2,026 matches
-
că localizarea și caracterul politicului trebuie determinate de statul suveran, postmodernismul caută să lărgească imaginația politică și aria posibilităților politice de transformare a relațiilor internaționale. Aceste contribuții par mai importante decât oricând, după evenimentele de pe 11 Septembrie. Traducere de Sabina VARGA Capitolul 8 Constructivismul Christian Reus-Smit În anii '80, două tipuri de dezbateri au structurat disciplina Relațiilor Internaționale, mai ales în cadrul curentului dominant american. Prima a fost între neorealiști și neoliberali; amândouă curentele au căutat să aplice logica teoriei economice raționaliste
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
despre oameni care, sub influența lui, au realizat cunoscutele suferințe fizice ale lui Iisus pe cruce: cicatrice sângerânde În palme; răni pe frunte, asemănătoare celor produse de o coroană de spini; vânătăi pe trup, identice celor produse de bătăile cu varga etc. De asemenea, sunt relatări despre oameni al căror trup, În cursul extazului, devine inert, insensibil, astfel că e de prisos să-l Înțepi, să-l supui unor șocuri electrice puternice etc. pentru că el nu reacționează. Explicația este pusă, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lui - acesta se resimte puternic de pe urma Condiției lui Lyotard - ci la el ca la un deschizător de drumuri. Cu toate că tezele de doctorat axate pe literatura franceză contemporană Îl citează frecvent, atunci cînd ajung la chestiunea postmodernismului literar, pe Aron Kibedi Varga, un istoric literar perspicace, care din 1986 preia ideea literară postmodernă făcută celebră de John Barth (Le Récit postmoderne apare În 1990 și Încearcă să sintetizeze bibliografia postmodernă la zi, cea de după 1979), foarte instructivă este abordarea conceptuală a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Peter Sloterdijk, Sphären I. Blasen, trad. fr. Bulles I. Sphères, Pauvert, 2002, pp. 373-433 Mounir Laouyen, Op. cit. Manet van Montfrans, "Vers une issue de l'impasse postmoderne: à propos de Robbe-Grillet ", in Littérature et postmodernité, studii reunite de A. Kibédi Varga, CRIN, n° 14, 1986, p. 82. Gerard Genette, Op. cit., p. 53. Semnul exclamării Îi aparține. Op. cit. Op. cit. Peter Sloterdijk, Op. cit., p. 220 Samuel Beckett, Molloy, Paris, Minuit, coll. « Double », 1999, p. 82 Carole REYNAUD PALIGOT, A propos de la politisation des
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi frumoasă El s-a trezit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de moarte, că el de-acum se închină Zeilor nordici. Magul coboară de pe tronu-i de piatră și intră cu Arald într-un templu de marmoră neagră, care se află în inima muntelui. Acolo, magul începe a face vrăji, cu o vargă fermecată. După aceste vrăji, Arald vede cum zidul piere, biserica creștină este fulgerată, piatra de pe mormîntul Mariei crapă în două și sare în lături, iar moarta se-nalță din mormînt o fantasmă, o dulce întrupare de omăt. Trecînd prin vînt
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de căpcăuni și de duhuri rele). A se citi R. Darnton, "Povești țărănești" (Laffont, 1985) și (J. Zipes, 1986). 9. A se citi între altele M. Bahtin: "Formele timpului și cronotopului în roman" (1972); I. Watt (1957) și A. Kibedi Varga (1963). 10. Încurajați în aceste sens de o parte a criticii contemporane, cum subliniază F. Van Rossum-Guyon (1983), care scrie: "Stau mărturie cercetările făcute de anumiți critici, în concurență, pentru a regăsi realitatea locurilor descrise de Balzac cu toate că acesta nu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
D' 23, 24 HELIODOR 16 Hermann & Cier 134 HOMER 16, 19, 20, 70, 96, 105, 181-184, 189 HUGO 181, 182 I Ibsch 78 Imbert 56-58 IONESCU 170 J Jakobson 63, 65, 70, 109 Jean 78 Jost 57, 60 K Kibedi Varga 69 Kintsch & van Dijk 131 Kleiber & Lazzaro 69 L Labov 69 LA BRUYÈRE 138, 143, 168, 189 LA CALPRENÈDE 18 LAMARTINE 24 LA MOTHE LE VAYER 21 LANG 132-133 Lang 99 Larousse 14, 25 Le Batteux 89 Lefranc 88 LEM
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
technical considerations of a dirty joke", în Studies in the organisation of conversational interaction, New York, Academic Press. JOST F. 1987: L'Œil Caméra, P.U. Lyon. KERBRAT-ORECCHIONI C. 1980: L'Enonciation. De la subjectivité dans le langage, Paris, A. Colin. KIBEDI VARGA A. 1963: "La désagrégation de l'idéal classique dans le roman français de la première moitié du XVIIIe siècle", în Studies on Voltaire, vol. XXVI. KLEIBER G. 1985: "Du côté de la généricité verbale: les approches quantificationnelles", în Langages, nr. 79, Paris
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
aciua pe lângă casă de răul vostru. Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceți otrocol prin cele mâțe și dați la om ca câinii prin băț. Ăra! d-apoi aveți la știință că vă prea întreceți cu dedeochiul! Acuș iau varga din coardă și vă croiesc de vă merg petecele! -Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că se bucură și ei de venirea mea, zicea tata, dându-ne huța. Ce le pasă? Lemne la trunchi sunt; slănină și
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
introduce un element axiologic, care va fi preluat și reinterpretat de cititorul "lector in fabula": "înainte de a se termina, povestirea trasează o linie, pe care cititorul o reia la rîndul său. Sancțiunea prefigurează judecata la care este invitat lectorul" (Kibedi Varga, 1989: 68). În majoritatea cazurilor lectorul va evalua nu structura compozițională a intrigii, ci valorile sale, lecția morală indusă și/sau dedusă. "De fapt, în ficțiune lectorii caută aserțiuni despre lume" (J. Smarr, apud Kibedi-Varga, 1989: 68). În raport cu lumea reală
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sălbatic, încă nedomesticit, monstrul, reptila veninoasă. Copilul este încă la jumătatea drumului dinspre starea naturală, neșlefuit de cultură, aflat la margine. Biblia este clară asupra acestui punct (Proverbe, 28, 15)37: Dacă nebunia se pripășește în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el". În numele Bibliei, America puritană contemporană recomandă adesea pedeapsa corporală. Cartea Proverbelor este bogată în aceste imagini ale corecției educative: Cine cruță nuiaua, urăște pe fiul său, dar cine-l iubește, îl pedepsește îndată" (13
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
păstrării supremației sufletului în structura unei persoane; r. 20 21 : „Cu omul prost să nu ai a face nici în clin, nici în mânecă.” avertizare cu privire la imprevizibilitatea persoanelor mai puțin dotate intelectual, evitarea lor fiind recomandată; p. 178, r. 6 : „Varga lui Dumnezeu, de aspru ce era.” duritatea și asprimea unor persoane le compară pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
liceul, prietenii lui Sabin, personajele politice locale ale momentului, presa locală, apoi orașul și satul bihorean, frontul, evenimentele social-politice. Drept rezultat, scrierea restituie atmosfera epocii și în spațiul ei circulă o diversitate de tipuri. Suslănescu, Potra, Craioc, Vâslan, Robber, Salvator Varga, Emil Motzeanu, baronul Romulus Papp de Zerind compun o galerie de portrete caricaturale, în care abjecția, atribuită fără nuanță, din principiu, unor reprezentanți ai claselor posedante și ai micii burghezii se exprimă în forme grotești. Un moment caricat semnificativ e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și fiica de bogătan Iuliana o regăsim în aceiași termeni, sângele de clasă apă nu se face, între Andrei și Sonia. Personajul patriarhului chiabur Găvrilă e costumat, cu actorul George Calboreanu cu tot, în senatorul Varga, care are și el un fiu nevolnic ce va muri „din prostie”. În fine, liderul comunist Ardeleanu (Colea Răutu) devine Jurcă (Gheorghe Dinică), deținut politic și mentorul activistic al lui Andrei Sabin (Ștefan Iordache). Există însă și noutăți în schemă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
însă și noutăți în schemă, care semnalează modificări la nivelul filosofiei despre cinema a aparatului de partid, survenite între 1961 și 1963. Andrei Sabin nu mai e pur și dur, aidoma tinerilor eroi comuniști de până atunci. Invitat în casa Varga, el studiază cu vădit interes pe trepte fundul generos al servitoarei, filmat secunde bune în toată splendoarea lui ondulatorie. Când delicatul coleg burghez Lucian îi atrage atenția asupra unei eleve frumoase care e chiar Sonia, Sabin replică macho : „Da, m-
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
dezevreizare. Rând pe rând, „deviaționiștii” Ana Pauker, Miron Constantinescu, Iosif Chișinevschi fuseseră înfrânți de băștinașul Dej. Așa se face că e permisă în Străinul calificarea sovieticilor pe punctul de a invada România drept „jidani”, firește, de către dușmanul de clasă Salvator Varga, dar cuvântul și asocierea răsună în mintea spectatorilor cât de cât avizați. În perioada realizării Străinului, 1963-1964, Dej dăduse ordinul de prelucrare exclusiv orală, fără vreun rând scris, în organizațiile de partid, a noii linii față de Moscova și evrei. Replicile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
scrieri cu caracter memorialistic sau numai evocator, care pun în lumină figuri din spațiul istoric ori cultural-literar românesc. SCRIERI: Mișcarea sămănătoristă, pref. Nicolae Iorga, București, 1933; Organizarea națiunii, f.l., 1940; Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (1864-1964. 100 ani) (în colaborare cu Ovidiu Varga, Octavian L. Cosma și Vasile Dinu), București, 1964; Fantastica aventură, București, 1969; Drumurile lui Ion Neculce, București, 1984; Convorbiri cu Dimitrie Cuclin (în colaborare cu Ella Istratty), București, 1985; Eșafodul din Bosfor, București, 1995; Amintiri din lumea cealaltă, București, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
sau arta traducerii, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Martha Bibescu, La bal cu Marcel Proust, pref. trad., Cluj- Napoca, 1976; San Antonio, Cu muzika înainte marș!, Cluj-Napoca, 1995; Jean-Jacques Wunenburger, Utopia sau criza imaginarului, Cluj-Napoca, 2001; Guillaume Apollinaire, Cele unșpe mii de vergi nebune, Cluj-Napoca, 2002; Daniel Wildenstein, Negustori de artă, Cluj-Napoca, 2002; Vasile Igna, La Province de l’érudit, Cluj-Napoca, 2003 (în colaborare cu Emanoil Marcu). Repere bibliografice: Valentin Tașcu, „La bal cu Marcel Proust”, „Făclia”, 1976, 9247; Ion Marcoș, „La bal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
Univers, București, 1986. * * *, Semantică și semiotică, sub redacția acad. I. Coteanu și prof. dr. Lucia Wald, Editura Științifică și enciclopedică, București, 1981. URSACHE, Petru, Etnoestetica, Editura Institutul European, Iași, 1998. VASILIU, Emanuel, Introducere în teoria textului, Editura Științifică, București, 1990. VARGA, Kibédi, Les constantes du poème, Analyse du langage poétique, Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977. VÉDRINE, Hélène, Les grandes conception de l`imaginaire, De Platon à Sartre et Lacan, Le livre de poche, Édition Librairie Générale Française
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
châpitre Les signifiés du signifié, pp. 63-77. 40 v. Paul Miclău, Signes poétiques, châpitre I, De l`immanence à l`ouverture, EDP, București, 1983, pp. 32-56. "l`unité fondamentale de la poésie c`est l`imagème", p. 52. 41 v. Kibédi Varga, Les constantes du poème, Analyse du langage poétique, Préface de Claude Pichois, Édition A. J. Picard, 1977, p. 3: "la poésie n`existe qu`en mouvement, les lettres mortes ne deviennent poésie qu`en s`integrant dans le temps du
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ridicase în fața ei; dar nici în ruptul capului nu se dădu urnită din loc cu un pas măcar înainte: ba, dimpotrivă, ea se încumeta să mă târască pe mine înapoi. O lăsai un minut să se liniștească; tremura cum îi varga și, sforăind, se uita cu ochii speriați în toate părțile. Năzatică n-o știam și, prin urmare, nu-mi puteam da cu socoteala ce se întâmplase cu dânsa... Mă mulțumii deci, deocamdată, să stau locului și să mă lupt cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
moldavă. JEAN BART Jean Bart, cu numele adevărat Eugeniu P. Botez (1874-1933), divulgă în Jurnalul de bord, cu o grațioasă erudiție ce amintește Nautica lui Baldi, terminologia marinărească (siflii, navă, cabestan, manele, provă, babord, tribord, pupă, gabie, arboradă, sarturi, zburători, vergi etc.). Nuvelele, mai curând niște amintiri sentimentale, arată pretutindeni simpatie pentru sălbăticiuni (oameni și animale). Ca o culme de rezistență la civilizație e citabil cazul lipovenilor din Deltă care emigrează în Siberia de răul legilor: Nu mai putem trăi aci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a multora, ce vor avea același sfârșit, așa cum au murit filistenii din cauza veninului poftelor pământești. 2. Iată, Domnul, pe când distrugea pământul cu apa potopului, l-a condus pe cel drept prin intermediul unei sărmane arce (cf. Înț 10,4), nelăsând ca varga păcătoșilor să împovăreze soarta celor drepți (cf. Ps 124,3), în cel de-al unsprezecelea ceas l-a ridicat pe Sfântul Francisc, un om într-adevăr după inima sa (cf. 1Sam 13,14), o lampă disprețuită în gândurile celor bogați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
strigăt ascuțit ca un stilet, ce-i făcu să tresară pe mateloții toropiți de somn: Ă Uite-o, uite-o acolo! Uite-o, chiar în fața noastră! E Balena Albă, e Balena Albă! La auzul acestui strigăt, marinarii dădură buzna spre vergi, așa cum albinele se reped spre ramuri, în perioada cînd roiesc. Cu capul descoperit sub soarele fierbinte, Ahab stătea în picioare pe bompres, cu o mînă la spate, gata să-i poruncească prin semne timonierului în timp ce privea nerăbdător în direcția arătată
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]