2,982 matches
-
plînset; ploaie; prăpastie; proaspăt; profunzime; răcoare; răcoros; revărsare; rîu; romantism; roșu; sat; satul bunicii; scurgere; scurs; scurt; secat; sete; Siret; Someș; străveziu; sursă de viață; tigru; timp; Tisa; tulbure; țărm; uscat; vacanță; vapor; veceu; vine de la; viteza; viu; vîltoare; vîlvoi; vîrtej; vodka (1); 796/160/50/110/0 roată: mașină (164); cerc (72); căruță (68); rotundă (68); rotund (61); car (24); cauciuc (23); mare (18); mișcare (16); viață (10); bicicletă (8); învîrte (8); spartă (7); pătrat (6); pătrată (6); se învîrte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; vietate; Viorel; vițică; voastră; zbiară (1); 800/154/43/111/0 val: mare (322); apă (179); ocean (18); undă (13); plajă (10); albastru (8); tsunami (8); puternic (7); spumă (7); mal (6); de apă (5); distracție (5); înalt (5); vîrtej (5); de mare (4); frică (4); răcoare (4); trecător (4); vînt (4); alb (3); cal (3); forță (3); frumos (3); furtună (3); iarna (3); surf (3); surfing (3); adiere (2); apa (2); bucurie (2); căldură (2); deal (2); Dunăre (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); aer rece (2); bășină (2); boare (2); copaci (2); domol (2); energie (2); frică (2); haos (2); libertate (2); lin (2); meteo (2); mișcare (2); moară (2); nisip (2); rapid (2); schimbare (2); suflu (2); tare (2); vapor (2); vîrtej (2); viscol (2); viteză (2); alizee; amintire; amintiri; anotimp; apă; aripi; așa și așa; asprime; asupritor; atmosferă; boală; bogăție; cădere; călător; călduț; casă; cînt; climă; culme; depărtare; depresie; derivă; deșert; disperare; efemer; eliberare; entuziasm; eoliană; de est; estic; față; fîșîit
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sat; semn; sfoară; șoaptă; socializare; somn; sonerie; spus; spuse; strigă; sună; sunătoare; 1 sunet; sunet puternic; sunete plăcute; surf; sursă; știre, veste; știri; orice știre la A3; televizor; tîrziu; trăsnet; trist; în țară; umblă; urechi; vaci; vești; vestit; viață; vînt; vîrtej; vis; voce; vorbit; vrăjeală; zarvă; zgomotos; zguduitor; ziar; zicere; zumzet; zvon în sat; zvonit (1); 810/195/50/145/1 În colecția Univers didactic au apărut recent: Lorin CANTEMIR, Teodora-Camelia CRISTOFOR, Istoria tehnicii: Cum s-au născut și rostogolit prin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
medie, pacientul reacționează prin creșterea frecvenței cardiace și a tensiunii arteriale, tahipnee, transpirație, paloare, hipertonie musculară; • în cazul unor dureri de intensitate mare, apar reacții de inhibiție, cu scăderea pulsului și a tensiunii arteriale, bradipnee, senzație de slăbiciune, greață sau vârtej, uneori chiar pierderea stării de conștiență. Criteriile fiziopatologice înmănunchează tulburările de sensibilitate, de la simpla hipoestezie până la anestezie, asociind toată gama de parestezii. În aceste situații, organismul este lipsit de dispozitivele sale naturale de alarmă și protecție, nefiind în măsură să
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
imaginea tuturor, întrucât de cele mai multe ori nu arăți aranjată sau îngrijită. Nu fac decât să îți spun ce am auzit de le ceilalți”. 10. „Mi se întâmplă să fiu agresată verbal atunci când șeful se oțărăște le mine, apoi iese val vârtej din birou ca să se liniștească”. Nu toți agresorii se folosesc de multe cuvinte. Un „La dracu’, Donna!” exasperat din partea șefului, urmat de întoarcerea lui pe călcâie și părăsirea încăperii, poate fi o agresiune verbală extremă. Tot ceea ce rămâne nespus - „Sunt
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
de starea mea, și primisem o rețetă de calmante, că prea făceam urât. Pe bătrână o mai sunam din când în când ca să o întreb de rețete; acum, când aveam nevoie mai mare de ea, m-am trezit prinsă în vârtejul unui roman polițist cu traficanți și droguri de mare risc; bătrâna, care, zice-se, ar fi fost capul rețelei, numărul șapte, adică locotenentul ei, și mulți dintre voinicii întunecați care-l vizitau noaptea fuseseră arestați și n-a lipsit mult
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
pe cale să regăsesc timpul preafericit de dinaintea creierului” (III, 188). Așa încât, concluzia e clară: „Singurul lucru care îmi face bine în chip absolut este munca manuală. Nimic altceva nu mă poate face fericit, căci nimic altceva nu suspendă în chip agreabil vârtejul întrebărilor fără răspuns” (I, 337). Din corespondența către cei de-acasă știm că, fugind de oameni, cărora simte că nu are nimic să le spună, Cioran se refugiază sistematic la Dieppe. Trăiește întâi la niște prieteni, care-i cedează locuința
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și restul demolărilor e un fleac. Asta se întîmplă în "Mașina de vînt"; în numele unei morale și al unei etici socialiste, adică în numele unui sistem care n-are nici o etică și nici o morală, slujitorul, absurd în gînduri și fapte, provoacă vîrtejul, uraganul care răstoarnă, strică, otrăvește și nu lasă nimic pe unde activează; avînd misiunea, deci, de a desființa iubirea, reușește, împreună cu soția ("Ea 2"), dar numai pînă la un punct împreună cu aceasta (oripilată ea însăși de rezultatele dezumanizate ale "ajutorului
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
apa are puteri apotropaice și este utilizată în descântecele de iele: "...Voi, șoimanelor! / De-ți fi / Din miez de noapte, / De-ți fi / Din răsăritul zorilor, / De-ți fi / Din apus, / De-ți fi / Din răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența elementului cosmic ce devine "însemn" al destinului: "Noi pe cal am încălecat / Și-nspre dumneavoastră am plecat. / Și am venit pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe cursul izvoarelor, / Pe mirosul florilor / Și lumina stelelor, / Pe semnele cerului, (...) / Când la această casă am ajuns / Toate stelele s-au ascuns."77 sau "Și noi încă ne-am luat / Și am plecat / Pe crângul pământului / Pe stelele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de rodit să rodească."140 sau " Și ne-a zis: / Pe cai să-ncălecăm, / Floricica s-o căutăm, / Pe dată să i-o aducem.../ Noi, pe cai ne-am suit, / Am pornit / Și încoace am venit: / Pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe semnele cerului, / Pe calea laptelui, / Pe lună, pe soare, / Pe semne din Ursa mare.../ Dar când la această casă am ajuns, / Toate semnele ni s-au ascuns; / Noi îndată am descălecat, / De floricică am întrebat / Și din cap
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o grădină, / În astă țară străină.../ Și ne-a zis: / Pe cai să-ncălecăm, / Floricica s-o căutăm, / Pe dată să i-o aducem.../ Noi pe cai ne-am suit, / Am pornit / Și încoace am venit: / Pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe semnele cerului, / Pe calea laptelui, / Pe lună, pe soare, / Pe semne din Ursa-mare.../ Dar când la această casă am ajuns, / Toate semnele ni s-au ascuns; / Noi îndată am descălecat, / De floricică am întrebat / Și din cap ați
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
singuraticele lumânări" (Sărbătoare") Poetul ține făclia unei creații de substanță de-a lungul a patruzeci de ani de existență poetică, dimensionând lumea, adâncind motive și teme specifice poeziei contemporane. Poetul se identifică cu suferința întregii umanități: "N-am cunoscut decât vârtejul frunzelor/ Pe-o Europă cuprinsă de flăcări/ Ascuns după gratii de lacrimi,/ simțeam la călcâi legănată/ Ghiuleaua tăcută a lumii/ Veacul de grație". Din "Cercul de la Sibiu" (denumire a cercului literar al Facultății de Litere, în timpul celui de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unește izvorul cu steaua. Zorii vor surprinde satul și cimitirul într-un moment de repaus. Ca altădată Coșbuc, surprinde vara, într-un peisaj static de arșiță; pământul stă "prăbușit sub soare", zorile sunt încremenite, lacurile sunt moarte, aripile sunt moarte ("Vârtejul", "Iulie"). Peisajul satului este reluat în largi perspective, dar din unghiuri inedite. Este adusă comunitatea sătească cu o mentalitate cristalizată de secole; poetul surprinde gesturi și portrete în mișcare, cum ar fi cel al tăierii pâinii, sau ritualul de nuntă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dragoste, mai precis de starea de dragoste, de iubire, dacă ea ar însemna mai mult pe scara sentimentelor, sau dacă am admite că iubirea presupune o stare permanentă de farmec specifică sentimentelor îndrăgostitului: "De ce te-o fi iubind atâta, iubire,/ vârtej de anotimpuri colorând un cer/ (totdeauna altul, totdeauna aproape)/ ca o frunză căzând. Ca o răsuflare aburită de ger." ("Cântec fără răspuns"). Iubirea, ca la toți marii poeți, devine un act de cunoaștere, indiferent dacă ea pendulează sub semnul angelic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de curgerea timpului: Spectatorii sunt atrași către un cadru prin contemplare, fără grabă. Sigur, mulți pot spune este o abordare stilistică ce nu mai corespunde sensibilității spectatorului de azi. Eu zic că, indiferent de felul în care ne adaptăm la vârtejul cotidian, structura noastră profundă nu se modifică în decursul câtorva decenii. Or, creația regizorilor care marchează istoria filmului tocmai acestei structuri i se adresează. Chiar de la primul său film, omul de teatru locuit de Cehov și de Caragiale a mijlocit
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca o strună întinsă continuu la maximum și amenințând continuu să pleznească, latura paroxistică a conflictului fiind continuu alimentată de această tensiune care e, nu o dată, gata să mineze nuanțele. [...] Apelul la luciditate și la conștiință izvorăște, astfel, dintr-un vârtej al celei mai josnice mizerii morale, și el ar putea apărea ca un strigăt al luminii, dar sarabanda pusă în mișcare de regizor e sufocantă și spectatorul nu mai are timp să respire. [...] Toate acestea sunt idei regizorale interesante și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umbre negre, mistuitoare, propice dramelor incomunicabilității și conjugale; starea de depresiune e agravată de o dominantă morală (triunghiul conjugal, patima înavuțirii); mediul e de o monotonie aparent-mediocră, aici melancolia devine deznădejde și plictisul suferință; totul e înecat în ceață, praf, vârtejuri de zăpadă, șuvoaie de negru, alb, albastru, violet, galben. Natura este expresia unei dezorganizări sufletești, a unei nevroze, spațiul este infinit, de o tristețe armonioasă, parcă ar fi un gol tăcut unde poți să auzi zorile, unde noaptea e mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și miticul Ana din final, cineastul dezvoltă o poveste care, cu un braț ar vrea să-l țină pe spectator legat de o cât se poate de pământeană întâlnire, cu celălalt să-l împingă de la spate, să-l arunce în vârtejul a ceea ce s-ar numi marile întrebări. În sfârșit..., versurile baladei devin instrumentul comuniunii. Epava plutitoare nu mai urâțește peisajul ocrotitor, întinderea de apă a nimănui, splendid filmată, ca de altfel întreaga peliculă, de un tânăr director de imagine, Pătru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Teodorescu, Vlad Mugur au permis tinerelor generații să înțeleagă sensurile majore ale artei și să se poată forma independent de concepția maeștrilor într-un climat cultural propice dezvoltării spiritualității românești. Generația mea s-a lansat "bine", a fost prinsă în vârtejul teatral, dar după câteva montări importante a început, după părerea mea, să dea semne de oboseală... O generație înseamnă, în primul rând, un sens dat artei prin diverse metode de cercetare și transpunere. Din păcate montările pe care mulți tineri
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dinică, Mircea Albulescu. Până se va decide asupra scenariilor pe care le-am propus ("Meșterul Manole", "Farurile", "Vinovatul"), mă apropii, pentru a fi prezent cu temele mele în filmul românesc, de viața lui Timotei Cipariu. Încerc să o cuprind în vârtejul epocii pe care a trăit-o și în austeritatea lăcașului de cultură de la Blaj. În perspectiva școlii de teatru pe care o construiesc doar în minte, țin cursuri de regia la I.A.T.C., continând în același timp alte programe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spațiu simbolic al intrării în lumea ficțiunii/al ieșirii din universul diegetic (simbolism original). Prima dramă de idei a lui Camil Petrescu fixează încă din titlu simbolul central, Jocul ielelor, figurând ideile absolute ce îl prind pe Gelu Ruscanu în vârtejul lor halucinant, distructiv. Odată impus, simbolul schimbă perspectiva de interpretare/de semnificare a întregului context stilistic. Fiindcă modifică valoarea logică a contextului, el este considerat o figură de gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
regizorale. În primele două acte, anticamera bine mobilată din casa prefectului sugerează faptul că deciziile politice nu se iau în spațiul public, ci în spațiul privat. Subiectul piesei urmărește momente de mare tensiune din existența publică a eroilor, antrenați în vârtejul unor situații comice, declanșate de o întâmplare neînsemnată: pierderea unei scrisori de dragoste, pe care Cațavencu o transformă în instrument de șantaj politic. Formula dramatică se bazează pe tehnici tradiționale (succesiune cronologică, tehnica „bulgărelui de zăpadă“ etc.) și pe structuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
2: evidențierea, prin două episoade/citate/secvențe comentate, a unei trăsături a personajului ales Toate aceste ipostaze sunt convergente, ilustrând trăsătura dominantă a eroinei, înțelepciunea care o ajută să depășească - cu luciditate și putere de stăpânire - situațiile de criză în vârtejul cărora este prinsă. Această „înțelepciune adâncă și puțin sceptică a omului care confruntă orice situație de viață cu o enormă experiență personală, istorică, ancestrală“ (Al. George) îi conferă Vitoriei Lipan statutul de învingătoare pe care îl sugerează și prenumele eroinei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]