10,890 matches
-
modele dominante: voluntarismul, realismul, sentimentalismul și apelul la autonomia voinței. În ultimul capitol ne-am propus identificarea faliei în care dreptul contaminează morala și invers, abordând două concepte susceptibile de a fi analizate atât din perspectivă etică, cât și juridică: vinovăția și pedeapsa. Am încercat să subliniem natura consubstanțială a relației dintre responsabilitatea morală și răspunderea juridică și, în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind de la cele mai importante
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și, în același timp, să conturăm modalitățile în care aplicarea pedepsei poate fi justificată din punct de vedere moral, pornind de la cele mai importante teorii justificative: retributivismul și utilitarismul. Argumentul esențial al retributivismului este că pedeapsa este justificată doar prin vinovăție, teoriile lui Kant și Hegel cu privire la pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsă constituind un important punct de reper în cadrul doctrinelor referitoare la justificarea pedepsei. Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Deși conceptele de vinovăție și pedeapsă au fost intens studiate atât de către eticieni, cât și de către juriști, considerăm că abordarea lor din perspectivă interdisciplinară poate adăuga o nouă perspectivă analizei lor. Considerăm cercetarea raportului dintre drept și morală necesară, relațiile complexe dintre acestea impunând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în lume. Testul pentru a determina dacă un impuls este un motiv pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm din acel impuls ca la o lege. Deci testul este unul de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un motiv pentru acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm din acel impuls ca la o lege. Deci testul este unul de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în propria conștiință o tulburare intelectuală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
acțiune este dacă noi ne putem dori să acționăm din acel impuls ca la o lege. Deci testul este unul de aprobare 158. Capitolul III Conceptele de vinovăție și pedeapsă din perspectivă etică și juridică 3.1. Vinovăția delimitare conceptuală Vinovăția este o noțiune complexă care poate fi abordată din mai multe perspective: este o noțiune morală legată indisolubil de blamul pe care îl provoacă vina culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în propria conștiință o tulburare intelectuală ce-i perturbă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
culpabilului, o noțiune psihologică, culpabilul resimțind în propria conștiință o tulburare intelectuală ce-i perturbă liniștea psihică, dar și o noțiune juridică, în doctrina juridică încercându-se construirea unui concept exclusiv normativ 1. Ea este imputabilă fie de către instanța proprie, vinovăția morală, fie de o instanță exterioară, vinovăția juridică, fie de către ambele. Psihologia modernă, înțelegând rolul deosebit al practicii în procesul cunoașterii, a stabilit existența unei legături indisolubile între gândire și activitatea practică. Acțiunile voluntare ale omului implică anumite procese psihice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
propria conștiință o tulburare intelectuală ce-i perturbă liniștea psihică, dar și o noțiune juridică, în doctrina juridică încercându-se construirea unui concept exclusiv normativ 1. Ea este imputabilă fie de către instanța proprie, vinovăția morală, fie de o instanță exterioară, vinovăția juridică, fie de către ambele. Psihologia modernă, înțelegând rolul deosebit al practicii în procesul cunoașterii, a stabilit existența unei legături indisolubile între gândire și activitatea practică. Acțiunile voluntare ale omului implică anumite procese psihice complexe, în desfășurarea cărora se disting mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
modificată sau suprimată prin intervenția unor factori interni sau externi. Prin urmare, numai în cazul în care astfel de cauze modificatoare nu intervin, se ajunge la realizarea scopului pe care și l-a propus subiectul 2. În literatura juridică actuală, vinovăția este definită ca reprezentând "atitudinea psihică pe care autorul a avut-o la momentul săvârșirii faptei ilicite sau la momentul imediat anterior săvârșirii acesteia, față de faptă și urmările acesteia"3. Această definiție surprinde esența problemei, făcând referire, pe de o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celorlalți membrii ai societății, adică trebuie să aibă conștiința caracterului antisocial al conduitei sale. Factorul volitiv reprezintă o activitate psihică îndreptată spre atingerea unor scopuri, care presupune deliberarea și decizia pentru un anumit comportament de urmat 6. Această componentă a vinovăției presupune întotdeauna libertatea de deliberare și de decizie din partea autorului faptei. Factorul intelectiv constituie premisa factorului volitiv, aflându-se într-o strânsă unitate. Astfel, factorul intelectiv, de conștiință, nu produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
un anumit comportament de urmat 6. Această componentă a vinovăției presupune întotdeauna libertatea de deliberare și de decizie din partea autorului faptei. Factorul intelectiv constituie premisa factorului volitiv, aflându-se într-o strânsă unitate. Astfel, factorul intelectiv, de conștiință, nu produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat de o hotărâre contrară ordinii de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara factorului intelectiv, care îl precedă în mod necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în unitatea lor, elementul vinovăție 7
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
produce vinovăție prin el însuși câtă vreme nu a fost urmat de o hotărâre contrară ordinii de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara factorului intelectiv, care îl precedă în mod necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în unitatea lor, elementul vinovăție 7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și scopuri. Prin urmare, în conținutul vinovăției se concentrează o totalitate de procese intelective, volitive și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de drept. Factorul volitiv nu poate exista în afara factorului intelectiv, care îl precedă în mod necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în unitatea lor, elementul vinovăție 7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și scopuri. Prin urmare, în conținutul vinovăției se concentrează o totalitate de procese intelective, volitive și motivaționale, într-o continuă legătură de condiționare și influențare reciprocă 8. Dreptul pozitiv nu este interesat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
necesar. Cei doi factori alcătuiesc, în unitatea lor, elementul vinovăție 7. Fiind de neconceput o acțiune umană voluntară fără procese psihice, fără motive și scopuri, vinovăția nu poate fi înțeleasă în afara existenței acestor motive și scopuri. Prin urmare, în conținutul vinovăției se concentrează o totalitate de procese intelective, volitive și motivaționale, într-o continuă legătură de condiționare și influențare reciprocă 8. Dreptul pozitiv nu este interesat de componenta afectivă a atitudinii, ci doar de celelalte două componente conștiința și voința exprimate
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vreau și că vreau"9. Componenta cognitivă este importantă sub aspectul prevederii, elaborării scopului și planului de acțiune, iar cea afectiv-volitivă pentru impulsionarea planului de a se converti in re10. Esențială pentru corecta definire a acestui concept este observația că vinovăția implică libertatea voinței subiectului, caracterul deliberat al acțiunii sale, asumarea riscului acelui comportament 11. În dreptul românesc, latura subiectivă a faptei ilicite este exprimată printr-o varietate de termeni: vinovăție, vină, culpă, greșeală. Această varietate de termeni a dus la unele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
re10. Esențială pentru corecta definire a acestui concept este observația că vinovăția implică libertatea voinței subiectului, caracterul deliberat al acțiunii sale, asumarea riscului acelui comportament 11. În dreptul românesc, latura subiectivă a faptei ilicite este exprimată printr-o varietate de termeni: vinovăție, vină, culpă, greșeală. Această varietate de termeni a dus la unele confuzii ce constau în principal în faptul că, în unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași semnificație. Astfel, în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
culpă, greșeală. Această varietate de termeni a dus la unele confuzii ce constau în principal în faptul că, în unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași semnificație. Astfel, în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul de vinovăție 12. De asemenea, și în cadrul răspunderii disciplinare se vorbește de vinovăție, prin abatere disciplinară înțelegându-se încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de către cel încadrat în muncă. În dreptul civil, latura subiectivă a faptei este exprimată, în cele mai multe cazuri, prin termenul de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ce constau în principal în faptul că, în unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași semnificație. Astfel, în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul de vinovăție 12. De asemenea, și în cadrul răspunderii disciplinare se vorbește de vinovăție, prin abatere disciplinară înțelegându-se încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de către cel încadrat în muncă. În dreptul civil, latura subiectivă a faptei este exprimată, în cele mai multe cazuri, prin termenul de culpă, iar uneori și prin cel de greșeală. Fără îndoială, deosebirile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
unele ramuri de drept, termenii utilizați nu au aceeași semnificație. Astfel, în dreptul penal această latură subiectivă este exprimată prin termenul de vinovăție 12. De asemenea, și în cadrul răspunderii disciplinare se vorbește de vinovăție, prin abatere disciplinară înțelegându-se încălcarea cu vinovăție a obligațiilor de către cel încadrat în muncă. În dreptul civil, latura subiectivă a faptei este exprimată, în cele mai multe cazuri, prin termenul de culpă, iar uneori și prin cel de greșeală. Fără îndoială, deosebirile existente între formele răspunderii juridice: civilă, penală, disciplinară
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și prin cel de greșeală. Fără îndoială, deosebirile existente între formele răspunderii juridice: civilă, penală, disciplinară etc. se regăsesc, printre altele, și în conținutul laturii subiective ce caracterizează fapta ilicită. Unele ramuri de drept fundamentează răspunderea pe anumite forme ale vinovăției, astfel dreptul penal are în vedere, de regulă, fapta intenționată, iar alte forme de răspundere (civilă, disciplinară) își găsesc aplicarea, în marea majoritate a cazurilor, în formele neintenționale ale vinovăției: neglijența sau imprudența 13. Dincolo de aceste deosebiri trebuie reținut că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Unele ramuri de drept fundamentează răspunderea pe anumite forme ale vinovăției, astfel dreptul penal are în vedere, de regulă, fapta intenționată, iar alte forme de răspundere (civilă, disciplinară) își găsesc aplicarea, în marea majoritate a cazurilor, în formele neintenționale ale vinovăției: neglijența sau imprudența 13. Dincolo de aceste deosebiri trebuie reținut că, ceea ce dă unitate conceptului de vinovăție este atitudinea subiectivă a autorului faptei ilicite de neluare în seamă sau de încălcare a normelor legale, atitudine negativă ce se exprimă în forme
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vedere, de regulă, fapta intenționată, iar alte forme de răspundere (civilă, disciplinară) își găsesc aplicarea, în marea majoritate a cazurilor, în formele neintenționale ale vinovăției: neglijența sau imprudența 13. Dincolo de aceste deosebiri trebuie reținut că, ceea ce dă unitate conceptului de vinovăție este atitudinea subiectivă a autorului faptei ilicite de neluare în seamă sau de încălcare a normelor legale, atitudine negativă ce se exprimă în forme variate de la intenție până la simpla neglijență. Această unitate de conținut impune și o unitate terminologică, fapt
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de încălcare a normelor legale, atitudine negativă ce se exprimă în forme variate de la intenție până la simpla neglijență. Această unitate de conținut impune și o unitate terminologică, fapt pentru care tot mai mulți autori 14 susțin necesitatea adoptării termenului de vinovăție, ca fiind singurul în măsură să acopere toate formele de vinovăție, înlăturând confuziile. Prin aceasta se evită folosirea noțiunii de culpă în mod diferit: în dreptul penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
forme variate de la intenție până la simpla neglijență. Această unitate de conținut impune și o unitate terminologică, fapt pentru care tot mai mulți autori 14 susțin necesitatea adoptării termenului de vinovăție, ca fiind singurul în măsură să acopere toate formele de vinovăție, înlăturând confuziile. Prin aceasta se evită folosirea noțiunii de culpă în mod diferit: în dreptul penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a exprima toate formele de vinovăție, inclusiv caracterul intențional al faptei. În dreptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
măsură să acopere toate formele de vinovăție, înlăturând confuziile. Prin aceasta se evită folosirea noțiunii de culpă în mod diferit: în dreptul penal pentru a exprima numai forma neintenționată a faptei vinovate, iar în dreptul civil, pentru a exprima toate formele de vinovăție, inclusiv caracterul intențional al faptei. În dreptul civil român nu găsim o definire a diferitelor forme pe care le poate îmbrăca vinovăția, o astfel de definire putând fi găsită doar în dreptul penal, care stabilește că vinovăția comportă două forme: intenția și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]