8,047 matches
-
să-nvingă provocare, să nu îi cadă neamul în robire. Voind să-și apere meleaguri sfinte, doar cu o mână de oșteni destoinici, la Dumnnul făcea rugă înainte s-alunge dușmani de mărire dornici. Din corn vestit suna spre adunarea vitejilor la luptă ostășească. Cu prețul vieții să-și apere țara, ca-n cinste și dreptate să domnească. Străjeri stăteau de veghe la hotare, să apere Țara lui Vodă-Ștefan. Întreagă de-a fi și la fel de mare, urmașilor de vorbire și de
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
moștenit-a în tronul strămoșesc. Țara cârmuind spre mai bună soartă. Ce exemplu mai mare de virtute poate dovedi cineva prin fapte, ca Ștefan-Vodă, când învins în lupte, punea eșec pe ale lui păcate?! Când turcii îi amenințau hotare, chema viteji, cu gândul de-a învinge. Îmbărbătându-i cu voință mare, spre gloria cea tributară-n sânge. Strigând că nici de moarte nu-i e frică, încăleca pe cal ce-n luptă-l ducea. Biruitor dorind să se întoarcă, săruta sabia
COMEMORAREA SFÂNTULUI VOIEVOD ȘTEFAN CEL MARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343361_a_344690]
-
ochii și urechile autoarei care ne scufundă în miezul sacru al legendei, și care are capacitatea dea recrea ”lumea de la început”, cum ar zice Mircea Eliade. Povestea începe de demult. Demult, demult, când dacilor li se dusese vestea că sunt viteji dar și bărbați falnici. Iar multe fete ar fi vrut să-i aibă alături. Romuliana aflase despre această zonă miraculoasă, de sub muntele Măgura (cât de românesc sună!), locuită de daci liberi. Legendă sau nu, Romuliana a venit în Dacia de la
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
State pe culmile gloriei între cuceritorii inespugnabilei cetăți a Sevastopolului, sub flamura Învingătorului. Statul român și cel german îi acordă pentru meritele sale deosebite, fiind rănit de patru ori, cele trei distincții sacre ale virtuțiilor ostășești: Virtutea militară, Ordinul Mihai Viteazul și Crucea de Fier. Misiunea menirii și responsabilității sale și-a împlinit-o desăvârșit: „De voi pleca în basmul lui <>, vă salut. Sunt fericit!” Luptă ca voluntar împotriva partizanilor sovietici, aureolat de gloria învingătorului de la Sevastopol, pentru ca apoi să primească
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
nr. 1890 din 04 martie 2016 Toate Articolele Autorului Vom fi Lions, În prag de primăvară înverzită Și-n parfumul dulce al florilor. Cu îndrăzneală multă, iscusită Noi vrem să fim Lions al tuturor. Având ca nași Clubul Brașov Pășim viteji și dârji în viață, Să scriem file de ceaslov Așa cum Lions ne învață. Cu mult aplomb și veselie La Lions azi ne alăturăm, Să fim un sprijin de omenie Ca împreună să ne bucurăm. Și lumea asta obosită, De griji
VOM FI LIONS, de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344044_a_345373]
-
și, vrajind-o cu ajutorul săgeții zeului Kam, cad împreună într-o seducătoare îmbrățișare. Total sedusa și distrata, Hemvati intra în cursa actoriceasca a zeului ruinandu-si viața, drept pentru care zeul Luna o asigura că-i va dărui un fiu viteaz care va deveni un mare rege și va construi numeroase temple. Dar cand noaptea era pe sfârșit și zeul se pregătea să plece, Hemvati îi adresează blesteme. Atunci zeul îi răspunde: “nu mă blestema căci mai tarziu copilul născut din
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
a da naștere fiului născut din păcat. Astfel s-a nascut întemeietorul dinastiei Chandellas pe malul râului Karnawati, iar tatăl fetei, Chandrama, a făcut un mare festival. Copilul a luat numele de Chandravarman prin adăugarea cuvântului divin varman. Va fi viteaz, la numai 16 ani omorând un tigru și un leu fără să fie înarmat. Aceasta va deveni emblemă familiei - un tanar luptându-se cu un leu, vizibilă peste tot la Khajuraho. Chandrama însă îl avertizează că niciodată să nu se
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
strateg pe măsură, defileul Oltului oferind apărarea cea mai bună, acolo unde lucrarea Oltului a săpat adânc în stânci greu de pătruns. Calimanestenii trebuie să fie mândri că mănăstirea găzduiește trupul unui așa mare domnitor alături de Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Că orașul s-a dezvoltat mai întâi în jurul Coziei este fără îndoială, dat fiind dimensiunile mănăstirii în acea vreme, ea neputând funcționa fără enoriași! Abia mai tarziu Mircea muta satul mai în jos, spre Caciulata, dar asta o face pentru
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
acestora de a cotropi principatele române în totalitatea lor. Numai norocul și echilibrul dintre jocurile de interese ale acestor mari puteri au făcut să supraviețuiască provinciile românești. Cum a fost posibilă o astfel de disperată situație? După domnia lui Mihai Viteazul, țările române n-au mai fost capabile să-i îndeplinească visul Unirii în vechea Dacie. Urmare presiunilor făcute de imperiile rus și habsburgic, dar și din cauza „hainirii” domnilor români Dimitrie Cantemir și Constantin Brâncoveanu, Imperiul Otoman a pus pe tronul
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
românești au pierdut dreptul de a avea o politică externă proprie încă din vremurile lui Burebista și Decebal, cu excepția perioadelor de domnie ale marilor noștri domnitori Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul și cele câteva tragice încercări de independență ale câtorva domnitori (vezi Ioan Vodă zis -de istoria vitregă- „cel Cumplit”). Poate, în treacăt să mai amintim de mucenicii neamului: Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu(căruia unii contemporani ai noștri nu
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
publicat în Ediția nr. 1890 din 04 martie 2016. Vom fi Lions, În prag de primăvară înverzită Și-n parfumul dulce al florilor. Cu îndrăzneală multă, iscusită Noi vrem să fim Lions al tuturor. Având ca nași Clubul Brașov Pășim viteji și dârji în viață, Să scriem file de ceaslov Așa cum Lions ne învață. Cu mult aplomb și veselie La Lions azi ne alăturăm, Să fim un sprijin de omenie Ca împreună să ne bucurăm. Și lumea asta obosită, De griji
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
ca -n lume cu folos Și Lions Comănești, va dăinui. Citește mai mult Vom fi Lions,În prag de primăvară înverzităși-n parfumul dulce al florilor.Cu îndrăzneală multă, iscusităNoi vrem să fim Lions al tuturor.Având ca nași Clubul BrașovPășim viteji și dârji în viață,Să scriem file de ceaslovAșa cum Lions ne învață.Cu mult aplomb și veselieLa Lions azi ne alăturăm,Să fim un sprijin de omenieCa împreună să ne bucurăm.Și lumea asta obosită,De griji, nevoi și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
neadormit, Care ne îndeamnă strșnic A ne da și ultima picătură omenoasă... neamului. Steaua Unirii Ursita ne-a fost dată din vechi vremi, Să stăm veșnic cu întuneriucu`-n sân Și să rătăcim în cruntul tartar muribund, Precum pedepsiții titani viteji. Brad falnic și îndurerat, Pătimit-ai de cruzimea multora... Fost-ai tăiat și aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
dreptății, Iar noi am lăuda vremea glorioasă cea demult apusă Și-am cere binecuvântare adesea, ca și marele Ștefan Sfântul. Strigătul națiunii răsună vijelios din Marea cea Neagră, Până la Tisa... și din Valea Timocului, până la Nistru; Toți vrem un Mihai viteaz care să ne unească pe vecie; Să se cânte și să se joace mereu ca-n plină sărbătoare; Comemorând jertfa războinică a eroilor neamului românesc. Ploaie Eminesciană În tot teluricul n-a existat nicicând O mandolină sfântă și frumoasă, O
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
la margine de râu voiesc a sta, Cu icoana mângâietoare la creștet Și-n lumina verde a pădurii să mă pui degrabă, Ca să nu mă știe nicio stea, De goliciunea funebră. Te las cu drag, Secerătoare și Răsadniță! Bunii mei viteji ai neamului... N-am a vă replica nimic... Vin doar să vă vizitez Și să râdem sau să lăcrimăm împreună. Noaptea În câmpul pustiit de război zăceam Și vedeam către apus, Flacăra vieții pâlpâind molcom Deasupra capului meu, Ca și când firul
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
sute, dacă nu chiar mii de vieți. Într-o altă împrejurare tipică războiului, generalul Antonescu (încă nu primise titlul de mareșal), profund impresionat de calitățile generalului care conducea ostilitățile, respectiv Nicolae Dăscălescu, își desprinde de la piept decorația sa „Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a” (primită în Primul Război Mondial) și o prinde personal pe pieptul celuilalt general. Același general Nicolae Dăscălescu a dat dovadă de un înalt spirit civic consacrat de legile războiului, refuzând, la ordinul comandantului Armatei a 3
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
ne fie azuriu lăicer. BOTEZUL MĂRII NEGRE Aheii au numit-o pe grecește „Skythikos Pontos” - Marea Scita, Iar Sciții iranieni, cu-a lor suita I-au spus „Axaina”: „indigo”, se tălmăcește. Sintetiză Romanu - mpărătește: „Pontus Euxinus”- greu strunita , Cu geți viteji la Istru dăruita, Cu mari furtuni strângând în al ei clește. „Mare Maggiore”, zis-au genovezii Cu-ai lor rivali, venețieni gentili, Veniră apoi,prin secole, erezii Din turci ce-au exclamat, cei mai stabili: „Kara Deniz” în călduroase-amiezi Iar
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
Craiova (lecții de desen cu pictorul Constantin Lecca) după care la Colegiul Sf. Sava din București. Pleacă în 1850 la Paris, unde studiază studiat pictura cu Martin Drolling și Fr. Edouard Picot. Pictează Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul (1852), iar în anul 1854 a finalizat tabloul Bătălia de la Oltenița pe care la sfatul lui Billecocq, fost consul al Franței la București și prieten al românilor, Aman îl duce la Constantinopol și-l dăruiește sultanului. Un an mai târziu
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
direcție și de Dimitrie Bolintineanu, în calitatatea lui de ministru al instrucțiunii publice. Dintr-un puternic simț patriotic, Theodor Aman a realizat marile opere Bătălia de la Plotin (1861), După bătălia de la Rusciuc (1862), Vlad Tepeș și solii turcilor (1863), Mihai Viteazul primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului (1864), Mihai Viteazul privind capul lui Andrei Bathory (1865), Bătălia cu făclii a lui Vlad Tepeș (1866), toate acestea fiind realizate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În anul 1865, Theodor Aman
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
instrucțiunii publice. Dintr-un puternic simț patriotic, Theodor Aman a realizat marile opere Bătălia de la Plotin (1861), După bătălia de la Rusciuc (1862), Vlad Tepeș și solii turcilor (1863), Mihai Viteazul primind pe solii turci cu daruri din partea sultanului (1864), Mihai Viteazul privind capul lui Andrei Bathory (1865), Bătălia cu făclii a lui Vlad Tepeș (1866), toate acestea fiind realizate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În anul 1865, Theodor Aman și-a întâlnit marea dragoste, pe Ana Niculescu Dorobanțu, o femeie
THEODOR AMAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343174_a_344503]
-
deservească linia ferată particulară Buzău-Nehoiaș (Gaby Michăilescu, Leonard, soldatul de ciocolată, Ed. Muzicală, București, 1984). În decembrie 1893 premiantul de școală primară Nae Leonard, cu cununiță pe cap, este pus să cânte și să recite la serbarea școlară cântecelul Șoldan Viteazul, al lui Vasile Alecsandri. Serbarea a avut loc la Teatrul Moldavia unde micuțul „artist"pășea țanțoș pe scenă, în costum de dorobanț, purtând pușca pe umăr și având pe cap o căciulă fumurie cu pană de cocoș într-o parte
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
n-a islamizat țara și a suferit. Cui a spus of-ul său? La duhovnic. Pe Vlad Țepes, nepotul lui Mircea cel Bătrân, occidentalii ni l-au făcut strigoi sau vampir, prin cartea lui Bram Stoker - a fost ctitor! Mihai Viteazul - orfan, a fost crescut de călugări la Simonospetra. Domnitorii noștri au murit pentru neam și pentru țară... Trebuie sa mărturisim credința, trebuie sa avem atitudine! Pentru ce este folosită biserica? Doar pentru închinările mari?" Sper și am convingerea că ați
DE CE ŞI BISERICA ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343445_a_344774]
-
ce vâslesc Spre tot ce-i graiul românesc. Spre tot ce-avem mai bun, mai sfânt Clădit și-n piatră și-n cuvânt. Cuvântul românesc, rostit În slujbe de altar sfințit Prin nobili ctitori, mari bărbați, Eroii noștri legendari, Semeți, viteji, cu brațe tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
a noastră moștenire De la strămoși, cu legământ, Să-l apărăm cu îndârjire. Suntem cu toții fii de daci, Recunoscuți peste hotare. Cinstită ramură de traci, Cu viață-n pace și onoare. Suntem urmași de domnitori Și voievozi cu drag de glie, Viteji și aprigi luptători În orice sfântă bătălie. Suntem supuși lui Dumnezeu Prin vrerea noastră creștinească. Nu-mbrățișăm idol sau zeu Căci n-avem viață păgânească. Suntem adesea visători, Crescuți să cultivăm iubirea, Să dăruim buchet de flori Celei ce-aduce
CE SUNTEM, ÎNTRE IERI ŞI AZI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343603_a_344932]
-
iubirea. Aceștia au descoperit ajutorul lui Dumnezeu în niște condiții în care însăși existența lor fizică atârna de un fir de păr, simțind, după zidurile groase ale închisorilor, libertatea pe care o poate oferi iubirea lui Dumnezeu. Unul dintre acești viteji mărturisitori ai credinței a fost și Părintele Constantin Voicescu. Născut la 28 iulie anul 1924, în București, Constantin Voicescu și-a petrecut copilăria în orfelinat și o parte din adolescență în închisorile lui Antonescu, pentru activitate în cadrul FDC (Frăția de
IN MEMORIAM – PĂRINTELE CONSTANTIN VOICESCU DE LA BISERICA „SAPIENŢEI” DIN BUCUREŞTI – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCISPREZECE ANI DE LA MUTAREA SA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/343576_a_344905]