5,010 matches
-
apus coboară spre pământ, tăcerea Grăbește-te! căci nu târziu se-n-cuie poarta în cer în noaptea-i plină cu vise un fir de vânt sculptează părul tău rebel ochii-mi șoptesc lacrimi o urmă pe nisip umple uitarea albatrosul își zbate zborul spre zări turnul pustiu sprijină noaptea corăbierii te visează-n somnul cel greu mai există un bob de cafea, să-l beau arome de vis de-a-tunci, mă cheamă măcar întoarce amintirea, să nu uit ochii tăi nu-mi șterge
DINCOLO DE MÂINE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347042_a_348371]
-
mea, E tot ce am si ce mi-a fost. Lumea nu are timp să-l vadă, Demult icoanele a vândut Și e doar umbră trecătoare, Azi pe lângă trupul lui durut. Dar într-o zi căzu în stradă Și se zbătu cuprins de frică, Iar cu o mână tremurândă Strângea la piept icoana-i mică. Referință Bibliografică: MULȚI AU FOST, MAI MULȚI SUNT ÎNCĂ / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02 februarie 2012. Drepturi de Autor
MULŢI AU FOST, MAI MULŢI SUNT ÎNCĂ de STELIAN PLATON în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347081_a_348410]
-
cel puțin Dar gol îmi este sufletul, mâna-i înceată Hârtia rămâne tot albă, perfect imaculată Am mii de gânduri ce se aleargă întruna Zi după zi ș-apoi în timpul nopții reapar În visuri, în coșmaruri și plângând tresar Mă zbat, mă lupt dar totul este în zadar. Referință Bibliografică: Încerc să scriu / Stella Reeves : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1032, Anul III, 28 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stella Reeves : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNCERC SĂ SCRIU de STELLA REEVES în ediţia nr. 1032 din 28 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347095_a_348424]
-
și cu pățania de bucluc, ne-am reclasat pe locul 4.De fapt, nu-i un loc.. n-am fost premiați acolo pe loc, însă cum tribuna era aproape de incident, comandantul unității observase tot, dar mai ales cum ne-am zbătut/revenit/recâștigat o poziție acceptabilă, iar pentru această el ne-a dat 4 zile permisie. Îmi fusese frică de descalificare, însă nu.. Din fericire a fost că Ionuț (aci și el) ținând aproape de noi, a ocolit elegant incidentul (cârmaciul lui
AMINTIRE RĂZLEAȚĂ.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/347119_a_348448]
-
oglinzi furtuni în căutare de sine se agață seismele de vârf fără șanse de captare o zbatere între două lumini când în noi se ciocnesc lumile de evidențe Sunt aici undeva o umbră organică a cuvintelor strecurate cândva aripi firave zbătând în libelule transparente tac pădurile în crizanteme galbene când ziua morților emană miros de trandafir și de lemn dulce Pentru fereastra ta câteva petale zgribulite accesorizate cu silabe care nu vorbesc ziua pălește din când în când se îneacă într-
NU SUNT ALTE CĂI DOAR INTRĂRI SECRETE de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357045_a_358374]
-
în: Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ploaia îmi bate la fereastră Cu degetele nostalgicei toamne Imi șoptește cu voce măiastră Dragostea picurată pe gene. Cuvintele-mi curg fără veste Pe frunze colorate de dor Se zbat-n mine visele terestre Licori lăsate de îngeri în zbor. Sorb cu nesaț stropii albaștri Potolindu-mi setea nebună de tine Te dezmierd cu ai nopții aștri În clipa de amor, spăl efemera trăire. Sunt umbra care-ți vegheză ultimul
FRUNZE COLORATE DE DOR de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357056_a_358385]
-
de la părinții ca mine, care am fost nevoiți să căutăm în alte țări resursele financiare de care avem nevoie pentru întreținerea copiilor noștri în școli. Dumnezeu a făcut să cunosc în Spania femei și bărbați despărțiți sau rămași singuri, români zbătându-se din răsputeri pentru întreținerea copiilor lor în facultăți. Cu toții se plâng de cerințele mari, la nivel european, ale școlilor noastre românești, dar care nu vin din partea profesorilor, ci din partea Statului Român, condus de acei așa zis ,,politicieni” care au
PROFESORII NOŞTRII DE IERI!... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357038_a_358367]
-
mateloții, Puntea, în genunchi și coate. Râde regele într-una, De clerici, sfinți și Dumnezeu, Blonda toarnă mătrăguna Și mi-o întinde s-o beau eu. Iar prin turnuri de palate Voievozi plâng de rușine, Că văd țara cum se zbate Și s-o scape... n-are cine! Într-o țară-n care mita Este mai presus de lege, Tot femeia e ispita Care-l face mat pe rege... Referință Bibliografică: Doar femeia e ispita / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DOAR FEMEIA E ISPITA de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357173_a_358502]
-
gheață se topește, încet alunecă cât mai departe de soare. Ziua pare o piață aglomerată de vorbe ca pagina începutului de carte. Nimeni nu o privește, nu o întreabă pe unde rătăcește și de ce pătrunde în închisoarea luminii când ne zbatem înlănțuiți de gânduri pe rând. Doar luna, de azi noapte surata, în amiaza mare la mine-n gând își compune sonata. Covorul roșu de sub auz Covorul roșu ne-a fugit de sub auz, Picioarele alunecau sub privirile lor. Ne dureau anvelopele
E SUFICIENT SÂNGE PENTRU ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357170_a_358499]
-
mult. În felul acesta spațiul dintre crengi se mărea văzând cu ochii, dar bietul băiat nu putea trage lanțul. Înțelesese că dacă eliberează o mână nu va mai apăsa cu aceeași forță. Îi venea să țipe de furie și se zbătea puternic sperând că lanțul va începe singur să se tragă din închizătoare. Puterile-i slăbeau. Știa că nu mai putea sta mult așa și se îngrozea la gândul că cele două crengi se vor apropia din nou. S-a uitat
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
-Ce ai, Gogule? Vino, mă, să ne ajuți! i-a strigat mamaie din spatele camionului. -Ține-l bine, sunt mai răi decât un taur! i-a spus tăticu în timp ce îi dădea primul cocoș peste oblonul caroseriei, care, cu toate că era legat fedeleș, se zbătea ca un nebun. În lumina farurilor l-am văzut pe tataie. Era în izmene și atunci am înțeles de ce se codea să se apropie de mașină. Încurajată de gălăgia de afară și de țipetele cocoșilor, am ieșit pe prispă și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
după privirea pe care o tot arunca după cana cu țuică, pricepuse unde viza. -Da ce, bre, vrei să plec olog de aici? a insistat Fane și fără rușine s-a așezat pe prispă cu cocoșul sub braț, care se zbătea ca un nebun. -Mamaie, i-am șoptit când a intrat să întețească focul, ăsta o să lase cocoșul să-i scape. -Fane, a strigat mamaia din bucătărie, lasă, mă, că îl țin eu! Și hotărâtă să termine cât mai repede toată
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
cuțit pe care îl avea. Cu chiu cu vai, Fane ajutat de mamaie a reușit să-i taie gâtul. Dintr-o dată am simțit că mi se umpleau ochii de lacrimi; capul cocoșului zăcea la picioarele lui Fane, iar corpul se zbătea sărind dintr-o parte într-alta lăsând peste tot o dâră de sânge. “Și asta din vina mea“ mi-am spus în gând; dacă nu ieșeam în curte în mod sigur mamaie nu ar fi făcut fiertura de cocoș și
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
ca și dragostea! De aceea, Toamna este anotimpul iubirilor târzii... Tufănelele înflorite, măceșele rubinii, frunzele ruginite, bogăția de forme și culori creează o atmosferă fascinantă. Zilele trec, trăirile se adună iar gândurile noastre ascunse în ungherele tainice ale inimii se zbat pentru a fi exprimate. Anotimpurile gravitează în jurul nostru sau, poate, noi în jurul lor, poticnindu-ne pe drumul vieții în căutarea după „acasă”, în căutarea Luminii transcedentale...Încă de la naștere purtăm în noi o Lumină care ne călăuzește. Lumina ne arată
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VIITURA Autor: Elena Trifan Publicat în: Ediția nr. 1335 din 27 august 2014 Toate Articolele Autorului VIITURA În viituri se zbate întristarea Unui popor ce-a suferit O nemiloasă cale spre trădare Și-o lege oarbă pe pământ. Învolburate apele se varsă Peste pământul mult iubit De cei ce viața își dădeau în lupte Pentru a-l păstra întreg și sfânt
VIITURA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357328_a_358657]
-
să îi spui Dumnzeu, Alah ... Zalmoxe, Zeul Panteră etc. De ce se nasc munții? Poate pentru a ne oferi, prin nașterea lor, cel mai fascinant spectacol pirocastic, era să zic pirotehnic, erupția vulcanilor, restaurarea faliilor, - râurile își schimbă matca, oceanele se zbat în vâltoarea unde se bate dimia cioarecilor ... Suntem o verigă din lanțul trofic și o monadă din universalitatea vieții veșnice. Continuitatea este certitudine indiferent de ce spun falșii profeți ai zilei. Doar că nimic nu este bătut în cuie, totul este
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
Foșnet-oftat, fără ritm cadențat, Mângâie parcă sufletul meu. Pare un cântec cu refren romanțat Și mă alină, când urcușu-i mai greu. Privesc COPACUL, uriaș și frumos În despletitele-i, crengile-valuri. . . Poartă Puterea, și-i atât de fălos, Că el se zbate, în a TIMPULUI maluri. VÂNTUL o știe, și-i zâmbește poznaș, Îl însoțește, și când frunza-i alungă Rece-i șoptește: Nu eu ți-s nânaș, Chiar de-ți rup crengile lovindu-le-n dungă, Tu știi, nu ești VEȘNIC
COPACUL ŞI VÂNTUL de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357456_a_358785]
-
în vidul dintre noi în aer desenezi un contur necunoscut mângâierea mă trezește scutur o clipă capul în încercarea poate absurdă poate nu de eliberare prind mângâierea cu cârligele timpului de sfoara comunicării rufele nu sunt ude sunt calde se zbat în bătaia vântului le las poate mă voi lămuri ce cum unde și mai ales de ce le-am spălat alături de tine căușul amintirilor e plin îl răsturnăm fiecare pe coala de hârtie - imaginară filă într-un volum fără coperți uneori
MÂNA ACEEA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357485_a_358814]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > LĂURĂ LAVRIC. O VIAȚĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ȘI AURORALĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate inima noastră și ne ard călcâiele când ne cântă Lăură Lavric! Ce măreție e în glasul bucovinencei artiste, Lăură Lavric! Ce verva, ce veselie, mai presus de orice asemănare cu amănuntele vieții omului și mai aproape de misiunea spiritualizării, desăvârșirii sufletului
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
Autor: Anca Elena Șerpe Publicat în: Ediția nr. 1034 din 30 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA 29.08.2013 Negura își arăta colții din când în când ridica privirea în această îndârjire era diminineața devreme murmurul se zbătea șovăielile numărau frunzele vânturi desprinse se așezau ușor legănate pe culoarea castanelor și a piersicilor coapte ce își trecea degetele obsesiv prin părul neîngrijit târziul penetra ochii minții orbeau gândurile ebrietatea norilor din noi era umbra fidelă a ideilor senine
CÂNDVA UNDEVA ALTCEVA de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357531_a_358860]
-
să mai răzbesc, noian de gânduri mă frământă. Ce? Gânduri? Nu, nu din nou! Între NU și DA E simplu să spui... NU! E simplu să spui... DA! Dar ce te faci atunci, când rațiunea țipă " Nu!" și inima se zbate, strigând ca o nebună, "Da!"? Încerci să le împaci, încerci să le explici, blajin, cu vorbă bună, nu poți fi egoist. Nu vrei să faci favoruri, dar nici nu poți vreuna a nedreptăți. Acorzi cuvânt de-ntâietate rațiunii, o lași
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
doctoriței nu este bună, încă din momentul în care a fost extrasă dintre fiarele mașinii, dar nu și-a închipuit să fie atât de gravă. Nu putea să nu se gândească și la firea umană. „Acum, când această femeie se zbate între două lumi, între viață și moarte, unele persoane nu pot să se abțină să nu clevetească, să nu urzească... Off!” - Dumnezeu să o ajute, Dorina! Să sperăm că va fi bine! Este tânără și va lupta pentru viața ei
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
în suflet, cu atât te apropii mai mult de Dumnezeu, ajungi la dragoste și la ea nu se poate ajunge decât prin durere și eroism... și încap toate acolo, în câțiva centimetri de materie, în inima omului, locul unde ne zbatem și totuși zbaterea, chinul, înseamnă viață, viața înseamnă speranță, speranța înseamnă dragoste, dragostea e un vis. De aceea am ales, sau am fost ales să fiu regele visătorilor, așa cum tu ești regina florilor? Cum Dumnezeu a pus un nume fiecărei
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
afirma Nae Ionescu, el confunda efectele cu cauzele. Sunt de acord cu acest lucru. Negustorii de idei, comercializatorii fenomenelor mistice apar după ce fenomenul spiritual s-a manifestat. Nu il declanșează, ci îl speculează. Ori, în cazul acela spiritul uman se zbătea să scape de sub oprimarea raționalismului cartezian, care domina de secole și care tăiase aripile sufletului. Marii mistici ai Răsăritului și cei din Apus au făcut totdeauna casă bună cu raționalismul adevărat, pentru că gândirea creștină nu este una absurdă. Rațiunea ne-
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
cenușiu și târât în cavouri a căror cripte vor despărți fostul „eu” de lumină, zădărnicindu-l în obscur. Aparent, „nefiindul”: „Pe zări argintii / În vastul cavou...” (Amurg) încearcă să se rupă de egoul său care, în realitatea eternă, se va zbate hăituit de neliniști a căror critică rămâne drumul neînțeles. Perpetuumul lucind al ideii țâșnite din obscur, din interiorul căreia crepusculul zvâcnește: „Cu pene albe, pene negre” (Decor), va aburiza cu bătăile nevăzute ale aripilor sale priveliștea, care lasă fantomele să
NEGRUL ŞI PALIDUL ÎN POEZIA BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358289_a_359618]