2,152 matches
-
Cred că ăsta e scopul meu, și anume să fiu mai presus de circumstanțe și de orice manipulare, să-mi păstrez eul absolut independent de realitatea în care trăiesc. Doar de tine ai nevoie ca să atingi absolutul. Se spune că vrăjitorii vin din India. Nu, din practicile și ritualurile antice cei ce lucrau cu material și obțineau rezultate spirituale. Vrăjile există, dar ele pot lucra doar cu obiecte, căci ele sunt materiale și le pot influența. Însă, dacă faci ceea ce trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Hristos). Aceste sacrificii erau făcute pentru a-i Îmbuna pe zei ori la construirea vreunui edificiu important. De reținut că și practica vrăjitoriei era la mare cinste atunci (ha, ha, ha - ca și În zilele noastre, după câte se pare!). Vrăjitorii erau considerați intermediari Între cer și pământ, aceștia ocupându-se cu divinația (tot ei erau și cei care concepeau calendarul, destul de asemănător cu cel din zilele noastre). Consider că pentru un muritor nu putea fi decât un privilegiu absolut să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ei erau și cei care concepeau calendarul, destul de asemănător cu cel din zilele noastre). Consider că pentru un muritor nu putea fi decât un privilegiu absolut să aibă un statut social atât de special, atât de aparte precum cel al vrăjitorilor. Un statut plin de respect și măreție: intermediar Între cer și pământ... Un soi de mesager sacru, de - am spune noi azi - poștaș Între Dumnezeu și oameni. De câteva zile piciorul mă sâcâie Într-un mod de nesuportat: furnicături, mâncărimi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ușor scrobit. Lola, ești de-a dreptul fermecătoare...!, i-am strigat cu același ton pe care-l foloseau navigatorii când descopereau un pământ nou. Mi-a surâs aproape imperceptibil, strivindu-și galeș pleoapele și ascunzând pentru o clipă ochii ei vrăjitori de peruzea. Astăzi, Lola Jo, am să-ți povestesc o Întâmplare ciudată, o Întâmplare care ar putea părea neverosimilă, petrecută În copilărie, când mă aflam la bunici. Bunicii mei din partea tatei. E o Întâmplare care n-a mai fost istorisită
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
le-ncurcă vie Și cum din zilele poetici, june, A idealului iese minune, Astfel prin notele lirei de-amor Glasul ei tremură, dulce ușor: Liră spartă-n stânca lume, Suflet stins, muiat în nor, Plâns amar luat de glume, Adevărul vrăjitor: E ființa-mi tremurândă Care trece-n infinit, Ca un fulger fără țintă, Ca un cap fără zenit. Și din chinuri ce mă-nneacă, Eu sorb mirul cel curat Cum o lebădă se pleacă, Bând din lacul înghețat. Și cu moartea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Băi Neculai și matali bade Ghiță, Închiziția apăra interesele statului, statul era condus de Biserică, iar Biserica nu era de acord cu știința, de care se temea, și-atunci toți cei care veneau cu noutăți ori cu nemulțumiri erau numiți vrăjitori sau vrăjitoare și erau arși pe rug, adică Într-un foc foarte mare și Înalt. Omul ardea Într-un minut și gata, scăpa de chinuri! Ei, și acuma fi-ți vă rog atenți, Securitatea este mai rea ca Inchiziția pentru că
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
fără spirit de observație, despre Balzac: „Văzut pe din afară nu corespundea cu nimic idealului de frumusețe și eleganță sugerat de romanele sale. Acest magician al imaginației, care ne dădea iluzia că trăiește În compania eroilor săi ș...ț, acest vrăjitor era unul din cei mai banali și mai servili bărbați pe care i-am cunoscut vreodată. Era mic și Îndesat, cu o față lată, rubicondă, cu o cascadă de bărbii duble, cu părul slinos. Mă impresiona doar privirea: Întunecată, scrutătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
în acest sens: sanctuarele, care sânt "Porți ale Cerurilor", locuri de trecere între Cer și Pământ. Adesea nu este nici măcar nevoie de o teofanie sau de o hierofanie propriu-zise: un semn oarecare poate arăta sacralitatea unui loc. "Legenda spune că vrăjitorul care a întemeiat El-Hemel la sfârșitul veacului al XVI-lea s-a oprit să înnopteze lângă izvor și a înfipt un băț în pământ. A doua zi a vrut să-l ia și să-și urmeze calea, dar a văzut
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu Harrison, pe Old Lady II, nu-i așa? Iar Înainte de asta, cu Guyenot pe Dynastic... Mi s-a povestit despre tine, a adăugat el. Rebel, bețiv, mare amator de jocuri de noroc, scandalagiu și bătăuș, ucigaș... Și pe jumătate vrăjitor, din cîte-am Înțeles. Un adevărat fiu al diavolului, mai urît decît toți dracii la un loc, spuse el dînd din nou din cap, convins. Nu ești nebun, nu... Ești cumplit de viclean, În stare să faci să se răzvrătească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se odihnea pe masa de toaletă. Deasupra unui cartonaș. Dar nu era singurul. Erau cu duzinile - ba nu, cu sutele. Într-o grămadă dezordonată într-o parte a ei. Și cu o groază de nume: pe unul scria Peștera Comorii, Vrăjitorii Șanselor pe alta. Norocosul; De Trei Ori Norocos; Plouă cu Găleata de Bani. Apoi am văzut că mai era un morman pe partea cealaltă, dar aranjat atent, așa că o puteam vedea doar pe cea de deasupra. Premiul cel mare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
afară. Vine un moșneag; - Dragul moșului, ce faci tu aici? -Ia, mă joc, moșule! - Hai cu moșu, că ți-a da pere și mere (știi ca la copii) - înșală pe băiet și-l ia cu dânsul. Da acela era un vrăjitor grozav - îngheța apa. Ș-acu el tot vrăjind pin pădurea - neagră, a dat de ceva strașnic, care el nu putea face, numai c-un copil. Se duce - acolo cu băietu-n mijlocul pădurii și dă de-o piatră mare. Și bate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că i-a murit ginerile. 344 {EminescuOpVI 345} I-o dă-mpăratul. Face-o nuntă strălucită, și i-o dă ș-o duce la palatul lui - da lui așa-i era de dragă de-o prăpădea din ochi. Iacă aude vrăjitorul că el a eșit din pământ. Ce să facă el să poată pune mâna pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
duce la palatul lui - da lui așa-i era de dragă de-o prăpădea din ochi. Iacă aude vrăjitorul că el a eșit din pământ. Ce să facă el să poată pune mâna pe dânsul, că el, cât era de vrăjitor și strașnic, da el avea numa v-o doi draci, da ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ista cheia iadului o avea. Da el punea cheea ceea totdeuna pe-o sobă și numai sufragiul știa de dânsa. Da sufragiul nu prea ave minte destulă-n cap. Iaca s-a luat el cu Fata - mpăratului la primblare. Da vrăjitorul a luat o mulțime de chei nouă și frumoase, altele de aur, de aramă, de argint ș-o început a striga pe la poarta ginerelui împăratului. - Cine-mi mai dă chei ruginite că-i dau de cele de aur? Și sufragiul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
fost acolo. - Mă duc de acu-n lumea mea. Merge el și ajunge la o baltă (cam un iaz vine). - De-acu n-am ce face, mă - nnec! Dând așa, frecîndu-și mîinle, dă de veriguța ce i-a dat-o vrăjitorul când l-o vârât întîi în groapă, Și vine un om de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreu cheea cea de la iad. - Eu cheea iadului nu ți-o pot da. - Apoi ce să fac eu, spune-mi măcar unde-i? - Apoi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când l-o vârât întîi în groapă, Și vine un om de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreu cheea cea de la iad. - Eu cheea iadului nu ți-o pot da. - Apoi ce să fac eu, spune-mi măcar unde-i? - Apoi vrăjitorul ca să nu-l ajungă nime ș-o făcut un palat pe Prut, ș-acu dacă-i putea merge pîn-acolo, el o ține ascunsă sub perină la capul lui. - Ce să fac eu, cum oi pute s-ajung la dînsul? - Na
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
te-i face o muscă - pe urmă te-i pricepe cum s-o iei. Și s-a făcut nevăzut omul cela. Se ia el, se dă de trei ori peste cap și sboară ca musca pân-la Prut. Ajunge acolo, da vrăjitorul dormea de amează-zi. Dă să intre... pe unde să intre? Ferestrele cu obloane cum se purta mai de mult. - Mă vâr pe borta cheei. Se vâră. Și se pune pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pân-la Prut. Ajunge acolo, da vrăjitorul dormea de amează-zi. Dă să intre... pe unde să intre? Ferestrele cu obloane cum se purta mai de mult. - Mă vâr pe borta cheei. Se vâră. Și se pune pe sobă. Unde se trezește vrăjitorul și unde-ncepe a bate-n mijlocul casei cu niște ciocane și unde-ncepe a eși la draci de te lua fiori. Ș-o-nceput a-i trimite, pe unde să facă rele, să pue la cale pe oameni să
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de dînsa-i era ce-i era. Freacă cheia, vin oamenii cei de fier. 345 {EminescuOpVI 346} - Să-mi faci palatul iar înnapoi cum a fost. Și acu s-o-nvățat minte: purta cheia tot lângă dânsul. Acu ce să facă vrăjitorul? Era în satul cela o babă sfântă... Pe atunci era lume bună, era sfinți... Când te durea capul, când aveai v-o boală, numa dacă punea mîna-ți trecea. S-a dus vrăjitorul, ș-o omorât baba și s-o îmbrăcat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cheia tot lângă dânsul. Acu ce să facă vrăjitorul? Era în satul cela o babă sfântă... Pe atunci era lume bună, era sfinți... Când te durea capul, când aveai v-o boală, numa dacă punea mîna-ți trecea. S-a dus vrăjitorul, ș-o omorât baba și s-o îmbrăcat el în straiele ei. S-o-mbolnăvit femeea lui, Fata - mpăratului, decât ce boală, să dea D-zeu să am și eu cât oi trăi, decât numa când zicea o leacă valeu, el se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ei. S-o-mbolnăvit femeea lui, Fata - mpăratului, decât ce boală, să dea D-zeu să am și eu cât oi trăi, decât numa când zicea o leacă valeu, el se prăpădea. - Ia să chemi pe baba cea sfântă. Vine - acela era vrăjitorul. Începe- a pune mâna pe capul ei, ca și cum, dragă doamne, a o discînta. Și când ese el din casă, îi zice vrăjitorul ei: - Doamne, M-Ta, câte frumusețe și mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
când zicea o leacă valeu, el se prăpădea. - Ia să chemi pe baba cea sfântă. Vine - acela era vrăjitorul. Începe- a pune mâna pe capul ei, ca și cum, dragă doamne, a o discînta. Și când ese el din casă, îi zice vrăjitorul ei: - Doamne, M-Ta, câte frumusețe și mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos de marmură. - Ca ce fel de ou mătușă? - Acela-i numai în fundul pământului. - Îra!, oi zice bărbatu-meu, ș-a trimite pe
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mândrețe ai în casă și n-ai și un ou frumos de marmură. - Ca ce fel de ou mătușă? - Acela-i numai în fundul pământului. - Îra!, oi zice bărbatu-meu, ș-a trimite pe cineva să-l caute. Și se duce vrăjitorul. Intră el în casă. - Ei, zice - iaca ce mi-a spus baba ăst - sfântă. - Iaca să șterg, dragă, cheea. Șterge cheia și vin doi oameni de fier. - Ce vrei stăpîne? - Vreau oul cel de marmură de sub pământ. - D-apoi bată
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Vreau oul cel de marmură de sub pământ. - D-apoi bată-te Dzeu să te bată (fie-i lui acolo); cîte-ți fac eu, până și cheia iadului o ai, acum vrei să ni iei și toată puterea noastră? Vezi D-ta vrăjitorul a vrut înadins, ca doar duhul cel necurat l-a gâtui. - Da eu te-aș omorî, da pentru că știu că asta nu vine de la tine, pentru asta te iert, și-ți spun așa: că baba cea sfîntă-i vrăjitorul și că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
D-ta vrăjitorul a vrut înadins, ca doar duhul cel necurat l-a gâtui. - Da eu te-aș omorî, da pentru că știu că asta nu vine de la tine, pentru asta te iert, și-ți spun așa: că baba cea sfîntă-i vrăjitorul și că azi are să vie c-un cuțit mare și s-a face că pune mâna pe capul femeei tale ș-are să ți-o omoare. Decât când a auzit el așa, of! numa tremura! Și se duce omul cel de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]