1,950 matches
-
botticellian, aurăria, lividitatea lilială, transparența. În Lila întîlnim fineți extatice și hieratisme necunoscute acelei vremi. În fața poetului sumbru, ca o imagine de vitraliu, ca un elf care rade iarba, virgina dansează în lumina a o mie de făclii: Dusă-n vals o credeai fee, Nu femeie, Avea aripi, nu picior: Și n-au fluturii-aripioare, Mai ușoare. Și mai iuți în zborul lor. Era astfel de gentilă, Și d-agilă, Că-ți părea cel mai frumos Elf fantastic de balade Ce-abia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
casă a boierului Romanit (Ghica are o extraordinară memorie vizuală): macaturi și perdele de mătăsărie groasă de Damasc și de Alep, scaune de abanos, încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Riconte, Țucu și Mișu Gheorghiu, V. Feraru, Jaliu și domnișoara Papafil - cât și cea a Teatrului Permanent „V. Alecsandri”, condus de I. Paraschivescu și, ulterior, de Vintilă Ciobanu. Dintre piesele regizate de aceștia din urmă la mijlocul anilor ’30 amintim aici „Valsul dimineții”, „Omul care a văzut moartea”, „Încurcă lume” sau revista „Bacăul glumește”. Totuși, și această ultimă tentativă de permanentizare a teatrului local s-a soldat cu un eșec. Motivul? Un posibil răspuns ne oferă același Marius Mircu: „Pentru că turma băcăuană
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
clase de gimnaziu; ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a II-a Proba de instrument compusă din: a) un "solo", la tobe, la alegerea candidatului; ... b) patru ritmuri de dans, după cum urmează: - latino american ... - vals -reggae - twist sau rock and roll Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima vedere, pe bază de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
aprins 1038 1989 1999 Coral 1038 1989 1999 Grena 1038 1989 1999 Roșu catifelat 1038 1989 1999 Roșu purpuriu 1038 1989 1999 Roșu stelat 1038 1989 1999 Roșu striat 1038 1989 1999 Stelat 1038 1989 1999 Strălucitor 1038 1989 1999 Vals 1038 1989 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CRIZANTEMA - Chrysanthemum morifolium Ramat. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații �� înregis- reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Accent 1038,1074 1999 Aglow 1038,1074 1999 Alee Bedser 1038,1074 1999 Always Pink 1038,1074
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
pe vienezi. Na? iunile balcanice nu v? d Austria a? a cum este ea zugr? vit? �n filme că Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuit�nd c? Viena poate fi foarte �n? el? toare! Cafenelele, teatrele, prin? esele ? i valsurile ei, operă ei, precum ? i unele dintre cele mai str? lucite spirite din Europa produse de ea dau impresia c? via? a este o permanent? petrecere. Din p? cate, istoria nu p? streaz? o �nf?? i?are frumoas? mult? vreme
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
strigăt, ca un plâns, ca o chemare, același sunet care-n alte momente ale spectacolului va căpăta diferite forme, același sunet care va deveni ecou în Macbeth, cucuvea, presimțire a morții, vibrație a timpului, zbucium în spațiu și-n gând, vals și melancolie, cânt de menestrel și oglindă spartă, voce de femeie care îngână și voce de sfârșit care nu se mai amână. Cortina roșie, grea, se trage îndărăt și-n spatele ei scena tot goală. Din stânga o lumină de serviciu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de mare gingășie și finețe, Sufleorul mimează cum din valizele lui pline cu nuștimceuri mici și pentru dânsul importante, scoate o sticlă de șampanie franțuzească pe care o toarnă în două cupe invizibile și ciocnește pentru viață și noroc. Începe valsul lui Șostakovici, nălucile (una albă, alta neagră, două nonculori care au sens fiecare pentru că cealaltă există) se strecoară printre mișcările de dans ale celor doi de-acum prieteni și lumea văzută se împletește cu cea nevăzută. Dacă v-au placut
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
dintre noi. Spectacolul Visarion-Nuțescu ține însă de o cu totul altă categorie. Este într-adevăr un spectacol la care se râde din belșug, la care însă cei care râd au în fața lor imaginea unor cadavre în jurul cărora se dansează un vals stupid și dement. Aici nu este vorba de a înlocui o prejudecată cu o altă prejudecată, ci de o anume înțelegere și de o anume intuire a piesei și, poate mai mult decât atât, a universului cehovian. Melania Ursu Sonia
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și fără simț social al multor interpretări, o voce obosită a rațiunii, a inevitabilității schimbării, a lumii care-și urmează cursul. Întreg actul trei, cel al vânzării livezii și al victoriei lui Lopahin, are ca temă muzicală, reluată ad nauseam, valsul din Suita II a lui Șostakovici (cel din Eyes Wide Shut), o referință culturală, e adevărat, care însă își ascunde propria încărcătură emoțională, metaforică, ideatică. Muzica lui Șostakovici e a vechii vieți rusești care-și vede sfârșitul lipsit de glorie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
astfel de experimentații meseriași; dimpotrivă, superba nălucă îi cucerise realmente și la repetiții și, iată, îi cucerea și acum, în concert.) La reluare, Arleziana lui Bizet a amplificat spectacolul magiei. N-ar fi fost înmărmurită mirare dacă, în final, la Valsul lui Ravel, năluca ar fi coborît de pe scenă și ar fi invitat la dans una din frumoasele din primele rînduri. Sau, de ce nu, pe una din nu mai puțin frumoasele din orchestră. Încă un amănunt: fantastul dirijor n-a avut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
reticență de aici înainte și supusă unor severe grile de cenzură din partea Direcției Presei. Între timp, își descoperă vocația de dramaturg. Piesele i se reprezintă pe scenele din Cluj-Napoca, Bacău, Satu Mare, Oradea ș.a. (Sentință pentru martori, 1976, Anotimpul speranței, 1978, Valsul de la miezul nopții, 1980, Ultima aventură, 1982). Aici, C. caută să radiografieze adevărata față a realității din țara unui regim totalitar, abrutizant, piesele fiind considerate în epocă adevărate „îndrăzneli”, din punct de vedere politic. Incomodă pentru autorități, dramaturgia lui era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
de constituire a unui nou partid politic. Decupajul nu este inedit tematic, în imaginarul literar cârciuma fiind locul deplinei convivialități masculine, concurând bucătăria, destinată cu strictețe sporovăielilor femeiești. În alte povestiri sunt parcurse „dosare de caz”: soție și mamă ratată (Vals!), ofițeri de miliție care își tratează cu sadism victimele, niște tineri protestatari din ziua de 21 decembrie 1989, fără să știe că fiecare îl torturează cu zel ideologic tocmai pe fiul colegului său (Cum a fost respins Kipling la cenaclu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
de sacrificiu de I. Valjan, dar și mai puțin cunoscutele Schimbarea la față de George Mihail Zamfirescu, și farsa într-un act Competența de N. D. Cocea. Comedia de moravuri implică satira existenței burgheze la Al. Kirițescu (Gaițele), Tudor Mușatescu (Titanic vals), I. Valjan (Nodul gordian), T. Arghezi (Seringa), pentru ca în literatura dirijată din regimul comunist care, după 1953, trasa dramaturgilor drept sarcini de partid să scrie "comedii satirice în manieră caragialescă, obiectivele vizate fiind exclusiv cele din trecutul burghezo-moșieresc, afacerist, imoral
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
emanciparea culturii naționale etc., printr-un veritabil "discurs pișicher"78 și primarul Arzăreanu din Plicul, produs și apologet al unui regim curat constituțional în care minciuna, furtul și escrocheria sunt suverane. În piesele lui Tudor Mușatescu, Spirache Necșulescu din Titanic Vals este un politician atipic pentru că face gestul eretic de a vorbi sincer electoratului. În schimb, fiul său, Decebal, devenit personaj central în comedia Escu, pare un demn urmaș al lui Cațavencu, atât prin viclenia parvenirii aservită de oratoria ineptă, cât
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
limbajului cațavencian"93. O intuiție caragialiană esențială combinația tipologică a politicianului demagog este ipostaziată diversificat, dar păstrând ingredientele de bază, în comediile lui Tudor Mușatescu și ale lui Liviu Rebreanu. Umorul și compasiunea, predominante în prima parte a piesei Titanic Vals, în care Spirache este "un Cănuță deprins a răbda toate mizeriile existenței mic-burgheze din România Mare"94, sunt substituite în cea de-a doua parte de satira amară, prilejuită firesc de posibilitatea plonjării într-o altă sferă socială prin politică
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
1 Gramar, Ediție, prefața și curriculum vitae de Theodor Vârgolici, București, 1998. Mușatescu, Tudor, Scrieri, vol. III, Mica publicitate, Postfață de Dumitru Solomon, Editura Minerva, București, 1972. Mușatescu, Tudor, Scrieri, vol. VI, Proze, Editura Minerva, București, 1980. Mușatescu, Tudor, Titanic Vals, Editura Eminescu, București, 1983. Nedelciu, Mircea, Babeți, Adriana, Mihăieș, Mircea, Femeia în roșu, Editura Cartea Românească, 1990. Nedelciu, Mircea, Efectul de ecou controlat, Editura Cartea Românească, București, 1981. Nedelciu, Mircea, Și ieri va fi o zi, Editura Cartea Românească, București
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Vicu Mândra, Istoria literaturii dramatice românești, vol. I, ed. cit., p. 225. 93 Ibidem. 94 Ov. S. Crohmălniceanu, Literatura română între cele două războaie mondiale, vol. III, cap. Comedia satirică de moravuri, Editura Minerva, București, 1975. 95 Tudor Mușatescu, Titanic vals, Editura Eminescu, București, 1983, p. 25. 96 Liviu Rebreanu, Apostolii, Editura "Cartea Românească", București, ediția a II-a, 1926, p. 53. 97 Idem, p. 116. 98 Northrop Frye, Anatomia criticii, Univers, București, 1972, p. 52. 99 Liviu Rebreanu, Opere, Teatru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pupă cu folos Of, Nae, Nae!” Seara, după ce fetele plecau acasă (la asfințitul soarelui) atât tinerii fără familii cât și familiștii se retrăgeau la cârciumă unde, până noaptea târziu consumau băuturi alcoolice. După 1930, populația începe să se „modernizeze”. Apar valsul și tangoul. Acum, alături de dansurile vechi se dansau și cele moderne în cadrul „balurilor”. Acestea se organizau atât în saloanele cârciumarilor cât și în sălile de clasă ale școlilor (cu anumite ocazii). Alte prilejuri de petrecere erau bâlciurile sau „zborurile”, cum
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
e. Are ferestre masive cu vitralii, statui antice de piatră și pe estradă cîntă o orchestră, care acoperă rumoarea generală. Peste tot mișună oameni În haine de gală, care pălăvrăgesc sau Își iau mîncare de la bufet, și unii chiar dansează valsuri demodate, ca Într-un film. Mă uit În jur, după Luke și Venetia, Însă Încăperea e atît de ticsită de femei În rochii superbe și bărbați la țol festiv, și sînt chiar și cîțiva bărbați care-ți iau ochii, Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
am pus-o În portbebe. Luke ne-a luat În brațe pe amîndouă și am Început să ne mișcăm Într-un fel de dans prin cameră, la lumina lunii. Nu mi-am dat niciodată seama că melodia asta e un vals, pînă acum. — Luke! Tata se apropie de noi, cu un maldăr de corespondență. — Ai primit o scrisoare. — Cineva Își face treaba cu brio, spune Luke surprins. N-am dat adresa asta decît cîtorva persoane. Se uită la antetul firmei, printat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
îi disprețuia pe austrieci și mai ales pe vienezi. Națiunile balcanice nu văd Austria așa cum este ea zugrăvită în filme ca Sunetul muzicii. Ele au opinii bazate pe realitate, neuitînd că Viena poate fi foarte înșelătoare! Cafenelele, teatrele, prințesele și valsurile ei, opera ei, precum și unele dintre cele mai strălucite spirite din Europa produse de ea dau impresia că viața este o permanentă petrecere. Din păcate, istoria nu păstrează o înfățișare frumoasă multă vreme. Se pare că a dobîndit această tendință
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reacționare din viața publică turcă - obiectiv pe care tocmai statele membre ale UE Îl Încurajau de mult. Deși În 2003 parlamentul turc a abrogat În sfârșit, la insistențele Europei, vechile prevederi ce restricționau exprimarea politică și viața culturală kurdă, lungul vals al ezitărilor executat de guverne și oficialii de la Bruxelles Începea să atârne greu. Criticii turci ai aderării la UE remarcau insistent umilința unui fost imperiu care se milogea acum la porțile Europei, cerșind sprijin pentru aderare de la fostele supuse. Pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent Armonicele simboliste sunt recuperabile cu un întreg instrumentar și repertoriu specific simbolist, de la clavir la vioară, de la valsul melancolic la romanța-tangou. Scriitura artistă în proza decadentă dezvoltă propriile sale armonice, iar nu odată muzica apare tematizată. În Casa Buddenbrock (1901) și Doctor Faustus (1947) ale lui Thomas Mann, ea constituie nu numai instrumentul formativ, ci și cel faustic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În Casa Buddenbrock (1901) și Doctor Faustus (1947) ale lui Thomas Mann, ea constituie nu numai instrumentul formativ, ci și cel faustic al geniului damnat. Romanul matein, Craii de Curtea-Veche, se deschide și se închide cu o paranteză muzicală, un vals melancolic cu funcție opiacee pentru care întreg romanul constituie un libret. Însă înainte de toate, simbolismul asociază muzica poeziei într-un nou registru de sensibilitate, care nu mai reclamă sonoritățile incantatorii ale recitării care se adresau rimei și ritmului, ci o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]