4,489 matches
-
livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu la mîna maicăi stariței ot Socola precum... mi-au dat maica voi de am prinsu patru pogăni de loc, însă doo pogoane am pus vițe acu întăi, un pogon să rămîi la al doile an să pui viță și un pogon de livadă... Și acestu loc prinsu esti pe Dealul Vămășoai”. S-au găsit și oameni care au luat și loc împădurit de la mănăstirea Socola
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dat zapisul meu la mîna maicăi stariței ot Socola precum... mi-au dat maica voi de am prinsu patru pogăni de loc, însă doo pogoane am pus vițe acu întăi, un pogon să rămîi la al doile an să pui viță și un pogon de livadă... Și acestu loc prinsu esti pe Dealul Vămășoai”. S-au găsit și oameni care au luat și loc împădurit de la mănăstirea Socola. Asta o aflăm din cele scrise de stareța Antonia la 10 iulie 1779
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
aflăm din cele scrise de stareța Antonia la 10 iulie 1779: „Dat-am zapisul meu la mîna giupînului Costantin Pășcanu, precum... am dat dumisale o bucată de loc, ca cinci pogoani. Și fiindcă iaste păduri, să curăți... și să pui viță. Și sfintei mănăstiri să aibă a da cîti cinci lei pe an”. Dar nu numai atât. Îi mai dă voie să curățe: „cît ar mai pute îngrădi la vali... și să facă livadă ori fînață orice ar fi, să aibă
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ce dedesubturi are. Voiam doar să-ți citesc din cartea pe care n-o slăbești din mână și pe care, aruncându-mi privirea, am descoperit ce a spus J.W. Goethe. Poftim, dă-i glas! “Mireasma asta (a florilor de viță n.n.) nu te mișcă, ci te uluiește, e ceva de-a dreptul magnific. E ca o muzică foarte mare, extraordinară”! Lăutarii parcă adună una câte una notele zburătăcite din inimile noastre și le așează în zumzet de cobză, tril de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fost deviza valsurilor mele, bune sau rele”. Îmi încarc sufletul cu cele spuse de A.D. Tudose: “Muzica și vinul prilejuiesc momente de înălțătoare trăire spirituală; ele aduc omului nu numai destinderea după o muncă încordată, ci și îmbogățirea stărilor sufletești”. “Vița de vie și vinul au inspirat și fertilizat, alături de dragoste și muzică, talentele tuturor timpurilor”. “Vinul și muzica sânt doi tineri <bătrâni> de când există omenirea, care, întineresc mereu”. Îmi închei scurta mea lectură cu gândul lui Voltaire: “Muzica și vinul
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Unde ai fost? întreabă inginerul. Pe teren, răspunde, (clasic) Păstorel. Ce <teren>, unde? La C.C.B. C.C.B.? Ce-i asta? Nu cunosc. Lipsă gravă, tovarășe inginer... C.C.B. este o întreprindere importantă. Care, domnule? Carul cu bere”. Cândva era un soi de viță cu un nume cam chisnovatic - Crăcană. Ia vezi, vere, ce spune el despre vinul de Crăcană? Apoi Păstorel a găsit catrenul potrivit și pentru acest soi: „Când femeia e vădană Cu pleoape vinete Dă-i întâi să bea Crăcană, După
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Galata, Hanul <Trei Sarmale> de la Socola, bodegile <Muțu Podgoreanu> și <Samoilă> din strada Lăpușneanu, <Simion Pașcanu> de lângă Primărie, <Pomul Verde> - ușă în ușă cu Teatrul Evreiesc, <La șapte gâște potcovite> din strada Brătianu, <La șapte draci> din strada Palat, <La vița Românească> din strada Sf. Andrei, <La Zalis> de lângă Templul Evreiesc, <Sakmari> din Păcurari, bodega <Pogor> și restaurantele <Luther> și <Bragadiru> din Piața Unirii, <Bolta Rece>, bodega <Sindicatul Viticol> vizavi de Liceul Național, barul <Coroana> și <Calul Bălan> din drumul Gării
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
dacă trebuiește omul să fie sau ba, care e scopul lui? Își creează unul. Un ce fără soarte, Un cap fără zenit. Eu și cu tine un singur eu. 17 {EminescuOpXV 18} ["ANTITEZE ADÎNCE DINTR-UN SUFLET MARE"] 2259 Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
MARE"] 2259 Sărmană viță albită nainte de vreme! Ea reprezintă împăcarea acelor contradicțiuni, acelor antiteze adînce* dintr-un suflet mare. Lumi de cugetare se luptau una contra alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI SUFLET ESTE CORPUL"] 2262 Ursirea unui suflet este corpul. Datoria lui de-a-l conduce pe acesta în virtute. Sufletele sunt ființe de îngeri înamorate în corpuri de oameni; cu cât mai mult îl iubește sufletul pe corpul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acestei viețe, pentru că o cunoaște deșartă; nici ohtează făr' numai pentru cele cerești la care-și hotărăște toate dorințele sale; și, în scurt, așteaptă moartea făr-a o dori și făr-a se teme de dânsa. PENTRU VIN Cu adevărat, că zama viței este un adipoton împrotiva mîhniciunei și strugurii ei sunt cele mai bune și mai minunate roduri a pământului. De ar ști omul să se metahirisească cu dânsul după cum se cade, n-ar mai avea trebuință de altă doftorie: pentru că această
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Ideea alcătuirii unei Antologii de creație oltenițeană nu este nouă. În anii ´70, grație prof. Ion Constantin Popescu, președintele cenaclului literar ”Al.Sahia”, din Oltenița, a fost alcătuită și apoi publicată, o broșură, intitulată ” Muguri noi de viță veche”, prima Antologie colectivă de creație locală. Din inițiativa profesorului Sofian Florian, care a venit la Cenaclul radio tv Oltenița, pentru un interviu, pe marginea creației sale poetice, s-a putut alcătui prezenta Antologie, care cuprinde versuri și proză, aparținând
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93372]
-
-l tălmăcească." Iosif le-a zis: "Tălmăcirile sunt ale lui Dumnezeu. Istorisiți-mi dar visul vostru." 9. Mai marele paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul, și i-a zis: În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță. 10. Vița aceasta avea trei mlădițe. Cînd a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele au făcut struguri copți. 11. Paharul lui Faraon era în mîna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Iosif le-a zis: "Tălmăcirile sunt ale lui Dumnezeu. Istorisiți-mi dar visul vostru." 9. Mai marele paharnicilor și-a istorisit lui Iosif visul, și i-a zis: În visul meu, se făcea că înaintea mea era o viță. 10. Vița aceasta avea trei mlădițe. Cînd a început să dea lăstari, i s-a deschis floarea, și ciorchinele au făcut struguri copți. 11. Paharul lui Faraon era în mîna mea. Eu am luat strugurii, i-am stors în paharul lui Faraon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ca o leoaică: cine-l va scula? 10. Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, pînă va veni Șilo, și de El vor asculta popoarele. 11. El își leagă măgarul de viță și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui. Își spală haina în vin și mantaua în sîngele strugurilor. 12. Are ochii roșii de vin, și dinții albi de lapte. 13. Zabulon va locui pe țărmul mărilor, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Toiagul de domnie nu se va depărta din Iuda, nici toiagul de cîrmuire dintre picioarele lui, pînă va veni Șilo, și de El vor asculta popoarele. 11. El își leagă măgarul de viță și de cel mai bun butuc de viță mînzul măgăriței lui. Își spală haina în vin și mantaua în sîngele strugurilor. 12. Are ochii roșii de vin, și dinții albi de lapte. 13. Zabulon va locui pe țărmul mărilor, lîngă limanul corăbiilor și hotarul lui se va întinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
casă în acea seară, totul mi se părea altfel: dungile de rășină portocalie și stacojie de peste sat, zgomotele din bodegă, luminile aprinse prin case. Porumbul crescut, înalt, prin curțile oamenilor. Simțeam aerul ca pe un curent de apă rece, cu vițe și vinișoare transparente, licărind. Puteam să înțeleg acum. Am ajuns la casa inginerului, am trecut printre macii aceia vineți, cu tulpini ca date cu var, și am intrat în odaia mea goală. M-am culcat și am visat prima dată
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nivel mediu, însă asigură necesarul de carte pasionaților de lectură din comună. Spiritualitatea creștină este reprezentată prin trei Biserici de cult ortodox, amplasate câte una în fiecare sat. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu preponderență culturile cerealiere și a viței de vie Îcirca 600 de haă. Suprafața totală a teritoriului administrativ este de 4186 de ha. învățământul în comună este structurat astfel: Grup Școlar Cozmești Î grădiniță, învățământ primar, învățământ gimnazial, învățământ liceală Școala cu clasele I - VIII Podolenii de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
zona centrală și Cimitirul “Eternitatea”. Fondul locativ era reprezentat prin construcții modeste, realizate în tehnici tradiționale ﴾chirpici și vălătuci﴿, cu un singur nivel și foarte puține din zidărie învechită. în zonele periferice grădinile erau mai întinse și adăposteau pomi fructiferi, viță de vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
iernii în frunze sau scoarță, supraviețuind astfel și secetei de vară. Pentru a reduce pierderile de apă prin transpirație, unele plante au frunzele cerate, sub formă de spini sau de dimensiuni foarte mici. Alte plante (inclusiv unele plante de cultură - vița de vie) au sistemul radicular dezvoltat mult în adâncime (ajungând la resursele subterane de umiditate a solului). În zonele mai uscate vegetația include multe ierburi și tufișuri aromate între care: lavanda, rozmarinul, cimbrul, oleandrul. În zonele mai umede, cum ar
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
stîngă.” Cele de mai sus pot reprezenta cadrul necesar pentru a Înțelege mai bine gustul pentru schiță pe care poetul Îl mărturisește deja din prima strofă: “Îmi place să te văd În cuvenitul cadru. Sub, ruginii și roșii, frunzele de viță: În asfințit, cînd lucrurile toate se desăvîrșesc, făcînd un pas, și Încă unul, Înapoi spre schiță.” În rama asfințitului și-a toamnei, poetul resimte și mărturisește impenitent un gust categoric pentru schiță, gust pe care Îl și legitimează: desăvîrșirea tuturor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și cuvânt. Acest lucrător exercită deci o meserie prin natură servilă, nedemnă de un om liber. Plasticianul este un sclav. Un cetățean poate, la rigoare, să aprecieze lucrarea, dar niciodată să-l invidieze pe lucrător. Spune Plutarh: Niciun tânăr de viță nobilă, văzând pe Zeus din Pisa [adică statuia criselefantină a lui Fidias din Olimpia], n-a dorit să ajungă Fidias, și nici după ce a văzut pe Hera din Argos n-a dorit să ajungă Policleitos, și nici n-a dorit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
copilăria lui Ahile. Tetis, mama lui divină, nu pare să-i fi lipsit cu totul și, de-a lungul poemului, nereida spune în câteva rânduri că l-a crescut ca pe un arbore tânăr care se înalță, ca pe o viță de vie care urcă pe colina însorită 27 a unui deal; iar într-un rând o vedem, după câte își amintea Ahile, povestind alor casei, la Ftia, cum, cu ajutorul gigantului Briareu, cel cu o sută de brațe, l-a salvat
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
peșterii, controlată în întregime de duh, se face diferențiat. Însinguratul Ferdinand (primul) și vrednicii reprezentanți ai echipajului (ultimii), după o perioadă de răgaz, sunt conduși direct și fără alte peripeții la peșteră. Ei sunt personajele inocente. Celor răi, însă de viță nobilă, Antonio, Alonso și Sebastian (și însoțitorilor lor, inocenți, dar inseparabili de aceștia), Ariel le rezervă, ca să ajungă la destinație, o deplasare în trei etape, cu două opriri, dintre care în prima are loc o conspirație mârșavă împotriva lui Alonso
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui Alonso, ticluită de cuplul Antonio- 185 Sebastian și dejucată de Ariel, și într-a doua niște viziuni stranii sau cutremurătoare, înscenate, firește, tot de Ariel, și care zguduie năprasnic conștiințele culpabile. În sfârșit, drumul celor tot răi, însă de viță joasă, și cu josnice purtări și uneltiri (Stephano, Trinculo, asociați cu singurul băștinaș al insulei, cu Caliban), este și mai lung: se întâlnesc întâi într-un loc al insulei unde se îmbată zdravăn și fac planuri împotriva lui Prospero (o
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
copilăria lui Ahile. Tetis, mama lui divină, nu pare să-i fi lipsit cu totul și, de-a lungul poemului, nereida spune în câteva rânduri că l-a crescut ca pe un arbore tânăr care se înalță, ca pe o viță de vie care urcă pe colina însorită a unui deal; iar într-un rând o vedem, după câte își amintea Ahile, povestind alor casei, la Ftia, cum, cu ajutorul gigantului Briareu, cel cu o sută de brațe, l-a salvat pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]