4,259 matches
-
noastre? Ce strângere de mână mai puternică decât cuvântul mlădiat în ecoul bătăii pulsului care alergă fără teamă de iarnă sau de ghea ț a drumului?! Ce geam să deschidem spre cel senin de gând când toți brazii își hrănesc verdele și din cristalele apropierii noastre deschinzând cărări speranței?! Referință Bibliografică: Ce? / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CE? de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375078_a_376407]
-
DANSUL NOTELOR FUNEBRE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Cerne cerul peste lume, albul iernilor de ceară Și-am uitat de vara noastră și de-albastra primăvară; E pădurea sihăstrită, fără verdele din seve Și suspină fantomatic într-un cântec allabreve. Negre gânduri se-nfiripă într-un ram uitat, pe-o rână Vântul, rătăcind bezmetic, simfonia morții-ngână; Trec prin mine albe vise, îmbrăcându-mi aripi frânte Toamna și-a luat vacanță
DANSUL NOTELOR FUNEBRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375085_a_376414]
-
april, copil respins de zgomot, de oraș buclos, catifelos și tandru, privire mustăcind în colț de dor cu mâna-ți sărutată-n mine, apoi de gura-mi fără nor îmi rătăcești mintea bătrână, întinerești inima-mi-biată bătăi de poartă cabalină, de verde crud îmbălsămată e doar o clipă cât o doară, e doar o doară cât o clipă și timpu’-n mine o să doară fiindcă la tine-i buza-aripă și-am alergat în viața-mi seacă, amar de vreme-ntunecată să te
O SIMPLĂ RAZĂ FERECATĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373877_a_375206]
-
acasă. Mă văd explodând în culorile gândului care se cere așternut pe hârtie. Mă regăsesc... prin mugurii care se deschid sub razele aurii ale soarelui de primăvară. De asemenea, toamna, în timp ce admir frunzele ruginii când se desprind de pe pomi. În verdele copacilor încă în floare, cât și prin munții natali ori în murmur de izvoare, în miile de culori ale fluturilor jucăuși dar și-n zborul lin de pescăruși... Mă regăsesc diminețile în trilurile canarilor, când din vis mă trezesc, în
REGĂSIRE (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373889_a_375218]
-
tot urmat orbește, Am plâns cu el alături , strivită la pământ. M-am logodit cu Câmpul, cel dătător de viață, Iar grâul mi-a fost pâinea , ce m-a hrănit mereu, Din maci am luat iubirea, credința-n Dumnezeu, Din verdele câmpiei mi-am împletit speranță. M-am logodit cu Iubirea și te-am găsit pe tine, Și-n doi aproape totul a fost mai minunat. În tine-am găsit Viața, și Timpul , și Iubirea, Iar Dorul din inimă spre tine
M-AM LOGODIT CU VIAȚA de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2086 din 16 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373932_a_375261]
-
îndârjit, întărâtat de vreo mică sălbăticiune ce-și are sălașul în desiș sau pur și simplu dorind să-și impună autoritatea în fața caprelor. Razele curioase ale lui Helios se strecoară printre ramurile care-și scutură mantaua pictată în nuanțe de verde, galben auriu și cafeniu roșcat, de picăturile reci ale dimineții legănându-se ușor în bătaia vântului. Într-un luminiș nu departe de malul râului unde începe desimea pădurii, se zărește bătrânul care tot răscolește cu bastonul covorul cafeniu așternut peste
ÎN PĂDURE DUPĂ GHEBE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373953_a_375282]
-
pare un poem în proza și ar fi multe lucruri de spus despre măiestria artistică a autoarei dovedită prin cele mai diverse procedee și figuri de stil, de la punerea originală a textului în pagina , la epitete “Bluză ivorie” și metafore “Verdele întunecat și amenințător al întunericului de pădure”, introduceea unor maxime și versuri citate, etc.O felicit pe autoare și recomand în mod deosebit această carte cititorilor că pe o lectură deosebită și plăcută, de o ținută aparte! Referință Bibliografica: Făgăduiala-
FÃGÃDUIALA- FILE RÃTÃCITE PE POTECÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/373956_a_375285]
-
de o creangă. Îl luăm după aceea, la plecare. Ținându-ne de crengi, iată că am ajuns chiar deasupra gropii. Acum puteam distinge mai bine: văgăuna aceea era scăldată într-o lumină stranie, cu unduiri imprecise pe fundul ei de verde și albastru. Părea adâncă de vreo zece metri și inundată de o lumină liniștită, ușor pâlpâitoare, părând că în adâncul ei ardea un foc cu niște flăcări mici, ciudate. Ne țineam cât puteam de bine de crengile bradului rupt ca să
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5C) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375376_a_376705]
-
loc cu dor Plin de Tine,plin de Viață, Lasă-mă-n gând tuturor, Sprijin să le fiu prin ceață, Lasă-mă un strop de rouă Peste flori gingaș să fiu Prin rostirea-n slova nouă Să-i transform în verde viu! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Lasă-mă Doamne / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2243, Anul VII, 20 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer Popean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LASĂ-MĂ DOAMNE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375444_a_376773]
-
vreme de nouă viață ! Și năruie neaua din brazi. Zăpada căzută-l înclină Și-l face să geamă amar, Dar vânturi îl fac să-și revină Plăpândul lăstar de stejar. Cu-a soarelui daruri pe față, Desface o pată de verde, Văzând prin lumini ca prin ceață, Omătu-n pământ cum se pierde. Înalță omagiu spre astru Frunziș împletind înmiit. - Copac mă înalț spre albastru, Puternic, prin ani împlinit. *** Referință Bibliografică: TIMID SE ÎNALȚĂ LĂSTARUL / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TIMID SE ÎNALŢĂ LĂSTARUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375465_a_376794]
-
AM UN SINGUR DOR Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai am un singur dor Mai am un singur dor Atunci când n-am să fiu, Pe sub poala codrilor Să rămân un verde viu, Vreau să-ți fie călăuză Ca un far la malul zării, Să nu aibă nici-o scuză Să plutesc în largul mării, Vă împărtășesc cu dor Izbucnesc în verde viu, Să devină când eu mor Fain cuvânt,nu străveziu, Și
MAI AM UN SINGUR DOR de VALER POPEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375510_a_376839]
-
Atunci când n-am să fiu, Pe sub poala codrilor Să rămân un verde viu, Vreau să-ți fie călăuză Ca un far la malul zării, Să nu aibă nici-o scuză Să plutesc în largul mării, Vă împărtășesc cu dor Izbucnesc în verde viu, Să devină când eu mor Fain cuvânt,nu străveziu, Și mai am ceva de spus Pentru cei ce mă citesc, Muza mea nu-i la apus Vă spun sincer:vă iubesc! Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: Mai am un
MAI AM UN SINGUR DOR de VALER POPEAN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375510_a_376839]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TABLOUL Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Tabloul Tolănit într-un hamac, zâmbea ușurel crispat, verdele ochilor lui îmi părea atunci căprui. Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat și cu tâmplele albite, îi privea nudul pictat. El, artistul, o văzuse într-o duminică-n parc, și ideea îi surâse invitând-o la conac. Frumușica, încântată, acceptă imediat
TABLOUL de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375620_a_376949]
-
Fiorul sfânt ce mi-a rămas în Duh Nu voi putea vreodată să-l descriu! Acolo L-am simțit pe Dumnezeu, Cum Dragoste și Liniște împarte, Vor spune unii, cum au spus mereu, Că moartea nu unește, ci desparte! Ce verde crud! Nimic nu se usucă Și orice floare știe să se frângă, Acei ce simt chemarea să se ducă La Mănăstire, la Prislop să plângă Lângă Mormântul unui Sfânt Român Și să-i asculte inima cum bate Și-acum când
PRISLOP de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371809_a_373138]
-
pământului, s-au putut dezvolta, primind culori de o mare variație nuantică, celebrele lalele ale Olandei. Imensa grădină cuprinde lacuri cu ape în care vom găsi tufe numeroase și diverse, alături de ierburi de o prospețime și ale căror nuanțe de verde ne încântă privirea .Vizitatorilor li se indică să nu privească la minutarele ceasului, să închidă Iphoneul pentru cel puțin 6-8 ore și să se dedice integral,,Grădinii labirint'' -Keukenhof. 2 Cele 7 grădini se țin lanț. Una o continuă pe
K E U K E N H O F PARCUL FLORILOR ŞI AL STATUIELOR de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371826_a_373155]
-
curios atras de cărți. Voia să insinueze câte știa. Chipul și hainele nu puteau defini altceva decât servitutea. Nu fu luată în seamă. Își continuă cercetarea. Mare-i fu bucuria când descoperi o cărțulie cu niște coperți tari, de un verde vetust. N-avea inscripționat nici un titlu. E veche tare, își zise. A fost legată, să nu se destrame. Da! Da! Și, împinsă de curiozitate, o deschise. Descoperi coperta originală. Foaia de hârtie îngălbenită de timp purta un chenar de vignete
CEASUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371858_a_373187]
-
scurge soarele, ca ceara Și cade-n picuri pe pământ, E mult mai caldă acum vara Și mai fierbinte ca oricând, Fântânile nu mai au apă, Izvoarele-au îmbătrânit, Rămas-au obosite-n groapă, Nu mai auzi un șopotit, Pământul, verdele-și arogă Dar roșul este mai aprins, Azi "uscăciunile"-s în vogă, Căci rugăciunile s-au stins, Nu mai adie nici o boare, Iar sufletele ard de dor, Cerul albastru parcă moare Și eu la rându-mi parcă mor, Mi-e
ARŞIȚĂ MARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371901_a_373230]
-
zărea printre nori, apoi privi către Iisus din Nazaret care atârna pe lemnul crucii. În întunericul care cuprinsese totul în jur, chipul acestuia i se păru centurionului Gaius sculptat parcă într-un bronz peste care patina vremii lăsase urme de verde întunecat. Un fulger brăzdă cerul de aproape și preț de o clipă chipul învățătorului Iisus fu scăldat în lumina scăpărătoare. Gaius rămase nemișcat privind țintă către el. Trăsnetul care urmă fu foarte prelung și se auzi dinspre răsărit mai întâi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371879_a_373208]
-
au urmărit de-a lungul anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii. Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal . E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
au urmărit de-a lungul anilor, pe când am urcat pentru prima oară spre zidurile ruginii.Privirea mi-am îndreptat-o spre Cetatea Universitară, Muzeul farmaceutic și bine înțeles către Castelul Regal .E drept că ici, colo printre armura de un verde pătrunzător, se întrevăd zidurile groase, drepte și armonioase care străjuiesc de mii de ani ascunzând cu dibăcie povestiri din trecutul îndepărtat dar și frumusețile prezentului, a studențimii care vine să învețe cu râvnă din imensa cultură ,reala moștenire păstrată de-
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
Acasa > Cultural > Modele > MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEȚE, LA "TĂNASE" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Oare soarele nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
o cale complet greșită. Sunt paraziții universurilor inteligente. Dar cum nu-i putem stârpi acum, așa cum ne dorim, va trebui să le trimitem mai întâi un Învățător. Azaziel! Pregătește-te de misiune! Azaziel își schimbă culoarea din alb strălucitor în verde sumbru dar nu spuse decât: Prea Strălucite, mă supun! Era un tip cu multă înțelepciune și știa că nu are nici o șansă în fața șefului care-l putea retrograda definitiv până la cea mai de jos condiție, de exemplu în rândul celor
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ÎNGERII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile
ÎNGERII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1424 din 24 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372016_a_373345]
-
PROMISĂ Autor: Lăură Hubati Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Azi vreau să mă îmbrac doar în culoare, Să mă-mpletesc cu rozul din cais, Apoi, printre suave lăcrămioare, Să sorb un pic din verdele promis. Să înfloresc cum înfloresc și pomii, Sub mugurii de ploaie să m-ascund, În aripi de lumină să schimb norii Și-așa, lumină,-n suflet să-ți pătrund. Se cerne zarea-n tonuri pastelate. Iau primăvară să mi-o
PRIMĂVARĂ PROMISĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372082_a_373411]
-
Mutând culori în sfere că într-un joc anost. E-atât de perimata și de inoportuna! Să ne-aruncăm în toamna cu chipul arămiu! Nu-mi pasă ce va face: să plece, să rămână. Cu tine lumea are parfum de verde viu. Îmi cresc aripi în palme. Hai, ține-mă de mână! Referință Bibliografica: Toamnă inutilă / Lăură Hubati : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1730, Anul V, 26 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lăură Hubati : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TOAMNĂ INUTILĂ de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372084_a_373413]