50,154 matches
-
îndepărtate ori făcînd eforturi de conciliere în spațiul exclusiv al unui proiect comun, ci, de această dată, ei sînt în mod fatal împreună, dincolo de orice proiect, iar întîmplător nu este decît momentul în care își intersectează privirile și își unesc vocea. Protagoniștii acestui nou episod în care literatura și imaginea, grafia desenului și cea a textului, potențialul narativ al plasticii și expresivitatea vizuală a cuvîntului își redescoperă, cu o bucurie aproape senzuala, rădăcinile și aspirațiile comune, sînt doi artiști inconfundabili prin
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
dacă își stabilește obiective clare pe termen scurt; ea nu poate "susține interese, nu este în stare să orienteze mersul istoriei". Sau, cum spunea cineva, se poate întâmpla că "violență să fie unicul mijloc de a face să se audă vocea atitudinii cumpătate". Că și în cazul nesupunerii civice, Hannah Arendt încearcă să stabilească statutul real al violenței în societatea americană. Nu e vorba despre o luare de poziție, pro sau contra, ci de o simplă evaluare a importanței acestei atitudini
Vietnam, violentă, revolutie... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17813_a_19138]
-
sau să și-o sublinieze în mod exagerat ("Ză-dăr-ni-ci-eee/ o, zădărnicie..."). Asemenea "tertipuri", chiar dacă ar putea însemna doar simplă autoironie - deci mai puțin decît asumarea unei ipostaze/ măști -, sînt suficiente pentru a crea sugestia unei detașări a eului de propria voce. În Poveste, ca și în poeme precum Într-o lume perfectă... sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
autoironie - deci mai puțin decît asumarea unei ipostaze/ măști -, sînt suficiente pentru a crea sugestia unei detașări a eului de propria voce. În Poveste, ca și în poeme precum Într-o lume perfectă... sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul și cel mai amplu capitol al cărții se cheamă "Ieșirea din basm"). Nu poate rămîne neremarcată prezentarea grafică a
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
spune Mihai Sora - și chiar e recomandabil să nu fii de acord, altfel riști să pierzi un interlocutor cu care nu te întâlnești în fiecare zi. E preferabil totodată că atunci când îl citești să începi a auzi că din senin voci care dezbat între ele și cu care poți dezbate la rându-ti, dacă dorești această. Și să te îmbolnăvești senin de boală dialogului, singura schizofrenie sănătoasă. Nu chiar întâmplător, Mihai Sora afirmă într-unul dintre interviuri (Filosofia și cetatea, I
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
i-a urmat exuberanta Trio-ului "Contraste". Ansamblul "Schönberg" din Olanda s-a definit prin precizia extremă a expresiei iar virtuozitatea inteligență a pianistului Aladar Racz s-a sustras oricărui compromis. Cât despre arta Christinei Ascher de a-si folosi vocea amplă de mezzo-soprana pentru a muzicaliza uluitor orice sunet emis de aparatul fonator, One-woman show-ul ei a fost fascinant, chiar dacă nu toate muzicile prezentate o merită pe ea. Singurul concert simfonic din acest calup de zile a beneficiat de
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]
-
o descindere la curtea vechilor regi ai Spaniei, în saloanele nobililor, pe străzile Madridului, ale Zaragozei, ori ale Valenciei. Un voiaj mai puțin obișnuit, pentru că în el nu se vor vedea locuri, peisaje, oameni, ci mai curînd se vor auzi voci, fragmente de conversație, dialoguri între persoane importante, prelegeri, surprinse în camerele de lectură, între aristocrații reuniți să citească împreună operele unui contemporan literat socotit de valoare. Aceasta e o metodă mai puțin obișnuită, dar poate și mai profitabilă, de a
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
înseamnă că femeile ar fi fost caracterizate de un alt mod de exprimare, că regulile unei conversații între doamne ar fi trebuit să fie altele. Mai rău, dacă se poate spune așa: pentru contemporanii lui Baltasar Gracian femeia nu are voce, ea nu se poate face auzită. Faptul că vorbirea e masculină, pentru Gracian, poate părea straniu (deși și astăzi în discuțiile publice, în întrunirile largi, se aud mai cu seamă voci de barbati), pentru că doamnele sînt socotite îndeosebi flecare, amatoare
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
așa: pentru contemporanii lui Baltasar Gracian femeia nu are voce, ea nu se poate face auzită. Faptul că vorbirea e masculină, pentru Gracian, poate părea straniu (deși și astăzi în discuțiile publice, în întrunirile largi, se aud mai cu seamă voci de barbati), pentru că doamnele sînt socotite îndeosebi flecare, amatoare de palavrageli interminabile, sensibile la o vorbă frumoasă sau de duh. Frumoasă Roxane, eroina lui Cyrano de Bergerac, alt maestru al barocului, se lasă sedusa de cuvinte, nu de un bărbat
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
trăiește aproape exclusiv într-o ambianța artificială și încearcă să înțeleagă cum răzbat până la el evenimentele din lumea de afară. Nu înainte de a face precizarea că eroul sau nu cunoaște natură nici prin intermediul literaturii: "Nea Gică n-a auzit niciodată vocea lui Sadoveanu spunând Sară pe deal și, chiar dacă o fi auzit-o, demult, în clasele primare, a uitat-o. El e cel mai mare frizer din lume și nu are sentimentul toamnei decât după cardurile de copii pe care ii
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
Poveștile despre aceste roluri și spectacole, ca și despre multe altele pot naște oare dorința de a întoarce timpul înapoi și de a cunoaște pe viu magia artei lui George Constantin? Mișcările unui vulcan ce pare de nestăvilit, rîsul enorm, vocea să care parcă a născocit un nou tip de frazare în limba română și care pune accente inconfundabile pe cuvinte, impunînd o melodicitate unică, jocul neobosit al ochilor că de sfinx sau că de animal de pradă? În ultimii ani
Obsedanta "Livadă de visini" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17866_a_19191]
-
apreciere despre primul suveran pe tronul României, care a știut să țină bine cumpănă între cele două partide politice, conducînd-o auster și bine cugetat. Dar nu poate să nu amintească faptul că "ajunsese a se cîntări spitereste o inflexiune de voce, un gest al lui, care știa cîte degete să dea la o audiență, cîte să le ridice la chipiu în răspunsul la un salut, cui și în ce împrejurare să-i facă neasemuita cinste de a-l pofti să sada
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
comuniste. Figură lui răvășita, surescitata din acele momente nu va putea fi uitată ușor. Având prea multe de spus, poetul se înecă atunci în propriile lui fraze, ca și cum douăzeci și trei de milioane de oameni ar fi vorbit simultan prin vocea unuia singur. Așa se explică de ce pe Mircea Dinescu îl cunoaște în prezent toată lumea. Îl cunosc, în primul rând, iubitorii de literatură. Dar îl cunosc și cei complet neinteresați de literatură, ca pe un simbol al resurecției anticomuniste. De la înălțimea
Poetul care acuză by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17888_a_19213]
-
atente, liniștite și cassandrice, în căutarea adevărului despre iubire-viată-moarte. În Muză din tomberon (Ed. "Marineasa", 1998), intertextualitatea proliferează pe fondul, unui mesterism/mestesugărism jurnalier (dezinvolt). Din grabă/nerăbdare, proporționarea anumitor contraste lirice suferă de o vizibilă fatigabilitate/devitaminizare (astenie prentanieră). Voce autentică, G.I. iese cu abilitate din mrejele poeziei leneșe, aducându-si aminte că ar putea fi și interesant. Energic experimentat, din când în când și obosit, sentimental și aproape vigilent, amant îndurerat, vesel și cioranian, poetul comunica stări de veghe
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
Cântece negre. Peisaje de cangrena, le caracteriza Emil Manu, exegetul sau cel mai autorizat. Inspirație contradictorie, între eden și infern, cu mari căderi în vid, bruște schimbări de regisitru, de umoare, în genere cosmarescă. Înseninarea târzie, din lirica, a diminuat vocea. A pune pe seama războiului o inspirație damnata nu convinge. Este chemată la tribunal condiția umană însăși. Un filon de răutate funciară, de asemenea, împletit pe un fir de bunătate solară, comunicativa, indică cert o fire scindata, măi abrupt decât, de
Firul cu multe noduri al Ariadnei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17905_a_19230]
-
o casetă cu înregistrarea romanului "Lotte la Weimar", în lectura unui actor german care mi-a făcut o puternică impresie. Citisem cartea lui Thomas Mann, ea figura deja între cele mai apropiate mie din opera scriitorului, însă abia ascultînd acea voce cu stranii inflexiuni de blîndețe și cruzime, cu discrete accente de compasiune și controlate stridențe de veritabilă răutate am înțeles ceea ce pentru mine constituie o marcă estetică și umană distinctivă a autorului. Și anume, neașteptata combinație de ironie, poate chiar
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
și a unui indefinit misterios asupra destinelor narate, a personajelor și întîmplărilor. E un parodic complex și flexibil, în măsura în care el funcționează intertextual dar și intratextual, ca o conversație între nuvele, între nuvele și scrieri ale altor autori, sau doar între vocea naratoare și personaje. "Tristan și Isolda", de pildă, este o rescriere galopantă a mitului celor doi îndrăgostiți, un rezumat care prin însăși viteza și implicit schematizarea pe care o aduce, funcționează drept comentariu subtil, dar de o maliție extremă, asupra
Calmul valorilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17185_a_18510]
-
ajuta căci exprimă o stare impusă pe neașteptate pe care nu o poți modifica nicicum. Chiar dacă ai cuvinte la îndemână, parcă ele, cuvintele au devenit incredibile. Patosul lor consolator nu mai are nici o acoperire. În clipele grele auzi o altă voce interioară, anonimă și familiară, o voce de fapt mută, pentru că n-are cuvinte. Ea induce un sentiment puternic de prezență, de apartenență la ceva care poate fi "lumea", dar nu se legitimează și nu se explică. Mecanismul speranței, prin excelență
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
pe neașteptate pe care nu o poți modifica nicicum. Chiar dacă ai cuvinte la îndemână, parcă ele, cuvintele au devenit incredibile. Patosul lor consolator nu mai are nici o acoperire. În clipele grele auzi o altă voce interioară, anonimă și familiară, o voce de fapt mută, pentru că n-are cuvinte. Ea induce un sentiment puternic de prezență, de apartenență la ceva care poate fi "lumea", dar nu se legitimează și nu se explică. Mecanismul speranței, prin excelență nerațional, funcționează prin impulsul cel mai
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]
-
că în societatea care urma să apară nu vor mai fi decît stăpîni și sclavi. Deci vor fi cei care vor conduce și o masă de orbi supuși care vor înfăptui ceea ce li se va porunci. Și a adăugat cu vocea lui profundă, gîndind la acest viitor care i se releva: "Eu nu vreau să fiu sclav. Nu îndur sclavia". În clipa aceea, pentru întîia oară, am simțit că un principiu important mă desparte de Petru Dumitriu. A fost ca și cum s-
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
apărut Curtis Rayam, tenor negru cu o circulație internațională de înalt nivel, stilist și tehnician impecabil. Bas-baritonul Grant Youngblood, indian nativ din Statele Unite - glas splendid cu timbru nobil și frază largă și, în fine, tânăra soprană japoneză Ema Yasuda, o voce banală cu probleme de intonație. Fără să fie explicit o sărbătorire, Concertul Orchestrei Naționale Radio sub bagheta Maestrului Emanuel Elenescu s-a transformat spontan într-o manifestare plină de căldură și autenticitate. O sală plină l-a ovaționat pe decanul
Sărbătoriri by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17218_a_18543]
-
Nicoleta Ghinea Existența individului marcat de propria-i singurătate constituie tema romanului Penultimul Don Juan de Eugen Curta. Spre deosebire de romanul Din nou despre dragoste, Penultimul Don Juan are nucleul unei proze fantastice unde vocea auctorială se confundă cu biografia în genere a personajului principal. Acesta, fiind în esență un om simplu, accede la nivelul unei cunoașteri superioare și cultivă viziunea elitelor asupra sistemului social chiar dacă drumul de la fosta aristocrație la modelul de viață comunist
Arta imprevizibilului by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17246_a_18571]
-
ale partidelor din coaliție față de PDSR cred că din pricină că relațiile de lungă durată dintre partidele care alcătuiesc arcul guvernamental nu sînt deloc sigure, relația acestora cu PDSR-ul e mult mai posibilă decît pare la nivel declarativ. * Dar sînt și voci care cred că, încă de acum, partide care fac parte din alianța guvernamentală s-au deprins cu ideea unei viitoare colaborări cu partidul d-lui Iliescu. Numai că dacă PDSR va beneficia în continuare de greșelile actualei coaliții, s-ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17237_a_18562]
-
răspunde unui bovarism general, al tuturor personajelor, iar transformarea în melodramă ieftină nu e decît la un pas. Accentele cad pe poveste, nu pe personajele, construite, de altfel, schematic și de aceea fără trăsături memorabile. Ele vorbesc cu o singură voce, aceea a naratorului, dar nu reușesc să dezvolte o idee "înaltă". Se vor chiar personaje cu identitate bine definită, numai că sînt de hîrtie, nu dau impresia că există în carne și oase. De dragul simbolurilor autoarea sacrifică narațiunea și protagoniștii
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
VI), Ioana apare ca o vrăjitoare, o fiică denaturată, o dezmățată! Voltaire a imaginat, sarcastic, o Ioană pleznind de sănătate și de umor. Schiller a văzut o Ioană mistică, arzînd, ca o torță, spre cer. În Bernard Shaw, viziunile Ioanei, vocile pe care le aude, se datorează "unei disponibilități particulare a spiritului ei de a-și vizualiza propriile intuiții"... A existat, la sfîrșitul secolului 19, chiar și o Ioană cu idei socialiste (a lui Peguy), iar la începutul anilor '30 s-
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]