1,940 matches
-
care a îndeplinit împreună cu marele ban Sandu Sturza funcția de caimacam al Moldovei în perioada septembrie - octombrie 1726, între sfârșitul celei de-a treia domnii alui Mihail Racoviță și prima domnie a lui Grigore II Ghica. A fost fiul marelui vornic al Țării de Jos Gavril (Gavriliță) Costachi și a celei de-a treia sa soție "Vasilca Paladi". În privința numelui soției sale există vehiculate două variante. Prima dintre acestea se referă la "Maria", fiica lui Manolache Ruset iar a doua la
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
(1760 - 1831) a fost un boier român, care a deținut funcția de logofăt al Țării Românești. A fost fiul lui Nicolae Dudescu și a aparținut unei familii bogate, unul dintre strămoși fiind Dumitru din Dudești, vornic în perioada lui Mihai Viteazul. S-a remarcat printr-o viață extravagantă, în special datorită exceselor financiare. Bun cunoscător al limbii franceze, este trimis la curtea lui Napoleon pentru a obține de la acesta recunoașterea unirii Principatelor Române. Legenda spune că
Constantin Dudescu () [Corola-website/Science/332218_a_333547]
-
Velicico sulgeriul cu catanile asupra noastră, iar de la dumnealui am avut știre de venirea acelor tâlhari asupra noastră la Iași”". După mazilirea lui Mihail Racoviță și prin intervențiile lui Grigore II Ghica care-i era rudă, Sandu Sturza împreună cu Marele Vornic Constantin Costache a asigurat, în perioada septembrie-octombrie 1726, conducerea interimară a statului moldovean, în calitate de caimacam. Odată cu prima domnie a vărului său Grigore II Ghica, marele boier Sandu Sturza a avut un rol politic important în Moldova, îndeplinind cele mai înalte
Sandu Sturza () [Corola-website/Science/332239_a_333568]
-
a statului moldovean, în calitate de caimacam. Odată cu prima domnie a vărului său Grigore II Ghica, marele boier Sandu Sturza a avut un rol politic important în Moldova, îndeplinind cele mai înalte dregătorii: mare logofăt, mare spătar, mare vistier, hatman sau mare vornic al Țării de Jos. Totodată, până în 1753, a făcut parte din opt căimăcămii. În 1743, vel logofătul Sandu Sturza este numit caimacam la plecarea din domnie a lui Constantin Mavrocordat. În iunie 1747, tot ca vel logofăt, este numit din
Sandu Sturza () [Corola-website/Science/332239_a_333568]
-
-i taie capul, însă a fost iertat. În 1683, Bălăceanu a mers împreună cu Grigore Ghica la Hotin, unde i-a pârât pe boieri fiindcă ar fi pactizat cu polonezii. Mai sunt atestate și dregătoriile de ispravnic al scaunului București, mare vornic (1678-1687). În 1678, după numirea lui Șerban Cantacuzino și până la venirea sa în București a fost locțiitor (ispravnic-caimacan) al acestuia, îndeplinind apoi în cursul domniei de mai multe ori această funcție (ispravnic al scaunului domnesc) în absența domnului. Badea Bălăceanu
Badea Bălăceanu () [Corola-website/Science/332487_a_333816]
-
Țării Românești, este ucis în anul 1476, din porunca fratelui său, Radu-cel-Frumos. Domnitorul Țării Românești din anul 1510, Vladul-cel-Tânpr, a fost asasinat de boieri. Aceeași soartă a avut-o și vodă Pătrașcu-cel-Bun, ucis de soția sa și de amantul ei, vornicul Socol, în 1558. Alexandru Lăpușneanu, domnitor al Moldovei, a fost omorât de soția sa, Ruxandra, la 11 martie 1568. Înfăptuitorul Unirii Țărilor Române, Mihai Viteazul, este asasinat de generalul Gh. Basta, la 9 august 1601. În anul 1688, Constantin Brâncoveanu
ASASINATE LA ROMÂNI: Blestemul lui Vadim Tudor by Marius Marinescu () [Corola-website/Journalistic/103101_a_104393]
-
domn în două împrejurări: mai întâi prin ofisul din 14 octombrie 1851, în care se subliniază „desăvârșita vrednicie și râvna ce ați arătat în tot cursul însărcinării Dvs”, apoi la 18 mai 1855 când, acordându-i lui Cuza rangul de vornic, arată că aceasta e o răsplată pentru serviciile aduse ca „prezident al judecătoriei ținutului Covurlui și pentru ale sale merite personale și credința către Noi (popor) și Patrie”. La 7 iunie 1856, Ghica îl numește pe vornicul Cuza în postul
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
Cuza rangul de vornic, arată că aceasta e o răsplată pentru serviciile aduse ca „prezident al judecătoriei ținutului Covurlui și pentru ale sale merite personale și credința către Noi (popor) și Patrie”. La 7 iunie 1856, Ghica îl numește pe vornicul Cuza în postul de pârcălab al orașului și portului Galați. În contextul intern și internațional existent, lucrurile se petrec foarte alert: la 8 iulie 1856 încetează domnia lui Grigore Ghica; în locul acestuia este numit - conform prevederilor Tratatului de la Paris - un
Cariera lui Alexandru Ioan Cuza - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102214_a_103506]
-
Marelui ban Dimitrie și al soției sale, Elena Razu, a fost fratele a doi domnitori ai Țării Românești, Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828) și Alexandru D. Ghica (1834-1842). Sub domniile acestora, a ocupat diverse funcții, ajungând Mare Ban și Vornic din Lăuntru. Om cultivat, amator de literatură și pictură, arheolog, colecționar de obiecte de artă și antichități, numismat, din 1842 membru al "Societății de istorie și Arheologie" din Odessa a fost fondatorul "Muzeului Național" din București. Cu denumirea completă "„Muzeul
Mihail Ghica () [Corola-website/Science/337581_a_338910]
-
din 1842 membru al "Societății de istorie și Arheologie" din Odessa a fost fondatorul "Muzeului Național" din București. Cu denumirea completă "„Muzeul Național de Antichități”", acesta a fost înființat în 1834, în cadrul Colegiului Sf. Sava din București, prin donarea de către vornicul a colecției sale de antichități. A stat la baza actualului Muzeu Național de Istorie a României Mihail Ghica ne-a lăsat primul catalog numismatic în limba română, intitulat "Răgazurile mele sau desfătări numismatice" (1834-1842). În 1836, sub conducerea lui Mihail
Mihail Ghica () [Corola-website/Science/337581_a_338910]
-
(n. 1779 - d. 1853) a fost un boier care a ocupat diferite funcții în administrația Țării Românești (vornic, mare vistiernic și logofăt al dreptății). În anul 1763, în timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Racoviță în Țara Românească, a venit la București francezul Jean-Baptiste Linche, originar din Marsilia, pe postul de secretar. Aici s-a căsătorit
Filip Lenș () [Corola-website/Science/337644_a_338973]
-
`Paharnicul (n. 7 septembrie 1795, d. 15 februarie 1862) a fost fiul bașceaușului, apoi stolnic Iordache Sion (urmaș al unei familii de răzeși din ținutul Tutovei) și al Ecaterinei, fiica lui Toader Danu, vornic de Vrancea. Sion scrie, între 1840 și 1857, "Arhondologia Moldovei", lucrare cu o anumită valoare genealogică, care oferă informații despre aproximativ 700 de familii. "Arhondologia Moldovei" a fost publicată pentru prima dată postum, în 1892, la Iași, cu o prefață
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
ajunge până la dregătoria de vel agă. Lupu trece în Moldova, iar în timpul lui Gaspar Gratiani (1575/1580;1620) ajunge vistiernic. Dibaci în mânuirea și sporirea banului, este prețuit de domn care îl și cunună, ca naș, cu Tudosca, fiica marelui vornic Bucioc. Dar tot arginții îi aduc și primele neplăceri: din pricină că îi lipsesc „o samă de bani a visteriei” e pus în închisoare, ba chiar și „muncit” și chinuit spre a recunoaște, fiind „ars pe piept cu fierul roșu”. Trece și
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
bani a visteriei” e pus în închisoare, ba chiar și „muncit” și chinuit spre a recunoaște, fiind „ars pe piept cu fierul roșu”. Trece și de această prigoană și după ce mai îndeplinește o serie de dregătorii, precum, cele de vel vornic, pârcălab și hatman își cumpără domnia de la turci, instalându-se, ca stâpănitor local, la Iași, la 27 aprilie/7mai 1634. Va fi o domnie bogată în evenimente, în concurență deschisă cu cea a lui Matei Basarab (1580-1654) din Țara Românească
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
și copii lor Domnitorul iubitor de femei s-a căsătorit de două ori și a avut în total 6 copii, 4 băieți și 2 fete. Mai întâi, pe când nu era încă Domn, s-a căsătorit cu Tudosca Bucioc, fiica marelui vornic, din care au rezultat: Ion (mort de tânăr, fiind bolnav de rahitism), Maria (căsătorită cu un nobil polon) și Ruxandra (luată de soție de hatmanul cazacilor). După moartea Tudoscăi, survenită în 1639, ajuns în culmea gloriei și a bogăției, Vasile
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]