3,080 matches
-
să apară aproape în fiecare zi câte un coleg sau o colegă nouă în montaj, de obicei cu părinții de prin satele învecinate orașului, care își plăteau obținerea locului de muncă cu bani grei, dar mai ales cu porcul, cu vițelul, mielul, cașul sau curcanul dat tovarășului de la Cadre sau tovarășului secretar de partid, evident cu buna înțelegere și acordul șefului de secție, după ce își primea partea lui. După mărimea și consistența ploconului, locul de muncă putea fi în montaj sau
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
bine. ANIMALELE SACRIFICATE PE ASCUNS Făceam naveta. Casa nu mai era casă. Nu mai aveam timp să stau la rânduri și arareori găseam să cumpăr câte ceva de prin sate. Țăranii le dădeau alimente copiilor lor, iar dacă cineva tăia un vițel și vindea carnea, se ferea ca noi să nu aflăm. Nu era voie să tai animalul decât dacă se accidenta. Uneori răneau animalul, apoi îl sacrificau. Pentru a putea să vândă carnea animalului, era necesar un certificat de la veterinar. Aveam
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
procese verbale semnate de „martori”, care asistaseră la producerea accidentelor cu animalele pe care le sacrificaseră. Era isteț doctoral veterinar și mereu acoperit de hârtii. În realitate își crease destul de repede o adevărată rețea prin care se vindea carnea de vițel în cele două orașe, prin fabrici. Era imposibil să faci ceva sau să dovedești infracțiunea atâta timp cât erau implicați milițienii și salariații primăriei. Toată lumea avea de câștigat. Eram invitată uneori la câte un „chiolhan”, la care participa de cele mai multe ori și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
în geantă bomboanele și ciocolata de pe masă, după care a alergat să-și ajungă din urmă colegii de școală și să se laude cu cele obținute. Noi v-am adus toate acestea pentru ajutorul ce i ați dat mamei cu vițelul pe care nu-l putea preda la achiziții. Mulțumesc, dar acum vă rog tare mult să plecați. Vă așteptăm la noi, la Boiereasca, să mai vorbim, a spus Sofia scuturându-și cerceii uriași. S-a ridicat de pe scaun, spre marea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu fructe exotice pe care nu le văzusem nici în cărți. La sectorul de cofetărie erau sortimente nenumărate de ciocolată și dulciuri în ambalaje atrăgătoare. În hala de carne: curcani uriași, găini și pui proaspeți, jumătăți de porc, miei și viței, precum și toate sortimentele posibile de semipreparate și mezeluri din carne. Și sectorul de lactate era impresionant, cuprinzând produse procesate, dar și din gospodăriile țărănești. Spre capătul halei era expusă pâinea pe sortimente și produse de panificație extrem de diversificate. Era și
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tot felul, momițe, măduvioare și "clarete", un vin de masă nemaipomenit de "băubil" -, am fost invitați în curte la "parillada" (grătar). Grătarul la această reuniune simandicoasă avea dimensiuni uriașe, cam 5 pe 5 metri, și pe el sfârâiau jumătăți de viței, de batali, purcei de lapte și alte minuni, iar noi eram serviți de gauchos înarmați cu macete niște cuțitoaie ce păreau săbii Ninja. Atunci am gustat pentru prima oară carne uruguayană, alături de cea din Argentina, cea mai suculentă, fragedă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pentru această motocicletă încât doarme în ataș, unde stăpânul i-a pus niște paie, și nu lasă pe nimeni, nici măcar s-o privească mai atent. Orice intrus, cu excepția factorului poștal, este imobilizat imediat de acest șerif canin, mare cât un vițel. Asta durează de mai mulți ani. Demidor este tânăr, are mai puțin de trei ani, reprezentând, ca să spun așa, a doua parte a existenței mașinii. La început a fost mai greu, stăpânul ieșea periodic, zi și noapte, iar pentru noapte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
dimensiunea navei le permitea. Echipajul locuia, mânca și dormea îngrămădit în spațiul mic, de la mijlocul vasului, făcut și mai mic de scările de acces pe punte și dedesubt, la magazii, de prezența tunurilor, a animalelor vii ținute pentru carne proaspătă (viței, capre, oi, găini), a armelor, a bagajelor și a proviziilor. Ca mese, se foloseau scânduri înguste, suspendate de frânghii și strânse, când nu mai era nevoie de ele, iar scaune deveneau lăzile cu efecte personale sau cu echipamente. Paturile erau
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
tablou vrednic de Troyon: Era în murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cumpeni țipând parcă chema A satului cireadă ce greu, mereu sosise Și vitele muginde la sghiab întins pășea. Dar altele-adăpate trăgea în bătătură, În gemete de mumă vițeii lor striga! Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alerga. S-astîmpără ăst zgomot, și-a laptelui fântână Începe să s-auză ca șoaptă în susur, Când ugerul se lasă sub fecioreasca mână Și prunca vițelușă tot tremură-mprejur. Tot ce e convențional în poezia clasică a înserării
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
laț". Ea e "sora cea de scoarță". Fata moșului muncește de "nu-și mai strânge picioarele". E "piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a vieții civile o strecoară autorul în istorii al căror agent epic este formalismul excesiv. Vameșul unui port măsoară riguros locul ocupat de o cireadă de vite ce urmează a se îmbarca și nu admite nici un fel de murdărie. Un vițel născut pe chei și neprevăzut în permisul de export dă naștere la cele mai ridicule încurcături. Un vas român suferă mari dificultăți la Liverpool, din cauza că a adus pe bord un câine, și animalele vii nu pot debarca în Anglia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
filisteni va pieri, zice Iahwe”. Amintește ivriților să fie cu băgare de seamă și la filistenii din Gat pentru că ,,6,4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a permis construirea de altare/sanctuare în cinstea zeilor lor. După moartea lui Solomon, regatul s-a scindat în două: cel de nord, al lui israel; cel de sud, al lui iuda. Aici, iahve era adorat sub chipul a doi viței de aur. Faptul în sine încălca interdicția „chipului cioplit”; e) Valorizarea religioasă a „terorii istoriei” (Eliade). IV.4. Sărbătorile evreiești Există în iudaism o serie de sărbători religioase care au semnificații ce provin din istoria sacră a poporului evreu. Ele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
15 spre 16 august... Acuma, noi știam deja ceva... pentru că erau În sat foarte mulți „muncitori”, securiști Îmbrăcați În muncitori la primărie, și se-ntreba toată lumea oare de ce-au venit... Și pe vremea aceea nu era voie să tai viței, da’ țărani-ș mai tăiau vițeii pentru hrană În casă, chiar dacă era sub pedeapsă... Și lumea vorbea că o venit că o aflat că se taie vițeii. Da’ nimeni nu și-o putut Închipui de ce veniseră ei, pentru că noi n-am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noi știam deja ceva... pentru că erau În sat foarte mulți „muncitori”, securiști Îmbrăcați În muncitori la primărie, și se-ntreba toată lumea oare de ce-au venit... Și pe vremea aceea nu era voie să tai viței, da’ țărani-ș mai tăiau vițeii pentru hrană În casă, chiar dacă era sub pedeapsă... Și lumea vorbea că o venit că o aflat că se taie vițeii. Da’ nimeni nu și-o putut Închipui de ce veniseră ei, pentru că noi n-am spus nimănui... Și noi chiar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
oare de ce-au venit... Și pe vremea aceea nu era voie să tai viței, da’ țărani-ș mai tăiau vițeii pentru hrană În casă, chiar dacă era sub pedeapsă... Și lumea vorbea că o venit că o aflat că se taie vițeii. Da’ nimeni nu și-o putut Închipui de ce veniseră ei, pentru că noi n-am spus nimănui... Și noi chiar venisem de la nașa noastră de cununie, că am fost s-o felicităm, că era Maria. Și când am auzit... am știut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vechi. bucureștiul în 1871 123 159. Astăzi bulevardul Iancu de Hunedoara. 160. Hanul lui Niculcea se afla la capătul Bulevardului Iancu de Hunedoara, în fața clădirii Guvernului României de astăzi; a fost demolat în 1897. 161. Palatul lui Grigore Sturdza (Beizadea Vițel), construit în 1901, între bulevardul Iancu de Hunedoara și strada Duiliu Zamfirescu de azi, a slujit ca sediu al Ministerului de Externe până în preajma celui de-al Doilea Război Mondial, când a fost demolat. Alături s a ridicat clădirea Guvernului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cuțit. Teme lie Trancă fu lovit cu aceeași furie. De îndată ce s-a aflat despre prezența Geambașului, valu rile mulțimii se abătură asupra cârciumii. Unii s-au înar mat cu bastoane, cio mege, pietre, alții au scos parii de pe marginea Dâmbo viței, căci pe vremea aceea gârla curgea joasă puțin mai spre nord și era, pe alocurea, împrejmuită cu uluci. Mulțimea năvăli în cârciumă și o pocnitură de revolver se auzi. Geambașul căzu fără să sufle 41, dar Temelie Trancă, care avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bărcănescu, D.: 300 Bărnuțiu, Simeon: 71, 87 Bâțcoveanu, N.: 288 Beauffremont (principele de): 195 Beaumarchais: 137 Becheanu, Stancu R.: 123, 246, 263, 300, 303 Becher, I. G.: 82 Beethoven, Ludwig van: 105 Beizadea Mitică (poreclă): v. Ghica, Di mitrie Beizadea Vițel (poreclă): v. Sturdza, Gr. M. Beldiman, Al.V.: 10, 11, 120 Bellu, Barbu: 113 Bellu, Dumitru: 113 Bellu, Ștefan: 113 Benescu, Ilie: 54, 151 Berdan (general american): 279 Berendeiu, Dimitrie: 68, 214, 273 Berlicoco (poreclă): v. Rosetti, C.A. Berlon
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dimitrie: 335, 340, 342 Sturdza, Costache D. Sturdza, D.A. (Mitiță): 21, 27, 60, 68, 72, 241, 265, 266, 268, 273, 276, 288, 309, 316, 318, 322, 331, 332, 342, 343, 380, 416, 419, 420 Sturdza, Gr.: 83 Sturdza, Gr.M. (Beizadea Vițel): 65, 72, 74, 83, 123, 420 Sturdza, I.P.: 83 Sturdza, Mihail: 78 Sturza, C.: 266 Sturza, Ion Al. (Iancu): 273 Sturza, R.: 266 Suchianu, Ion (Iancu): 399 Suciu, Petre: 71 Suhopanu (arhiereul): 208 Suhr, Albert: 202 Suhr, Francisca: 202, 203
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
volume” în greutate de „patru kilograme și șase sute de grame”. Indiferentă față de conținutul lor, ea ignoră că acestea nu sînt de arheologie (pasiunea profesorului), ci de drept. Reproșul bătrînului dascăl („Da’ bine, fato, cărțile nu se iau la kilogram, ca vițeii... fiecare carte se deosebește de alta”...) depășește puterea ei de înțelegere și n-o clintește cîtuși de puțin în felul de a se justifica („Cinci erau, și cinci sînt... legate erau, și legate sînt... altceva nu mai știu”). Deprinderea de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umană: să stea cu gamela în mână, la coadă, lucru care s-a agravat și mai mult după introducerea Decretului nr. 76 din 1974, care a diminuat și mai mult rația animalelor. Boxele de îngrășare erau concepute pentru 36-40 de viței, dar frontul de furajare, recte, ieslea, permitea accesul simultan a numai 10-14 animale. Când trecea remorca tehnologică care distribuia furajele, animalele înfometate se năpusteau și, după un timp de busculadă, se crea o stratificare: cele mai mari și puternice ajungeau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dus după trei ani de funcționare a Complexului la o greutate vie fictivă de aproape 400 de tone, raportată, dar inexistentă. Primului director, inginer zootehnist și bun meseriaș, am înțeles, i s-a înscenat un proces de dispariție a unor viței, a fost mutat, penalizat și a rămas dator statului pe viață. Când am venit eu, era director un veterinar incapabil, care nu călca prin grajduri pentru că îi mirosea prea rău. Pentru a primi prima de la indicatorul economii pe furaje, a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fi sacrificate și vândute la export sub formă de carcase. Diferența de preț era încasată de alte întreprinderi. Uite așa se fură căciula în RSR! Alt mod de valorificare era acela pe plan local. În fiecare noapte, mureau până la 10-12 viței din cauza intoxicațiilor alimentare (administrarea sporadică a furajelor, pe un front de furajare îngust, determina îngurgitarea rapidă a unei mari cantități de către animalele mai puternice din boxe, cu totul improprie tipului de furajare lent al rumegătoarelor, ceea ce producea meteorisme și enterite
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]