2,517 matches
-
la Teatrul Național o reprezentație festivă. Sala geme de un public care exaltează de entuziasm. După imnuri și cuvântări ocazionale, apar pe scenă eroii cari au cucerit steagul.126 Toată sala e în picioare și muzica cântă imnul național. Aclamațiile vuiesc ca o furtună, doamnele din loji, în picioare, aplaudă, unele își smulg 376 bucureștii de altădată 124. Soldatul prahovean Grigore Ion, din Batalionul 2 vânători, ajutat de caporalul Nica Vasile și de sergentul Stan Gheorghe, a capturat - în timpul luptei pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noastre naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine de idei, de gânduri
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Siluetă de adolescent firav, cu spinarea puțin Încovoiată și cu un umăr mai Înălțat decât celălalt”. Sub Înfățișarea vulnerată, evazivă pe care martorul o consideră, nu fără temei, probabil, „În parte naturală și În parte arborată conștient ca o mască” vuia o personalitate de extremă inteligență și cultură, dar și de fervoare politică misionară. „Pe buze Îi flutura un permanent zâmbet umil, de timid cronic, uitat acolo pentru uzul nepoftiților. Numai rareori se isca brusc, străpungând sticla groasă a ochelarilor, o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cărți, pref. edit., București, 1974, Jurnal, pref. edit., București, 1975; Anton Holban, Jocurile Daniei, București, 1971, Pseudo-jurnal, pref. edit., București, 1978 (în colaborare cu Ileana Corbea), Romane, I-II, București, 1982 (în colaborare cu Elena Beram și Mihai Dascal); Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, București, 1995, Regăsirea în Pascal și alte „analize” heideggeriene, București, 1997, Aducerea aminte, București, 2002; Mircea Eliade, Maddalena, București, 1996 (în colaborare cu Mircea Handoca); Pamfil Șeicaru, Rechizitorii, București, 1996; Vintilă Horia, Introducere în istoria
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
Filarmonica Fundației au loc concerte susținute de George Enescu, Cella Delavrancea ș.a. Alte inițiative duc la înființarea, la Cluj, în 1923, a Muzeului Etnografic, o comisie alcătuită din Sextil Pușcariu, Al. Lapedatu, G. Vâlsan, E. Panaitescu, G. Oprescu și R. Vuia dându-și girul cu privire la importanța acestei inițiative. Un mare rol literar, științific, cultural îl joacă înființarea, în urma promulgării de către suveran a legii din 13 aprilie 1933, a Editurii Fundațiilor Regale sub numele Fundația de Literatură și Artă Regele „Carol II
FUNDAŢIILE REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287112_a_288441]
-
de redacție: I.D. Coterlan, Nicolae Mariția, C.I. Popovici, Aureliu Răuță și George Uscătescu. Mai târziu (12/1962) în locul acestui comitet figurează Gruparea Destin, alcătuită din I. D. Coterlan, Vintilă Horia, Nicolae Mariția, C.I. Popovici, Horia Precup, Aureliu Răuță, Horia Stamatu, Octavian Vuia și Vasile Uscătescu. Din programul revistei, expus într-un Cuvânt înainte, se reține: „Inițiatorii [...] țin să mărturisească, înainte de orice, o atitudine pe care ei ar vrea s-o fixeze ca îndreptar al scrisului lor. Această atitudine constă în aceea că
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
Monica Lovinescu, Ștefan Lupașcu, Paul Miron, Alexandrina Mititelu, Basil Munteanu, Gr. Nandriș, Ion Negoițescu, Mihail Niculescu, C. Noica, N. Petra, Mircea Popescu, I. Popinceanu, G. Racoveanu, Ion Rațiu, Aureliu Răuță, Mira Simian Baciu, Horia Stamatu, Pamfil Șeicaru, V.V. Tilea, Octavian Vuia. Până la numărul 10 din 1956 revista este consacrată în exclusivitate studiilor, comentariilor critice și recenziilor („aproape toate aplecate spre etosul românesc”), ceea ce-l va determina pe Nicu Caranica să declare într-un număr aniversar (15/1966): „Ceea ce respect adânc în
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
dezbărată de prejudecăți”. D. publică poezii de Radu Gyr, Virgil Gheorghiu, Teodor Scarlat, Yvonne Rossignon, Petre Păscu, Virgil Carianopol, Sergiu Ludescu, Const. Sălcia, Gh. Moțiu, P. Severin, Ovidiu Constant. Ștefan Dan realizează câteva traduceri din Rimbaud, Marcel Olinescu și Tiberiu Vuia semnează proza scurtă, iar Ovidiu Constant publică un fragment de român. Miron Constantinescu apare în postura de cronicar literar, analizând cărți de Camil Baltzar, Mihail Ilovici, Ury Benador, Horia Stamatu. Rubrică „Glose” recoltează informații din lumea literară și artistică. M.Pp.
DUH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286894_a_288223]
-
Pavelescu (n. Coșara), cântăreață de operă, și al poetului George Drumur. După absolvirea, la Timișoara, a liceului (1957-1961) și a Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic (1962-1967), este inginer în Timișoara și Pitești (1968-1971), cercetător științific la Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timișoara (1971-1976) și tot aici, profesor de specialitate la Grupul Școlar Industrial pentru Transporturi Auto. Debutează cu proză în „Orizont” (1966) și editorial cu volumul Omul dublu (1980), în care douăzeci și patru de povestiri dovedesc disponibilitatea constantă a autorului față de
DRUMUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286884_a_288213]
-
din cuprinsul „Letopisei ruse Voskresenski”, STD, 1963, 5; Ivașcu, Ist. lit., I, 73-75; G. Mihăilă, Epoca lui Ștefan cel Mare, LRV, I, 26-41; Ist. lit., I, 258-264, 279; Piru, Ist. lit., I, 19-24; Panaitescu, Contribuții, 71-73, 125-153; Mihăilă, Contribuții, 104-163; Vuia, Studii, I, 101-109; Șt. Andreescu, Începuturile istoriografiei în Moldova, BOR, 1975, 1-2; Dicț. lit. 1900, 249; Velculescu, Scriere, 7-26; Sorohan, Introducere, 52-56. R.Ș.
CRONICA MOLDO-RUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286527_a_287856]
-
mențin însă între granițele unei literaturi tradiționale, vizând mai ales probleme specifice Transilvaniei. Colaborează cu poezie Lucian Valea, Ion Tudose, A. Regneanu-Nepos, eseuri scriu Eugen Todoran (Profeții împlinite, Meșterul Manole), Bucur Țincu, Axente Sever Popovici, Radu Dragnea, Al. Dima, O. Vuia, Ilie Olteanu, D.B. Ionescu, Vasile Cotruș, Ilie Dăianu, Ionel Neamtzu. Articolul Aron Cotruș sau Retrăirea istoriei semnalează apariția la Madrid a volumului Rapsodie valahă, încercând încadrarea autorului în ideologia legionară. Tot în acest sens este salutat gestul lui Ion Barbu
INALŢAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287538_a_288867]
-
Redacționale”, „Din literatura străină”, „Diverse”. Rubrica de articole e întreținută de Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, Mihail Moșandrei, Al. Borza, Marin Ciortea, Victor Stanciu, V. Liuția, Margareta Barcianu, Al. Melin, C. Rosetti-Bălănescu, Ieronim Stoichiția, Sabin Opreanu,Profira Sadoveanu, Emil Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Lupeanu-Melin, D. Botez ș.a. Cu
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
Academia din Paris consemnează oficial înscrierea activității Centrului în cadrul și sub egida sa academică. La 4 august 1949, actul de fondare este semnat, dintre români, de Mircea Eliade, Emil Cioran, Leontin Constantinescu, Paul Costin-Deleanu, Nicolae Hodoș, Horia Stamatu și Octavian Vuia, și de Marcel Brion și Edmond Jaloux, dintre francezi. Ca membru fondator iscălește și prințul Nicolae, care avea să susțină nu o dată faptul că Centrul a apărut din necesitatea de a continua activitatea Școlii Române de la Paris, creată de N.
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
chip aproape exclusiv în sfera investigațiilor spirituale, a contribuțiilor științifice majore pentru cunoașterea și relevarea valorilor culturale și intelectuale românești. „Centrul nu poate lua o atitudine politică - specifica Mircea Eliade, într-o epistolă din 9 decembrie 1953 trimisă lui Octavian Vuia. Impresia mea când mi-am dat consimțământul era că textul pregătit în rue Ribera se menținea pe o poziție de protest spiritual.” Ceea ce nu înseamnă o ignorare a dezideratelor esențiale ale exilului românesc, ci, dimpotrivă, o mai clară și mai
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
urmărite de un auditoriu ce oscila între 25 și 70 de membri. Cercetările propriu-zise, desfășurate în cadrul secțiunilor, au fost toate orientate spre aflarea unor răspunsuri posibile la marile întrebări ale crizei europene actuale prin găsirea „soluției românești”, cum specifică Octavian Vuia. Astfel, în cadrul secției de filosofie, Paul Costin-Deleanu prezintă comunicări precum Le Declin de l’Occident et un nouveau Moyen Age, Octavian Buhociu încearcă o comentare sistematică a concepției filosofice a lui Lucian Blaga, așa cum se reflectă ea în Eonul dogmatic
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Buhociu încearcă o comentare sistematică a concepției filosofice a lui Lucian Blaga, așa cum se reflectă ea în Eonul dogmatic, iar Neagu Djuvara se oprește la o Présentation analytique de la philosophie de l’histoire de Arnold Toynbee. La rândul său, Octavian Vuia pune în discuție câteva probleme actuale în articolele Le Moment philosophique actuel, Le Fédéralisme oecuménique. În cadrul secției literare, Titus Bărbulescu analizează condiția unui Panait Istrati, scriitor francez, Paul Miron discută în Le Destin de la civilization concepția lui Leo Frobenius, în timp ce
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
în 1962, în colecția de filosofie a C. R. de C. a fost tipărit studiul lui C. Noica, Fenomenologia spiritului la Hegel, după ce, anterior, în aceeași colecție, văzuseră lumina tiparului un studiu și o ediție critică din presocratici, semnată de Octavian Vuia, sub titlul Remontée aux sources de la pensée occidentale (1961). Explicația faptului că secția de filosofie pare mai productivă sub raport editorial se află și în modul cu totul remarcabil prin care cei ce se manifestau în cadrul ei și-au continuat
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Reînvierea activității a avut loc după 1982, din inițiativa lui Cicerone Poghirc, care, alegând exilul la Paris, a reușit să creeze, în calitatea sa de secretar ales, un nou comitet de conducere, format din Mircea Eliade (președinte de onoare), Octavian Vuia și Theodor Cazaban (vicepreședinți), Raymond de Geouffre de la Pradelle (președinte și administrator), Max Richard și Virgil Ierunca (cenzori), Matei Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
prilejul unui alt simpozion important ce a avut loc (în 20-24 mai 1994) tot la Paris, sub același patronaj organizatoric, „Exilul românesc - identitate și conștiință istorică”. Repere bibliografice: Petre Sergescu, Cursuri universitare românești în exil, „Orizonturi” (Stuttgart), 1950, 3-6; Octavian Vuia, Centre Roumain de Recherches, „Bulletin” (Paris), 1951, 1; Inge Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești în Apus. 1945-1989, Münster, 1993, 150-152; Semnificațiile unui simpozion (anchetă realizată de Ileana Corbea, cu Aureliu Răuță, Al. Paleologu, Iancu Bidian
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Katharina Binder, Exilul ca experiență culturală. Asociații și instituții românești în Apus. 1945-1989, Münster, 1993, 150-152; Semnificațiile unui simpozion (anchetă realizată de Ileana Corbea, cu Aureliu Răuță, Al. Paleologu, Iancu Bidian, Cicerone Poghirc și Pavel Chihaia), JL, 1994, 17-20; Octavian Vuia, Întâlnire cu oameni și idei, postfață Nicolae Florescu, București, 1995, 81; Nicolae Florescu, Centrul Român de Cercetări de la Paris, JL, 1996, 33-38; Popa, Ist. lit., I, 762; Manolescu, Enciclopedia, 149-151. N.Fl.
CENTRUL ROMAN DE CERCETARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
Mediaș (1883-1884) și Liceul german „Episcopul Teutsch” din Sighișoara (1884-1891). Între 1891 și 1894 este student al Seminarului Teologic „Andrei Șaguna” din Sibiu, absolvind apoi cursurile Facultății de Filosofie și Filologie a Universității din Budapesta (1894-1897). Aici înființează, împreună cu Traian Vuia, Victor Braniște, Aurel Ciato și alții, Societatea de lectură „Petru Maior”, fiind și președintele ei. În 1898 se angajează ca redactor la „Tribuna poporului” din Arad, și în același an trece munții și se stabilește în București, ca bibliotecar la
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
de unul singur - dar nu prin porumb, fiindcă foșnește și dacă se auzea zgomot se alarmau nemții. Am ajuns în marginea Careiului și am ascultat atent! Se auzeau nemții și comenzile comandanților nemți și un zgomot uriaș de motoare care vuiau, pentru că începuseră retragerea. Am stat în poziția aia vreo trei ore și după aceea au început încet, încet să se liniștească, pentru că cei care au mai rămas erau puțini. După ce am evaluat situația, am tras cu pistolul de semnalizare o
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a uitat pe vizetă!" "Eu". "Ieși afară!" Mi-a mușcat o palmă așa în dreapta și apoi m-a proptit cu stânga, că altfel dintr-o palmă mă dădea jos, așa de dur a dat! Două săptămâni de zile mi-a vuit capul. C. I.: Nu v-a băgat la izolare? I. N.: Nu. Am fost bucuros că nu m-a băgat la izolare, am fost bucuros că mi-a dat palmele alea și nu m-a băgat. Izolare n-am făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Pârvu, că țineam legătura cu el, și i-am povestit adeseori preotului din sat ce-am pătimit prin detenție. Dascălul n-a avut ce face, a trebuit să-mi sărute și el mâna, deh, un băiet tânăr! Tot satul a vuit: "Ăiii, părintele Iulian i-a pupat mâna inginerului" "Hai, nu vorbi!" "Chiar așa!" Da', era beat?" Părintele nu era beat iar despre mine știe satul că nu beau. Părintele Mocanu, părintele Zbiera, părintele Iulius Mocanu, fratele maică-mii cu parohie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Cahul și Bălți, nici acum să nu ni se răspundă. În condițiile în care există o asemenea presiune publică, mi se pare, vă rog să mă credeți, destul de ciudat. Dacă așa ceva s-ar fi întâmplat în România, ziarele ar fi vuit, iar critica societății civile s-ar fi îndreptat, fără nici un fel de milă, asupra autorității centrale. Și, în opinia mea, pe bună dreptate. Ceea ce vă spun acum cred că se poate, evident, corecta. Și cu cât se corectează mai repede
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]