1,977 matches
-
cauzală (prin cercetarea cauzelor). În narațiunea istorică se face distincția între descriere și evaluare, adică între a spune ce s-a întâmplat și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema care se impune este dacă valorizările pot fi logic neutre. Ar fi singura situație în care binomul adevărat-fals nu ar intra într-o discuție despre valorizări. Adesea, valorizare nu înseamnă doar evaluarea a ceea ce a fost, ci și expresia sistemului de valori al istoricului 18. În
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a întâmplat și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema care se impune este dacă valorizările pot fi logic neutre. Ar fi singura situație în care binomul adevărat-fals nu ar intra într-o discuție despre valorizări. Adesea, valorizare nu înseamnă doar evaluarea a ceea ce a fost, ci și expresia sistemului de valori al istoricului 18. În cercetările de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și între judecățile de valoare ori valorizările a ceea ce s-a întâmplat. Problema care se impune este dacă valorizările pot fi logic neutre. Ar fi singura situație în care binomul adevărat-fals nu ar intra într-o discuție despre valorizări. Adesea, valorizare nu înseamnă doar evaluarea a ceea ce a fost, ci și expresia sistemului de valori al istoricului 18. În cercetările de istorie a presei studiem faptele, dar și explicațiile cauzale ale acestora. Faptele sunt selectate în funcție de valorile noastre, de distanța emoțională
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unor condiții optime de Învățare care să ofere tuturor șansa unui start egal În viață din punct de vedere educațional. Principul egalității de șanse reprezintă conceptul de bază al școlii incluzive, prin aplicarea căruia se contribuie la anularea diferențelor de valorizare bazate pe criterii subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel școlar se realizează prin respectarea și valorizarea diferențelor social-culturale existente În rândul elevilor și prin promovarea bogăției și a diversitățății experienței educative care rezultă din aceste diferențe. Școala
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
educațional. Principul egalității de șanse reprezintă conceptul de bază al școlii incluzive, prin aplicarea căruia se contribuie la anularea diferențelor de valorizare bazate pe criterii subiective, de ordin etnic sau social. Incluziunea la nivel școlar se realizează prin respectarea și valorizarea diferențelor social-culturale existente În rândul elevilor și prin promovarea bogăției și a diversitățății experienței educative care rezultă din aceste diferențe. Școala incluzivă devine astfel o școală deschisă tuturor, o școală prietenoasă, flexibilă, o școală care abordează procesul de predare-Învățare-valoare Într-
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
riscante de viață. Se cuvine a reflecta asupra strălucirii efemere și a nefericirii dominatoare ce au marcat destinele celor ce au fost determinate ori au ales deliberat să parcurgă trasee complicate de existență și de realizare socială prin valorificarea și valorizarea farmecului, inteligenței și puterii de seducție, pentru dobândirea unor privilegii ori pentru supraviețuire. Aceeași invitație este îndreptată spre reflectarea asupra condiției femeii, asupra condiției umane în general, asupra faptului că orice femeie ar putea să-și cultive abilități de curtezană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1999). Lynn (1991 apud Furnham și Okamura) a folosit de asemenea o parte din itemii din scala lui Furnham, pentru a cerceta diferențele naționale a atitudinii față de bani în 43 de țări. S-a relevat o asociere statistică negativă între valorizarea banilor și venitul pe cap de locuitor în majoritatea grupurilor naționale. Oamenii din țările mai influente atașează mai puțină valoare banilor. Diferențele de gen arată o tendință generală a bărbaților de a atribui o valoare mai mare banilor, în comparație cu femeile
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
sediu al unor rituri și sărbători cu caracter colectiv; așezarea unor arme de bronz de paradă, făcute În mod ritual nefolositoare, documentează existența unor rituri asemănătoare cu cele romane legate de Jupiter Feretrius. Acest sanctuar primitiv din Tarquinia a permis valorizarea descoperirii făcute În prealabil, dar care reprezintă un obiect al unor interpretări controversate, a unor materiale din epoca de fier (secolele IX-VII Î.Hr.) În săpăturile făcute În alte sanctuare etrusce din epoca istorică, chiar și extraurbane, la Veii și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care, probabil, nu au existat niciodată. Ceea ce a existat Însă În epoca sasanidă trebuie să fi fost o preocupare a clerului de a revendica o scriere sacră pentru propria religie, atribuindu-i o antichitate Îndepărtată, pentru a-i combate, prin valorizarea tradiției orale, pe cei care Îi acuzau de arbitrarietate În interpretarea doctrinei sau de infidelitate față de Învățătura lui Zoroastru. O asemenea preocupare a existat probabil Încă Înainte de epoca În care Avesta a fost redată În forma În care ne-a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și „management al resursei umane”. Vom arăta că prin resursă umană nu putem înțelege, simplist, ansamblul personalului unei instituții. Cu un același personal o instituție poate concepe, crea și utiliza resurse umane diverse. Resursele umane sunt construcții socioculturale constând din valorizarea (aprecierea, selectarea, ierarhizarea) și valorificarea (utilizarea efectivă) capabilităților reale și virtuale ale salariaților de către manageri în cadrul unor relații sociale (de impunere sau negociere) între manageri și salariați (actuali sau potențiali). În unele cazuri (managementul de tip taylorist), managerii valorizează doar
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
dar care stă la baza raționamentului ca o premisă majoră) și anume presupoziția că s-ar putea da un singur răspuns corect pe care noi trebuie să ne dovedim capabili să-l formulăm. În realitate, conceptul de „muncă” reprezintă o valorizare (acordarea de valori, selectări și ierarhizări) și valorificare (aplicare practică) a diferitelor tipuri de activități. Să facem un experiment. Să încercăm, să răspundem la următoarele întrebări (dintre alte multe posibile) „sclavul muncea?”; „Socrate muncea?”; „femeia care depune o activitate în
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
la un nivel necorespunzător. Omul, însă, nu este o „resursă” (a se vedea capitolul 1), ceea ce ar implica „utilizarea” sa cât mai eficientă. Omul este creatorul resurselor organizaționale, cel care transformă „sursele” în „resurse”. Prin resurse înțelegem un mod de valorizare și valorificare a unor surse. Astfel, surse existente de mii de ani devin resurse doar când oamenii au acordat atenție unei surse (maree, vânturi, energia atomică, petrolul, gazele naturale, lemnul etc.), au creat mijloacele folosirii acesteia și au apreciat folosirea
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
specializare” - are ca obiectiv principal dezvoltarea acelor componente ale angajaților care sunt specifice postului lor”; strategia de „dezvoltare” - urmărește dezvoltarea pe orizontală a angajaților, prin rotația lor pe posturi, sau dezvoltarea lor pe verticală pentru a-i promova; strategia de „valorizare” - are ca obiectiv realizarea dezvoltării personalului prin utilizarea competențelor și experiențelor unor angajați ai firmei, folosiți în calitate de mentori, pentru alți membri ai acesteia. Se cere, credem, adăugat, încă un tip de strategie în managementul resurselor umane și anume, strategii ale
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
într-un cadru mai vast al sensibilității notației pe marginea unei scene. Spre deosebire de spațiul urban, spațiul silvan legitimează aici o notă intimistă și o ritualitate îndepărtată, ritualitate care ieșea în evidență la Böcklin, cu Pădurea sacră. Theodor Enescu sesizează o valorizare a formelor și a compoziției, generată de stările interioare: "Este vorba de accentuarea structurii formelor, de construirea lor într-o poză și o compoziție care să crească din înseși stări interioare [...]"442. Luchian reușește să închidă scena în spațiul protector
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cognitive, subiectul cunoaște obiectul, iar prin cele afective Îl apreciează, Îl evaluează, Îl valorizează. Latura afectivă și cea cognitivă sunt, deci, inseparabile, deși distincte. Ele sunt inseparabile pentru că orice schimb cu mediul presupune, În același timp, o structurare și o valorizare, ceea ce nu Înseamnă Însă că ele nu ar rămâne distincte, deoarece nici unul din cele două aspecte ale conduitei nu poate fi redus la celălat. Elementele care formează structura psihologică a atitudinii (cognitive, afective, conative, și comportamentale) pot să difere prin
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consum); 3) activarea existenței (nevoia de varietate și stimulare Într-un mediu monoton sau stresant, motivație prezentă la toate vârstele, dar mai ales la adolescenți și tineri); 4) comunicare, relaționare și socializare; 5) provocarea schimbării (Îmbogățirea intereselor, schimbarea atitudinilor, noi valorizări); 6) actualizarea sinelui; 7) terapie fără terapeut, la Îndemâna tuturor Dinamica depășirii paradoxului individualitate unică și exemplar de serie Această antinomie provoacă la nivelul individului două tipuri generale de comportament. I. Comportament de diferențiere și ieșire din masă prin care persoana
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ale activității umane. Personalizarea este un fenomen psiho-social complex În creștere, o cerință susținută de multiple Înțelesuri dintre care amintim: a. identitatea sinelui, a unicității sale exprimată prin căutarea unei structuri de material țesătură-unicat pentru haine sau purtarea bijuteriilor; b. valorizarea de către comunitate, anturaj, mediu profesional a contribuției individuale (exprimate sub forma insignelor, roba avocaților, a senatorilor etc); c. atribuirea și asumarea de roluri și responsabilități (pălăria liderului În creativitate, „pantofi cu demnitate” pentru manageri) d. semn al apartenenței la un
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
responsabile, receptive, suportive și transparente (WDR 2000). În mod specific, fondurile sociale pot facilita abilitarea/împuternicirea comunităților sărace prin creșterea accesului persoanelor și grupurilor sărace la servicii și prin participarea la identificarea problemelor comunității și la luarea deciziilor, ceea ce presupune valorizarea lor și tratament egal. Un aspect important îl constituie implicarea femeilor și a minorităților etnice în derularea proiectelor comunitare, ca și învingerea rezistenței comunității cu privire la participarea totală și egală a acestora (Lustig, 2000); creșterea securității - programele de combatere a sărăciei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
concret, implicarea părinților în activitățile legate de întreținere și repararea școlilor, precum și în alte acțiuni din comunitate are un dublu efect pozitiv: pe de o parte, se realizează o apropiere între instituția școlii și familiile sărace și, prin aceasta, o valorizare pozitivă a școlii și a educației pentru copiii lor, iar pe de altă parte, se reușește, cu resurse mult mai reduse, îmbunătățirea condițiilor de învățământ din comunitățile sărace; • strategia guvernamentală prevede în continuare măsuri vizând adaptarea curriculumului la cerințele socioeconomice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi accea de a impune arbitrariul cultural al grupurilor sau claselor conducătoare dintr-o societate. Prin această reproducție culturală, sistemul de educație realizează și reproducția socială, prin faptul că socializează raporturile de forță dintre diferitele grupuri sociale prin recunoașterea și valorizarea capitalului cultural specific claselor dominante și prin rejectarea capitalului cultural al claselor dominate. Bourdieu denumește această transmitere a raporturilor de forță funcția de reproducție socială a reproducției culturale. Un rol central în teoria reproducției sociale prin intermediul școlii îl joacă noțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
școlii. Rolul școlii în reproducția socială și, prin aceasta, în prezervarea inegalităților sociale constă tocmai în aceea că selectează și valorizează în mod arbitrar habitusul specific claselor dominante, punând, astfel, într-o poziție de inferioritate (subordonare) cultura claselor de jos. Valorizarea exclusivă a culturii claselor dominante are ca rezultat faptul că elevii proveniți din clasele de jos sunt puși de către școală într-o situatie de dezavantaj în competiția pentru o poziție socială înaltă. Dacă Bourdieu dezvăluie, într-o oarecare măsură, mecanismul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială normală, în care există posibilitatea de a fi valorizați nu doar de propriul grup de referință, ci de a avea semnale ale unei astfel de valorizări și în afara acestuia. Segregarea în educație contribuie, de asemenea, la conturarea unei identități stigmatizante pentru copiii romi, ceea ce îi împiedică să aibă o participare deplină în diverse contexte ale vieții publice (spre exemplu, o petrecere a copiilor sau participarea la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetarea istorică, faptele și inferențele nu trebuie confundate. Un exemplu concludent poate fi interpretarea inadecvată a unui fapt educațional: un articol legislativ poate menționa că învățămîntul de zece ani este obligatoriu pentru toți copiii, dar acest fapt nu echivalează cu valorizarea de către societate a școlii și a educației, după cum nu înseamnă că toți copiii parcurg anii de școală obligatorii. -Sursele secundare de informații (de exemplu, analizele fenomenelor studiate care fac referire la documente de interes la care nu avem acces direct
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
un grup. De asemenea, ele pot oferi informații necesare îmbunătățirii atmosferei dintr-un grup și a statutului membrilor acestuia. De exemplu, în cazul membrilor izolați ai grupului se pot elabora strategii care să permită cunoașterea lor de către membrii grupului și valorizarea calităților acestora. Limitele tehnicilor sociometrice sînt mai evident amintite în literatură decît avantajele acestora. Astfel, Sax (1968) prezintă o serie de considerații cu privire la fidelitatea testului sociometric care tinde să scadă odată cu creșterea intervalului de timp dintre aplicări și crește odată cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
sprit, acest principiu spiritual. Unul rezidă în trecut, celălalt rezidă în prezent. Unul constă în deținerea în comun a unei bogate moșteniri de amintiri; celălalt constă în consințământul efectiv, în dorința de a trăi împreună, în voința de a continua valorizarea moștenirii pe care toți o dețin în comun (Renan, 1990 p. 19) [1882]. Memoria colectivă ("moștenirea comună de amintiri" în exprimarea lui E. Renan; termenul "memorie colectivă" încă nu era disponibil în vocabularul vremii), alături de voința de a trăi împreună
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]