplinirea scopului și proporțională - corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, măsurile legale criticate au un scop legitim, acela de a asigura alimentarea bugetelor locale și disciplinarea contribuabililor. Ele sunt adecvate, întrucât corespund scopului urmărit, și necesare într-o societate democratică, legiuitorul apelând la un set de măsuri rezonabile. De asemenea, ele păstrează justul echilibru între interesele colective și cele individuale. ... 20. Prin urmare, Curtea a constatat că această orientare legislativă în materie fiscală a
DECIZIA nr. 660 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/256840]
-
aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 27 mai 2021, paragraful 24, a reținut că, potrivit jurisprudenței sale, principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, situațiile în care se află
DECIZIA nr. 293 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256794]
-
structurat în jurisprudența sa. Astfel, orice măsură luată trebuie să fie adecvată - capabilă în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului și proporțională - să asigure justul echilibru între interesele concurente pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit (a se vedea în acest sens Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, paragraful 28). ... 32. Aplicând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea reține
DECIZIA nr. 748 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251678]
-
priorității în caz de executare silită, de publicitate a actelor și operațiunilor juridice prevăzute de lege. Din acest punct de vedere, prevederea legală criticată constituie o măsură adecvată, fiind capabilă, în abstract și în mod obiectiv, să îndeplinească scopul legitim urmărit. ... 33. Cu privire la necesitatea ingerinței, Curtea reține că executarea silită este procedura prin mijlocirea căreia creditorul, titular al dreptului recunoscut printr-o hotărâre judecătorească sau printr-un alt titlu executoriu, îl constrânge, cu concursul organelor de stat competente, pe
DECIZIA nr. 748 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251678]
-
una de executorialitate, reglementării criticate nu îi poate fi recunoscut un caracter necesar punerii în executare silită a unui titlu executoriu. Prin urmare, Curtea reține că legiuitorul putea adopta o reglementare alternativă care să îndeplinească cu aceeași eficiență scopul legitim urmărit și care să nu impieteze asupra celerității procedurii de executare silită, ceea ce duce la concluzia irefragabilă că textul criticat nu satisface exigențele testului ingerinței minime asupra dreptului creditorului la realizarea creanței sale (cu privire la testul ingerinței minime, a
DECIZIA nr. 748 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251678]
-
cu caracterul juridic de executorialitate a înscrisurilor - facturi fiscale, este de natură să conducă la crearea sau accentuarea dificultăților financiare cu care se confruntă aceștia. ... 38. Prin urmare, Curtea reține că reglementarea criticată nu este necesară pentru atingerea scopului legitim urmărit, neîndeplinind exigențele testului ingerinței minime, și nu păstrează un just echilibru între interesele în concurs, respectiv interesul general privind evidența priorității în caz de executare silită, pe de o parte, și interesul individual al creditorilor de realizare a creanțelor. ... 39
DECIZIA nr. 748 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251678]