9,893 matches
-
și-a zis să-și facă unul acasă, că doar de-aia e primar - în sala de audiențe al împăratului Franz Joseph al Austriei (1875-1902). E de la sine înțeles că nu era doar împăratul Austriei ci și al ăstora din Vatra Dornei, așa că Vasile - primarul, îl convinge să clădească un cazinou aici, pentru că și pe atunci localitatea era plină de turiști veniți la băi. Împăratul, împătimit jucător și el, a vorbit cu arhitectul Peter Paul Brang care s-a apucat de
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353479_a_354808]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > PĂDURENI - VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ - Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1620 din 08 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Oamenii sunt călători. Oamenii sunt dornici să cunoască. Și tu îți dorești asta! - România - Ținutul Moldovenesc, tresar! Te așteaptă să o
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
purtându-și obârșia cu mândrie, dar pe care, călătorule, îți voi lăsa plăcerea de a-i descoperi la ei acasă, acolo unde, cândva, și-au avut rădăcinile, acolo unde li se păstrează numele. Cu sufletul încărcat de istorie, aluneci spre vatra comunei Pădureni, curios și plin de emoții, întâmpinat de două indicatoare de localitate. Unul este tradițional, sculptat în lemn cu stema localității si numele, iar celălalt este modern și, dedesubt, este însoțit de unul mai mic, pe care citești: Comună
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
Pădureni... Iar eu, noi, îți spunem: Te așteptăm cu prietenie, călătorule! Autor: Olguța Luncașu Trifan Născută: Sat Ivănești / Com. Pădureni Domiciliu: Iași Editat: 06. 06. 2015 Documentare: Strategia de dezvoltare a comunei Pădureni/ Jud. Vaslui și Internet Referință Bibliografică: PĂDURENI - VATRĂ DE ISTORIE ȘI CULTURĂ - / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V, 08 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
extins din Occident și până în Japonia. Liturghia creștină a focului nou se celebrează în noaptea de Paște. Cea a lui Shinti coincide cu reînnoirea anului. După unele legende, Hristos și unii sfinți reînsuflețesc trupurile oamenilor, trecându-le prin focul din vatra unei forje, rolul fierarului ducându-ne cu gândul spre ruda sa alchimistul, ce producea nemurirea la focul cuptorului său. Dar autoarea privește focul ca și psihoterapeutul francez, Jacques de la Rocheterie, care amintește că în China, nemurirea e produsă la focul
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
În viața ta,/Înlăuntrul/ fiecărei/ celule/ străbătute/ de răsuflarea/ sângelui tău/ înroșit/ în focul/ iubirii mele” (pag.102), amintindu-ne de spusele lui Buddha, unde focul este cunoașterea pătrunzătoare, e o iluminare: ” Ațâț în mine o flacără...inima mea e vatra, flacăra este sinele meu îmblânzit”. În fiecare pagină a sa, în cartea ” Adevărurile lutului” se adaugă câte un reper, pe care autoarea, Mihaela-Mariana Cazimirovici l-a înmagazinat, experiența poetei purtând însemnele unei biruințe asupra timpului. Elisabeta IOSIF 7 iunie 2015
ELISABETA IOSIF ”ADEVĂRURILE LUTULUI” RECENZIE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352862_a_354191]
-
zi, de-i noapte, Fiorii dragostei adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de veghe - eu, rob al tăcerii, Cu tâmple albite, de dor fremătând, Din pulberi de
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
de-asupra locului care m-a țintuit, Și-mi iau un “bun rămas” la cei ce i-am iubit. Visez că zbor ! Dar visul meu e o dorință- adevărată. Ma-nalt către ținuturi ideale, Iar sufletul îmi ține loc de “vatra”. Am luat cu mine amintirea celor Buni Iar tot ce-am reușit să fac până acum, Va fi biletul meu de drum. Ma-nalt în zbor, spre locuri neumblate Să dăruiesc IUBIREA.... și pe mai departe. Liz Referință Bibliografica: VIS
VIS DE INCEPUT de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354272_a_355601]
-
misionare deja începute și nu veneam într-un loc complet nedefrișat, Dacă rezervația este “centrul” întregii comunități, casa, hoganul, cum îl numesc ei, este “centrul” fiecăruia, se identifică cu ea, aerul ei este spiritul ei dar și al tău, fumul vetrei din această casă de formă octogonală este mirosul distinct al unei familii și al fiecărui membru al ei în parte. Aproape că se recunosc după miros, dacă ar fi ca celelalte simțuri să dispară deodată! Cele mai multe dintre ele nu erau
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
de-asupra locului care m-a țintuit, Și-mi iau un “bun rămas” la cei ce i-am iubit. Visez că zbor ! Dar visul meu e o dorință- adevărată. Ma-nalt către ținuturi ideale, Iar sufletul îmi ține loc de “vatra”. Am luat cu mine amintirea celor Buni Iar tot ce-am reușit să fac până acum, Va fi biletul meu de drum. Ma-nalt în zbor, spre locuri neumblate Să dăruiesc IUBIREA.... și pe mai departe. Liz ... Citește mai mult
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
de-asupra locului care m-a țintuit,Și-mi iau un “bun rămas” la cei ce i-am iubit.Visez că zbor ! Dar visul meu e o dorință- adevarata.Ma-nalt către ținuturi ideale,Iar sufletul îmi ține loc de “vatra”.Am luat cu mine amintirea celor BuniIar tot ce-am reușit să fac până acum,Va fi biletul meu de drum.Ma-nalt în zbor, spre locuri neumblateSa dăruiesc IUBIREA.... și pe mai departe.Liz... IX. CUM SĂ SPUN ??..., de
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
la o floare,/ De dragul la șezătoare”. Grădina dulce în care venise pe lume Dumitru Sinu, se află la poalele muntelui Suru, la 6 kilometri de Avrig, în Sebeșul de Sus, județul Sibiu. Dar sufletul lui e legat nu doar de vatra natală, ci și de toate locurile din apropierea Sebeșului de Sus, a căror frumusețe mioritică nu a putut-o uita, nici până acum: Avrig, Tălmaciu, Racoviță. Cu toată fascinația plaiurilor natale, din amintirile lui Dumitru Sinu răzbate o umbră de tristețe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
pagini) Sub numele unui anonimat, născut din respect pentru poezie și, de ce nu, pentru cititorul modern de poezie, LEPPA NICOLE dorește să împărtășească celor din jur, din petalele gândurilor sale, din dragostea pe care o poartă Omului, naturii, țării, părinților, vetrei strămoșești și, nu în ultimul rând, nobilelor sentimente și idealuri, ce au făcut ca spiritualitatea românească să fie, dintotdeauna, vie, dinamică, distinctă, cuceritoare. Pentru LEPPA NICOLE poezia trebuie să curgă ritmat, asemenea bătăilor inimii acordate bătăilor aripilor de fluturi, în
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
cu măsură diferențiată - celor care mi-au oferit darul. * Cartea istoricului Alexei Memei, “Teroarea comunistă în RASSM (1924-1940) și în RSSM (1944-1947)” , Ed. “Serebia”, Chișinău, 2012, e o carte “grea”, un tratat aplicat de istorie a ocupației ruseși, bolșevice, în vatra românilor din Est. E o carte de căpătâi pentru istorici, dar și pentru cei care știu, de la Bălcescu încoace, că “istoria e cea dintâi carte a unui neam”. Mânat de curiozitatea celui nerăbdător să afle, precipitare născută din puținătatea timpului
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
precum alți trei-patru critici recunoscuți în revistele literare din țară. Dacă în poezie și proză, aici la Buzău, unii dintre ei și-au căpătat un renume, teatrul a părut a fi cenușăreasa lăsată la gura sobei să întoarcă spuza din vatră, fiind lipsită de la marele bal: cultura buzoiană (care între timp s-a stins și ea). Nu sunt chiar surprins de apariția lui Dumitru Istrate Rușețeanu în aceste vremuri cu această nouă carte de teatru intitulată ca un poem: „Dansând pe
CARTEA CU PRIETENI XXXV-TUDOR CICU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354440_a_355769]
-
fost botezată/ M-a apropiat de Domnul,/Limba noastră cea curată.// Limba care ne adună/ În a patriei ființă/ De prin lume hăt...departe/Prin iubire și dorință.// Limba noastră cea română/ Crescând lin, prin suferință/ Ne-a adus în vatra țării/ S-o serbăm cu biruință.// Scriitori din toată lumea/Reuniți într-o ființă/Cântă azi limba română/ Cu dragoste și credință.// Și...la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
la țărmul Mării Noastre/La RIO...printr-o Rodica/Jupiterul cald vibrează/ Când din versuri se recită.// Și prin proză-i simți trăirea/ Cele mai frumoase scrieri/ Despre mamă, despre țară,/Despre glie,România.// Azi, prin suflete pictate/ De iubirea vetrei noastre/Sărutăm limba română/ La Marea Neagră-albastră.// Sărutăm și al ei nume/ Care veșnic ne adună/Limba neamului meu dacic,/Limba noastră cea română.// Sărutând marea și limba/Limba noastră cea română/Cânt-a patriei ființă/ La întâlnirea cea divină
ZIUA LIMBII ROMANE SARBATORITA LA MALUL MARII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354400_a_355729]
-
adunam zmeură, atenți la fiecare zgomot ce putea anunța venirea ursului. Nu uit pantele line pe care ne rostogoleam spre vale, mestecenii de care ne aninam ca să ne „dăm huța” sau ritualul spălatului pe dinți cu cărbunele scârțâitor din vreo vatră stinsă, care ne făcea gingiile negre, ca la vampiri. La paisprezece ani, după admiterea la liceu, vegheată de sora mea mai mare, am promovat întâia ascensiune pe crestele lor extreme (Negoiu și Modoveanu). A fost ca o revelație! Atunci am
MUNŢII FĂGĂRAŞ, PENTRU CĂ EXISTĂ !* de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354439_a_355768]
-
fiind nevoită să ceară ajutorul Sfanțului Ierarh Calinic, care a iertat-o și a tămăduit-o (Cf. http://frasinei.arhiepiscopiaramnicului.ro/prezentarea-manastirii/istoria-sfintei-manastiri-frasinei - 24.03.2016/29.03.2016). În Memoriam - Părintele Arhim. Neonil Ștefan - Venerabilul Stareț al acestei sfinte vetre călugărești, între anii 1959 - 2016 În altă ordine de idei, duminică, 13 martie 2016, Părintele Arhim. Neonil Ștefan - Starețul Sfintei Mănăstiri Frăsinei din județul Vâlcea, a trecut la cele veșnice, la vârsta de 94 de ani. Slujba de înmormântare a
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
Acasa > Cultural > Vizual > GERMISARA - ÎNTRE MIT ȘI REALITATE Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 437 din 12 martie 2012 Toate Articolele Autorului DE LA „VATRA EUROPEI” LA „RESTAURATORUL DACIEI” TRECÂND PRINTR-O CETATE DACICĂ În strădania cercetătorilor români prin faptele și documentele ce se adună și „s-au orânduit într-o Românie tainică, făcând să renască stratul tradițional ireductibil”, s-au aflat multe izvoare scrise
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
într-o singură țară, se urmărește de fapt ideea de unitate, un vector important alături de cel de suveranitate. Suveranitatea și unitatea Daciei însemnau, de fapt, prezența unor localități pe teritoriul Daciei cu o anume putere, recunoscute astfel și în toată „vatra” continentului, ce s-a numit apoi Europa. Printre aceste zone renumite și căutate pentru valoarea lor se afla și Germisara, toponim de origine dacică - despre care se vorbește mai puțin azi sub acest aspect, deși localitatea a avut o importanța
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
într-o lumină nouă elementele de medicină daco-romane cunoscute în prezent. Se fac investitii în vederea atingerii normelor europene: exista un complex balnear de 4* și se modernizează complexul de odihnă și tratament. Dar nimeni nu pune în valoare o veche vatră dacică și un toponim rămas de pe vremea strămoșilor noștri. Atracția legendei ”Lacul Miresei” La Nățău, în apropiere de stațiunea balneară există un lac , ce s-ar putea transforma în punct de atracție cu valențe istorice. Legenda spune ,că o prea
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT DE IUBIRE Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1938 din 21 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Am mâncat pâine de vatră, băut-am vin de nemurire, pentru că era prea seară în vie, ne-am întâlnit în poezie. Am tot cântat ,am tot dansat, pictați pe pânzele abstracte, am tot zâmbit, am lăcrimat, de bucuriile înalte. Ne-am amintit de Donna Alba
LA DRĂGĂȘANI M-AM ÎMBĂTAT DE IUBIRE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354516_a_355845]
-
obrajii norilor, ochii stelelor, de a soarbe în plămânii gata să explodeze respirația cetinii, de a auzi incantațiile vuietelor muntelui, toacele povârnișurilor lovite de ciocănelele pasului, dangătul clopotelor monumentale de la mănăstirea voievodală din Sinaia, urcând lin, tocmai de jos, din vatra orașului de scaun, până tocmai sus, unde vârfurile brazilor perdeluiesc geamurile cerului, de a se cuprinde sub umbra munților ca-n fașa pruncului, iar pereți de stâncă să-i flancheze mersul până la cornișa castelurilor de piatră, în crenelurile cotiturilor, dându
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin viu grai de către localnicii bătrâni. Primarul, fiind mai vârstnic, s-a scuzat că nu poate participa la sărbătoarea comunei, lucru ce nu a deranjat pe nimeni. Săndica, îmbrăcată într-o
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]