14,506 matches
-
acestea. De asemenea optez pentru concepția relațională (situațională) a identității, pentru că îmi propun să determin care sunt elementele utilizate de membrii celor două comunități studiate pentru menținerea distincției culturale față de alte comunități (grupuri). Mai precis vom analiza -într-un demers comparativ variabile cum ar fi comportamentul religios, modul de identificare cu statusul de "sătean", aspecte legate de păstrarea tradițiilor și perpetuarea lor, percepția asupra caracterului special al satului, fără a avea pretenția că realizăm o analiză exhaustivă a aspectelor ce circumscriu identitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
figura 6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
doar datele despre pământul aflat în proprietate și lucrat în gospodărie, nu și cel lucrat în asociații sau societăți agricole. Acest indice care este unul aditiv, ia în calcul mărimea terenului aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (recodificată în variabila TEREN), numărul de parcele în care este împărțit terenul aflat în proprietate (PARCELE), situația lucrării pământului (în totalitate sau parțial LUCRAT) și mărimea suprafeței de pământ nelucrate (NELUCRAT), dacă este cazul. Într-o primă etapă am recodificat aceste variabile conform
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
schimbarea pentru că numai prin ea viața poate deveni mai bună. Consum mediatic Variabilă recodificată ce surprinde citirea de ziare și reviste în mod frecvent (zilnic și de câteva ori pe săptămână). Informare ridicată asupra evenimentelor din țară și din lume Variabilă recodificată ce selectează subiecții ce răspund cu " în mare măsură" și "în foarte mare măsură" la afirmația "Sunt permanent la curent cu ce se întâmplă în țară și în lume. Cinste chiar cu prețul sărăciei Oamenii trebuie să fie cinstiți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
PART 2 cât de des s-au întâlnit membrii comunității în ultimul an, pentru a sprijini proiecte inițiate de primărie PART 5 a-f cât de mult au participat membrii comunității la rezolvarea diverselor probleme din sat ANEXA 5 1. Variabile utilizate în analiză: apropsat Cât de mult vă simțiți apropiat sufletește de satul în care trăiți? aproptra Cât de mult vă simțiți apropiat sufletește de Transilvania? aproprom Cât de mult vă simțiți apropiat sufletește de România? apropoam Cât de mult
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vorbim și săvârșim nu are numai efect limitat în timp și spațiu determinat și urmări directe asupra vieții noastre personale, ci și efecte nenumărate, variate și nebănuite asupra semenilor noștri, apropiați sau îndepărtați, prezenți sau viitori și, într-o măsură variabilă, asupra tuturor celor care, într-un fel sau altul, vin în legătură cu noi și aceasta până la Judecata de Apoi. Mântuitorul ne-a cerut să fim „sare și lumină” pentru aproapele nostru (Matei V, 14-16), să fim „mireasma lui Hristos” (II Cor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
oricăror pierderi organice ca surse de nutrienți pentru plante este înregistrată în timpul descompunerii și mineralizării materiei organice, care coincide cu cerințele în nutrienți ale culturilor, cu toate că rata la care materialele organice se descompun sau se mineralizează în sol este foarte variabilă. 3.2.1.5.6. Concluzii Atît compușii foarte diferiți ai solului cît și întregul ciclu al aprovizionării cu azot în fermă reprezintă o provocare pentru fermierul ce ține sistemul compact, ca posibilitate de minimalizare a poluării și pierderilor ineficiente
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
potasiu din dejecții pot fi de pînă la 60% în condițiile unei depozitări necorespunzătoare a îngrășămintelor organice, pierderile putînd fi minimizate prin evitarea expunerii la intemperii a grămezilor. îngrășămintele organice din fermă, provenite din diferitele resturi organice, au un conținut variabil în potasiu, care depinde de proporția de paie și de pierderile din timpul depozitării lor. în îngrășămintele organice din fermă, cca 60% din potasiu este potențial accesibil pentru cultura din anul următor aplicării pe teren, o cantitate mult mai mare
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți accesibili plantelor pentru culturile succesive aplicării. Cu toate acestea, este important
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
hectar, ceea ce reprezintă circa 225 kg azot total, 90 kg fosfor și 225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
colectate pe șipcile de lemn sau pe podeaua îngropată dedesubtul pantei bateriilor de cuști sunt descompuse lent la aer. 4.2.1. Conținutul de nutrienți 4.2.1.1. Azotul accesibil Deoarece se utilizează diferite tipuri de așternut, în cantități variabile, iar animalele sunt hrănite pe intervale lungi de timp cu diete diferite, compoziția nutrițională a gunoiului de grajd poate varia în limite vaste. în unele cazuri această compoziție poate fi obținută prin analizarea direct a materialului, dar adesea materialul nu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
necesită 100 200 curse evaporatoare/ha 25-50 mg/ha (Iacob, 1978; Ghizdavu, 1983;). Aplicarea de tratamente. Dintre produsele autorizate, în combaterea patogenilor mărului, se numără cele anorganice pe bază de sulf și cupru: sulful muiabil se aplică în cantitățile prescrise (variabil între 2-8 kg/ha), pentru a nu afecta populațiile de acarieni prădători. în cazul soiurilor sensibile la sulf (Cox orange), doza se reduce cu 30 %, iar pe parcursul vegetației, aceasta se reduce de la 5-8 kg/ha la 2-4 kg/ha. Produsele
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
prin eforturi personale. Factorii psihologici: -capacitatea de percepție; o motivația; -atitudinea; -personalitatea. Gradul de ocupare și timpul liber. Plecând de la aceste elemente, cuantificarea cererii și percepției consumatorilor pentru un anumit produs sau grupă de produse are la bază cunoașterea următoarelor variabile: venitul consumatorilor - cu cât oamenii devin mai bogați, cu atât mai puțin vor cheltui pentru bunuri inferioare, ca de exemplu, margarina ieftină, salamuri cu aditivi etc și vor trece la bunuri de calitate superioară. prețul produselor - dacă mâine mass-media va
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
practică de producători, angrosiști și detailiști și se bazează pe încrederea clientului în vânzător, conducând la forme comerciale care generează economii de timp, cum ar fi: autoservirea, comerț prin corespondență, vânzare proautomată, vânzare prin case de comenzi etc. d. Prețurile variabile. Această politică se referă la vânzarea unor cantități asemănătoare la cumpărători similari, dar la prețuri diferite. Se oferă astfel vânzătorului flexibilitate în tratativele sale cu diferiți clienți. În lupta cu concurența, vânzătorul poate dori să facă unele facilități de preț
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
2.). Până în anii 1990, piața produselor biologice era dominată de fermieri individuali împrăștiați pe tot teritoriul Angliei care își vindeau produsele la porțile fermelor, prin distribuitorii locali en detail și mai rar prin rețele locale de distribuție. Calitatea produselor era variabilă, dar contactul direct între cultivator și consumator duce la încredere, ceea ce a construit o bază de marketing fermă. Creșterea interesului pentru produsele biologice a determinat schimbări majore în canalele de marketing, în special la legume. Cultivatorii mici, individuali, nu puteau
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
9.2. Rezultatele economice și comercializarea producției „bio“ 9.2.1. Influența reconversiei asupra bugetului exploatației agricole Reconversia exploatațiilor agricole în ferme „BIO“ necesită un fenomen de restructurare generală a acesteia. De regulă, se poate observa o deplasare a costurilor variabile (îngrășăminte, furaje, produse fitosanitare) spre costurile fixe (depozitarea gunoiului de grajd, cheltuielile cu forța de muncă). În analiza marjei brute a exploatațiilor care nu ia în considerare costurile fixe, nu este suficient să estimăm rentabilitatea producției biologice, ci este necesar
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
vorbim și săvârșim nu are numai efect limitat în timp și spațiu determinat și urmări directe asupra vieții noastre personale, ci și efecte nenumărate, variate și nebănuite asupra semenilor noștri, apropiați sau îndepărtați, prezenți sau viitori și, într-o măsură variabilă, asupra tuturor celor care, într-un fel sau altul, vin în legătură cu noi și aceasta până la Judecata de Apoi. Mântuitorul ne-a cerut să fim „sare și lumină” pentru aproapele nostru (Matei V, 14-16), să fim „mireasma lui Hristos” (II Cor
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
142 4.4.6. Șabloane (template) / 142 4.5. Editarea datelor / 144 4.5.1 Introducerea liniilor sau coloanelor în tabel / 145 4.5.2. Copierea sau mutarea datelor în tabel / 145 4.5.3. Ștergerea rândurilor (cazuri) sau coloanelor (variabile) / 146 4.5.4. Selectarea în cazuri particulare / 146 4.5.5. Setarea opțiunilor programului / 147 4.6. Unirea fișierelor de date / 149 4.6.1. Situații în care este necesară unirea fișierelor / 150 4.6.2. Adăugarea Cazurilor (Adding
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de la naștere până la moarte, de la 0 la 104 ani spre exemplu). Ținând cont de cele două clasificări putem grupa variabilele în patru categorii. În tabelul nr. 1.1. vom prezenta această clasificare mixtă. Tabelul nr. 1.1: Tipuri de variabile Variabile Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul ușilor mașinii Lungimea mașinii Viteza mașinii Vechimea mașinii Statistica s-a constituit pe două direcții: * parametrică (analiza variabilele cantitative); * nonparametrică (analiza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Tipuri de variabile Variabile Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul ușilor mașinii Lungimea mașinii Viteza mașinii Vechimea mașinii Statistica s-a constituit pe două direcții: * parametrică (analiza variabilele cantitative); * nonparametrică (analiza variabilele calitative). Analiza statistică nu poate din păcate să ne răspundă la toate întrebările. De multe ori cercetătorii pot cădea în capcana "relațiilor statistice" uitând că este vorba de un simplu instrument care poate stabili asocieri între
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul ușilor mașinii Lungimea mașinii Viteza mașinii Vechimea mașinii Statistica s-a constituit pe două direcții: * parametrică (analiza variabilele cantitative); * nonparametrică (analiza variabilele calitative). Analiza statistică nu poate din păcate să ne răspundă la toate întrebările. De multe ori cercetătorii pot cădea în capcana "relațiilor statistice" uitând că este vorba de un simplu instrument care poate stabili asocieri între date, fără ca în realitate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
masculine sau feminine într-o formă specifică care este denumită distribuția bărbaților și a femeilor sau mai simplu distribuția după sex a persoanelor din grupul respectiv. Dacă grupul conține 10% bărbați și 90% femei, atunci aceasta este distribuția grupului în funcție de variabila sex (gen). În același fel, persoanele care compun grupul reprezintă o distribuție specifică în funcție de variabilele: vârstă și venit. Rămâne să analizăm în ce mod aceste distribuții diferă de cea prezentată anterior. Putem spune că statistica descriptivă reprezintă un set de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aproape imposibil să contactăm fiecare persoană și să culegem informații cu ajutorul unui chestionar. În aceste condiții vom selecta o subpopulație de 1000 de persoane de la care vom culege datele respective iar apoi pe baza lor vom putea deduce distribuția respectivelor variabile în populația de bază. Sigur, această operațiune se poate face dacă eșantionul este ales în mod corespunzător, științific, iar analiza statistică este efectuată corect. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l reținem se referă la valorile populației: acestea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
măsurarea reprezintă "procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea unei însușiri a lor, conform unor reguli coerente stabilite de cercetător" (I. Culic, 2004, 32). Însușirile obiectelor pot fi de două feluri: au un caracter gradual sau nu. Variabile precum vârsta, ani vechime, venitul sunt însușiri ale căror stări marchează o gradualitate. Însușiri ca sexul (masculin/feminin), starea civilă (căsătorit/necăsătorit/divorțat/văduv), mediul de rezidență (urban/rural) nu pot fi ordonate astfel încât trecerea de la o categorie la alta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]