5,522 matches
-
amărâte de sute de lei. - Domnule Floyd, trebuie să vă mărturisim că sîntem de-a dreptul șocate. Înaintea noastră au evoluat câteva dintre cele mai complete personalități muzicale ale veacului. Dar nimeni n-a atins perfecțiunea, urcând pe un asemenea versant...Totul! Deasupra muzicii, îmbrăcăminții, mișcărilor dumneavoastră planează geniul. Până și faptul că v-ați însușit atât de subtil limba engleză. La care dintre colegiile redutabile mărturiseați c-ați studiat? - ...Un domn ședea la o masă, mârâi Pinky și-și începu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
bețivi, mincinoși și adulteri din cauza supunerii nesmintite față de influența planetelor și vinovați de toate ca urmare a cruzimii zeilor. Ce admirabil subterfugiu pentru omul cu suflet de curvă: împovărează stelele cu instinctele de țap". Acel om care refuză să escaladeze versantul abrupt al rațiunii. Capitolul VI Eros și Mimesis I Capitolele precedente ne-au permis să descoperim fascicolul de relații dintre oameni rezumat în cuvintele "dragoste" și "identificare". Acestea sînt în legătură cu două serii de dorințe și anume: dorințele de în-drăgostire care
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
necesară. Se pare că renunțarea la instincte este pivotul religiilor întemeiate pe sacru, în timp ce, renunțarea la adevăr și la gîndire ar fi specifică religiilor profane. Dacă presupunerea noastră este exactă ne explicăm cu ușurință de ce prohibiția de a gîndi este versantul negativ excluzînd orice întrebare, orice reflecție, orice căutare al situației în care "trebuie să crezi pentru că este absurd", este versantul pozitiv. Îl consider pozitiv în măsura în care, aderînd în grabă la o afirmație formulată în numele tuturor fără restricție, considerînd că este rațional
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ar fi specifică religiilor profane. Dacă presupunerea noastră este exactă ne explicăm cu ușurință de ce prohibiția de a gîndi este versantul negativ excluzînd orice întrebare, orice reflecție, orice căutare al situației în care "trebuie să crezi pentru că este absurd", este versantul pozitiv. Îl consider pozitiv în măsura în care, aderînd în grabă la o afirmație formulată în numele tuturor fără restricție, considerînd că este rațional și demonstrat ceea ce în mod evident nu este, contribuim la salvarea colectivității noastre și la locul nostru în sînul ei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a exfiltrațiilor (ape acide de mină etc.) din bazinul secundar de retenție înapoi în iazul de decantare (bazinul principal), sistemul de tratare semipasivă a exfiltrațiilor după închiderea iazului principal, sistemul de canale de deversare a apelor din precipitațiile atmosferice de pe versanți, sistemul de monitorizare a ansamblului fostei exploatări, sistemul drumurilor de serviciu, sistemul de alimentare cu energie electrică, sistemul de intervenție în situații de urgență, drumurile subterane de lângă piciorul din aval al barajului și de sub bazinul de decantare al iazului principal
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
gândire a lui Campanella. Titanismul său nu se manifestă numai în dimensiunile operei sale speculative (din care cele treizeci de cărți reunite sub titlul Theologia sunt doar o mică parte), ci în toate scrierile sale, acestea întinzându-se pe toți versanții cunoașterii din vremea sa. Dar activitatea sa nu se reduce la opera scriitorului; spre deosebire de Gioacchino, de Telesio și chiar de Giordano Bruno, el a pregătit și a promovat în chip concret o tentativă de revoltă populară: răscoala în contra stăpânirii spaniole
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și este atât de intensă încât face din el, conform majorității criticilor, cel mai mare liric italian al secolului XVII. Asor Rosa și Firpo nu pregetă să-l pună alături de Dante. Ne puteam aștepta, așadar, ca Maffia să fi preferat versantul poetic între feluritele fațete ale personalității lui Campanella. În schimb, aluzia la versurile acestuia este extrem de redusă: Acea clipire de gene a cerului/când soarele îl trezește în zori. Poezia abundă însă în descrierile din roman. Și-au strâns mâinile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
îi amintește omului că este doar un oaspete cu drept de ședere limitat. Transcendența-i permite să-și recunoască neputința, finitudinea, failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
este doar un oaspete cu drept de ședere limitat. Transcendența-i permite să-și recunoască neputința, finitudinea, failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi de două versante ale
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
-și recunoască neputința, finitudinea, failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi de două versante ale operei mele: versant teatral și cel filosofic.” Teatrul lui G. Marcel este întemeiat
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
failibilitatea și culpabilitatea, ea este răspunsul spiritual la limita a ceea ce poate fi făptuit. Filosoful francez vorbește de două versante ale operei sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi de două versante ale operei mele: versant teatral și cel filosofic.” Teatrul lui G. Marcel este întemeiat pe găndirea lui filosofică
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
sale: versantul teatral și cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi de două versante ale operei mele: versant teatral și cel filosofic.” Teatrul lui G. Marcel este întemeiat pe găndirea lui filosofică și se vrea un „teatru al sufletului în exil”, o mare însemnătate fiind acordată morții și lumii invizibile. Marii gănditori religioși ne-
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
cel filosofic: „L’œuvre de Marcel offre deux versants: le versant philosophique et le versant théătral”. Aceeași idee este susținută de autor în lucrarea Dialoguri cu Pierre Boutang: „Am spus că se poate vorbi de două versante ale operei mele: versant teatral și cel filosofic.” Teatrul lui G. Marcel este întemeiat pe găndirea lui filosofică și se vrea un „teatru al sufletului în exil”, o mare însemnătate fiind acordată morții și lumii invizibile. Marii gănditori religioși ne-au spus că atunci
Fiinţă şi transcendenţă la Gabriel Marcel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Alin Negomireanu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2276]
-
plantații de arbori de cafea înconjoară satul îndeaproape. Extinderea lui s-a realizat în timp, în mare, în două momente: între 1955 și 1958, au fost deschise plantații de o parte și de alta a satului (est și vest), pe versanții colinei pe care este construit Okelataka, fiecare situându-și plantația în spatele colibei personale; în 1958, valea mlăștinoasă a fost atinsă, și noii plantatori s-au îndreptat spre nord și spre sud, de-a lungul rutei Etoumbi-Ewo. În fața soiurilor aduse de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice, nu numai în formă sălbatică, obișnuită, ci chiar într-una evoluată, din care se trage vița nobilă europeană de astăzi...Geto dacii, au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambele versante ale Carpaților...cultura viței de vie este deci de origine pur locală în regiunea Carpaților. Pe baza rezultatelor relevate de arheologi, la cetățenii din Vale, Frumușica, Histria, Mangalia, Popești, Urechești, Zimnicea etc., se consideră că cele dintâi urme de activitate
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
ochi, zâmbetul, păstrarea unei distanțe cuviincioase, nici prea mică, nici prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cuviincioase, nici prea mică, nici prea mare, și până la comportamentele verbale, mai elaborate, cum ar fi ascultarea interlocutorului fără a-l întrerupe, punerea unor întrebări și ascultarea răspunsului etc." (p. 279). Competențele sociale au doi versanți: unul expresiv, altul receptiv. Versantul expresiv este cel al afirmării de sine, precizează cunoscutul psihiatru francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
francez. El constă, pur și simplu, "în a nu aștepta mereu să ni se lase loc (acest aspect privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
privește stimele de sine scăzute). Dar "fără a vrea mereu să ocupăm tot locul (acest aspect privește stimele de sine înalte)", acest versant vizează arta de a ne a face loc printre ceilalți, fără violență și fără spasme (p. 280). Versantul receptiv este cel al ascultării active: ascultarea este realmente un proces activ, "în cursul căruia trebuie să reimpulsionezi, să ceri precizări sau să completezi, să te pui pe aceeași lungime de undă cu interlocutorul" (p. 281). Ascultarea activă aduce informații
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și povârnișuri, aceleași perdele de brazi, același cer lipsit de echivoc. Todtnauberg e un sat de munte, cu stive de lemne frumos așezate în fața fiecărei case, rânduit de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu cei doi versanți superb deschiși și pierzîndu-se în zare. În partea de sus a versantului din dreapta drumului, cum urci, camuflată pe fundalul unui mănunchi de brazi, se vede, mică, pricăjită, total inaparentă, celebra Hütte, "cabana". Nici un drum nu duce la ea și trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e un sat de munte, cu stive de lemne frumos așezate în fața fiecărei case, rânduit de o parte și alta a drumului, în fundul văii, și cu cei doi versanți superb deschiși și pierzîndu-se în zare. În partea de sus a versantului din dreapta drumului, cum urci, camuflată pe fundalul unui mănunchi de brazi, se vede, mică, pricăjită, total inaparentă, celebra Hütte, "cabana". Nici un drum nu duce la ea și trebuie să ieșim din șosea și să o luăm, pieptiș, în sus, prin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
două trepte de lemn, pe peretele nordic. Acoperișul, ca și pereții sânt îmbrăcați în solzi de șindrilă, care coboară până la brâul scund de piatră pe care se sprijină cabana. În spatele casei e pădurea, în fața ei se deschide, uriașă, valea cu versantul de vizavi (unde e pârtia pe care Heidegger schia), în dreapta și în stânga nici o casă, cât vezi cu ochii. "O casă de o sărăcie desăvârșită, ne spune Bogdan, dar cu o priveliște de prinț." Aici se retrăgea Heidegger, câteva luni pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
existe tocmai în măsura în care îi constrânge să pună, în locul respectului și al devoțiunii, tandrețea grijulie generată în ceilalți de declinul său. Desigur, nu de o inversare a rolurilor este vorba aici. Dar oferindu-le celor care îl cunoscuseră în splendoarea sa versantul destrămării sale, maestrul consimte implicit la un transfer de autoritate. Tocmai asta este neplăcut în sfârșitul lui Socrate: el rămâne protagonist până în ultima clipă și, în felul acesta, nu-i lasă pe ceilalți să înceapă să fie. Discursul final despre
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bolile cu deficit imunitar. Pentru iarnă, perele se uscau sub formă de scrijele sau se conservau sub formă de magiun. Cireșul și vișinul n-au fost introduși în cadrul culturilor pe suprafețe mai mari. În cadrul gospodăriilor, sunt plantați pe versanții mai însoriți, dar suportă mai greu căldurile înăbușitoare. Au rezistență mijlocie față de ger, fiind afectați de înghețurile târzii de primăvară, în timpul înfloritului. Dintre soiurile de vișini amintim „Timpuriu de mai’’. Vișinul crește destul de bine pe solurile ușoare și uscate, dar
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
meliferă ieftină pusă la dispoziție de vegetația ierboasă și lemnoasă spontană precum și de culturile agricole și pomii fructiferi. În cadrul comunei, principalele surse melifere le constituie plantațiile de salcâm (în lunile mai-iunie) și cele de tei (în lunile iunie-iulie) aflate pe versanții împăduriți de la Tarnița, Valea Iepei, Dealu Perjului și Bărboasa. Producția de miere pe familia de albine este în medie de 10-25 kg. Se cresc albine autohtone „Carpatica”. Se preocupă de creșterea albinelor apicultori ca Ivașcu, Cazacu, Gurău, Barcan, Curteanu, Prosie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]