3,592 matches
-
pierdut pe cineva apropiat sufletului meu. Am plâns și eu, alături de toți oamenii cu inima cinstită, cu suflet de adevărat român din această țară prea des urgisită, am plâns în sunetele de jale a clopotelor de la Putna și Râmeți, care vesteau peste Ardeal, Moldova și Țara Românească până departe, spre Nistrul Basarabiei celei străinite, că marele poet al neamului român Adrian Păunescu nu mai este. Azi dimineață la ora 7,15, inima sa care a bătut atât de mult pentru un
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
22. El m-a învățat, a stat de vorbă cu mine, și mi-a zis: "Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea. 23. Cînd ai început tu să te rogi, a ieșit cuvîntul, și eu vin să ți-l vestesc; căci tu ești prea iubit și scump. Ia aminte dar la cuvîntul acesta, și înțelege vedenia! 24. Șaptezeci de săptămîni au fost hotărîte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, pînă la încetarea fărădelegilor, pînă la ispășirea păcatelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
urîciunilor idolești va veni unul care pustiește, pînă va cădea asupra celui pustiit prăpădul hotărît." $10 1. În anul al treilea al lui Cir, împăratul Persiei, s-a descoperit un cuvînt lui Daniel, numit Beltșațar. Cuvîntul acesta, care este adevărat, vestește o mare nenorocire. El a fost cu luare aminte la cuvîntul acesta, și a priceput vedenia. 2. "În vremea aceea, eu, Daniel, trei săptămîni am fost în jale. 3. N-am mîncat deloc bucate alese, nu mi-a intrat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85076_a_85863]
-
cele cărți. Somnul a venit pâș-pâș printre rânduri, cuprinzându-mă duios, ca o mamă. Visele mi-l aduceau mereu pe bătrân în preajmă. Dar nici unul din acele vise nu a fost statornic. În zori de zi, vrăbiile gureșe m-au vestit că a sosit vremea să cobor din pat, ca să nu mă prindă soarele lenevind... Și aveau dreptate neastâmpăratele, fiindcă odată cu primele raze de soare furișate în cămăruță vine parcă și roua dimineții să te răcorească. În scurtă vreme s-a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi ca mai înainte 11. și ca pe vremea cînd pusesem judecători peste poporul Meu Israel. Ți-am dat odihnă izbăvindu-te de toți vrăjmașii tăi. Și Domnul îți vestește că-ți va zidi o casă. 12. Cînd ți se vor împlini zilele și vei fi culcat cu părinții tăi, Eu îți voi ridica un urmaș după tine, care va ieși din trupul tău, și-i voi întări împărăția. 13
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
lui Israel, Te-ai descoperit robului Tău, zicînd: "Eu îți voi întemeia o casă!" De aceea a îndrăznit robul Tău să-Ți facă această rugăciune. 28. Acum, Doamne Dumnezeule, Tu ești Dumnezeu, și cuvintele Tale sunt adevăr, și Tu ai vestit harul acesta robului Tău. 29. Binecuvintează dar casa robului Tău, ca să dăinuiască pe vecie înaintea Ta! Căci Tu, Doamne Dumnezeule, ai vorbit, și, prin binecuvîntarea Ta, casa robului Tău va fi binecuvîntată pe vecie." $8 1. După aceea, David a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
24. Dar împăratul a zis: "Să se ducă în casa lui, și să nu-mi vadă fața." Și Absalom s-a dus în casa lui, și n-a văzut fața împăratului. 25. Nu era om în tot Israelul așa de vestit ca Absalom în privința frumuseții lui; din talpa piciorului pînă în creștetul capului, n-avea nici un cusur. 26. Cînd își tundea capul, și-l tundea în fiecare an, pentru că părul îi era greu, greutatea părului de pe capul lui era de două sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
mîna vrăjmașilor săi." 20. Ioab i-a zis: "Nu tu ai să duci veștile azi; le vei duce într-o altă zi, dar nu astăzi, fiindcă fiul împăratului a murit." 21. Și Ioab a zis lui Cuși: "Du-te și vestește împăratului ce ai văzut." Cuși s-a închinat înaintea lui Ioab, și a dat fuga. 22. Ahimaaț, fiul lui Țadoc a zis iarăși lui Ioab: "Orice s-ar întîmpla, lasă-mă să alerg după Cuși." Și Ioab a zis: "Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
n-a vrut s-o bea. Iată ce au făcut acești trei viteji. 18. Abișai, fratele lui Ioab, fiul Țeruiei, era căpetenia celor trei. El și-a învîrtit sulița peste trei sute de oameni, și i-a omorît, și a fost vestit între cei trei. 19. Era cel mai cu vază din cei trei, și a fost căpetenia lor, dar n-a fost la înălțimea celor trei dintîi. 20. Benaia, fiul lui Iehoiada, fiul unui om din Cabțeel, om viteaz și vestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
la înfățișare, care avea o suliță în mînă; s-a coborît împotriva lui cu un toiag, a smuls sulița din mîna Egipteanului, și l-a omorît cu ea. 22. Iată ce a făcut Benaia, fiul lui Iehoiada; și a fost vestit printre cei trei viteji. 23. Era cel mai cu vază din cei treizeci, dar n-a ajuns la înălțimea celor trei dintîi. David l-a primit între sfetnicii lui de aproape. 24. Asael, fratele lui Ioab, din numărul celor treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
pe cap. Doamne, sunt așa de idioată! am mugit eu, lovindu-mă cu palma peste frunte. Cred că în tot haosul de la muncă și în goana de a-ți trimite cartea la tipar, am uitat completamente să-ți spun... îmmm... vestea cea grozavă! Eu și Randall ne căsătorim. Am privit efectul cuvintelor mele pe chipul lui Luke. Îmi doream să-l fi anunțat prin telefon, atunci când avusesem ocazia. — Vă - stai! De asta vin în iunie unchiul Jack și mătușa Carie? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
fost o conversație așa de scurtă, iar pe fundal urlau o multitudine de nepoți, așa că n-am priceput la ce se refereau. Nu-mi vine să cred - te măriți? Mă uram. Nu numai că neglijasem să-i împărtășesc lui Luke vestea cea mare, dar uitasem că Mandy le trimisese o invitație lui Jackson și lui Carie. Ce fusese în capul meu? Îl invitasem pe Luke la o petrecere intimă, în Iowa, dar nu și la nunta de șapte sute de persoane din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
decizia corectă? a cerut ea să afle. Încă ținea în mână punga de hârtie mototolită. — De ce plângi, Claire? Ce se întâmplă? M-am uitat la Randall ca să văd dacă voia să fiu eu cea care să-I dea lui Lucille vestea cea proastă. El și-a pus palma pe brațul meu. — Mamă, eu și Claire ne-am decis să anulăm nunta. Lucille a rămas cu gura căscată. — Cum?! Cum?! Sigur că vă căsătoriți! Organistul a început deja să-și facă încălzirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
să vândă casa abia cumpărată. Cum să ascunzi asemenea fapte publice și cum să-l mai încarci, acum, pe Tolea, cu panica ultimelor vești, în care ar putea vedea, de fapt, urmarea aceleiași nefericite întâmplări care dereglase, brusc, pacea familiei, vestind primejdii tot mai mari. Nici Soniei nu i-ar putea spune, prea era acum robită de fantasmagoriile mesianice ale iubitului ei Matus. Doar lui Mircea ar trebui să-i relateze ceea ce se întâmplase în seara precedentă. Sau poate fusese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ce pot să scap, scumpi. Programul e destul de încărcat acum. Dar vorbim în curând, bine? Sigur. Mai vorbim. A dispărut. Pur și simplu. Doamne, mi-aș dori să fiu la New York, nu la Dublin, așteptând să-i dau lui Tim vestea proastă că s-a terminat cu „noi“. Mă dau jos din taxi la The Conrad Hotel. Mă duc la bar și comand un pahar de vin alb. Localul e gol, cu excepția a două cupluri care discută în liniște. Îl sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
-i spun cum te cheamă, mă asigură ea. Deodată îmi pică fisa. Ping! Apoi un zâmbet mi se lățește încet pe față. —Lydia, chiar cred că ar trebui să-i spui cum mă cheamă, insist. Mătușa mea e un medium vestit în New York. Medium al vedetelor, de fapt. Probabil o să recunoască numele. —Chiar așa? Da, dar nu-i spune imediat, desigur, o sfătuiesc. Așteaptă până după ce ați terminat amândoi de mâncat. Lydia pare încântată că e înarmată cu această informație utilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
inutilitate amarè a început s-o simtè tot mai acut, în ultimii ani, mai ales de la despèrțirea de Corina, Nu înțeleg febră de pe stradè și din magazine, toatè aceastè euforie cu iz apocaliptic, extrem de profitabilè, din punct de vedere comercial, vestind atât de colorat și vesel sfârșitul anului, mè umple de o tristețe neînțeleasè, Ioana m-a întrebat ce planuri am de revelion, Nu am planuri, i-am rèspuns, în ceea ce o privea, ea intenționa sè accepte invitația la cabanè a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
mai aștepta nimic. Participa. După un timp, își trecu luneta dintr-o mână în cealaltă și privi în continuare, până când simți o oarecare modificare în liniștea dimineții. De undeva, de pe întinsul câmpiei, venea un zgomot. Semăna cu tunetul îndepărtat care vestește întotdeauna vara apropierea ploii. Dar acum era iarnă. Bărbatul auzi și el acel sunet. Deschise ochii. Cei doi se priviră pentru prima oară. Desigur, prin intermediul lunetei. Fu un moment de surpriză în care călărețul se simți ca subjugat sub privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Nu mai așteptau răspunsul din casă, Întrebarea fiind primul viers din colindă - și colindau colinda-de-la-fereastră (În care era vorba de fereastră). După care gazda deschidea larg ușa: - Da intraț’! Da veniț’ cu Vestea! Și intrau, cu Vestea și o mai vesteau o dată, În casă, prin colinda-din-casă - și Vestea aceea vesteà, printre brazi și cerbi și săgetători, vestea cu Copilul. Pentru Măneni, Pomul școlii era serbare-școlară, adusă de „Români”, din Regatul lor, așa că se duceau (când se duceau), doar ca să scape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
intenții are, domnule locotenent, recunoscu Malik. Dar am impresia că e un tip foarte deștept - făcu o pauză. Poate că cel mai bine ar fi să intrăm să-l căutam... — Probabil că asta vrea, răspunse. Dar amintește-ți că e vestit pentru măiestria lui de trăgător. Are o cămilă și o pușcă, așa că acolo jos am fi la discreția lui. Să așteptăm! Și așteptară toată noaptea, cu armele pregătite și atenți la cea mai mică mișcare suspectă, recunoscători luminii lunii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
din nou. — în ce parte? — N-o să-ți spun niciodată. Targuí-ul îl privi fix, sever, și tonul vocii lui arăta că e pe deplin convins de ceea ce spune. Dacă vreau cu tot dinadinsul, o să-mi spui, zise. Strămoșii mei erau vestiți pentru felul în care își torturau prizonierii și, cu toate că acum nu mai facem asemenea lucruri, vechile metode s-au transmis din gură în gură, ca simplă curiozitate. Luă ceainicul și umplu din nou paharele. — Ascultă! continuă. Poate că nu înțelegi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
fața cu văl - spre deosebire de bărbați - dar se bucură de libertate absolută până în momentul când se mărită, fără să dea socoteală de faptele lor nici părinților, nici viitorului soț, pe care, în general, și-l aleg ele, în funcție de sentimentele lor. Erau vestite în deșert „petrecerile tinerilor necăsătoriți“ ale tuaregilor, acele ahal în care băieții și fetele se adunau seara să mănânce împreună la lumina focului, povesteau istorii și cântau la amzad-ul cu o singură coardă, dansând în grup până la ceasul dimineții, ceasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ale răului, ce puteau aduce boală, nenorociri sau moartea, și, cu toate că pe față tuaregii râdeau de aceste superstiții în care credeau doar servitorii și sclavii, adevărul e că până și cei mai nobili inmouchar-i se străduiau să ocolească anumite regiuni, vestite pentru duhurile lor rele, sau unii oameni despre care se știa cu siguranță că îi atrăgeau în mod deoasebit pe gri-gri. Era trist și tragic când un gri-gri prindea drag de cineva, căci în astfel de cazuri era zadarnic să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
la cererea care a fost Înălțată până la el. Vizirul nu se arătă mișcat de veste; Își Înșira mai departe mătăniile de jad. Deci, spuse el, vei străbate coridorul acesta, vei trece de poarta cea Înaltă de colo și Îi vei vesti stăpânitorului Irakului, al Farsului, al Khorasanului și al Azerbaidjanului, cuceritorului Asiei, paloșului care apără Credința adevărată, protectorului tronului abbasid: „Nu, califul nu ți-o va da pe fiica lui!“. Foarte bine, straja aceasta te va conduce. Numita strajă se prezentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cartierul Ghatfar, unde se ținea Întrunirea ismailiților. Atunci când Sabbah ieși de acolo, deghizat În sufi, se năpustiră asupra lui, acoperindu-i capul cu un sac de cânepă și mi-l aduseră. Numaidecât, l-am condus la palat, mândru să-i vestesc suveranului isprava mea. Or, pentru prima dată, acesta se arătă interesat și ceru să-l vadă. Numai că, atunci când Sabbah ajunse În preajma lui, porunci să i se desfacă legăturile și să fie lăsat singur cu el. În zadar l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]