5,822 matches
-
societate, ba nici chiar pentru a satisface trebuințele și interesele celor care învață. Școala există pentru a-i aduce pe copii în contact cu realitatea - din care facem parte noi înșine, societatea noastră și moștenirea noastră culturală 27. Macdonald a pus în discuție, cu vehemență, „supremația structurii bazate pe discipline” în constituirea curriculumului. Dar critica sa nu a ocolit nici orientările psihologizante și sociologizante, considerându-le extremiste, și a propus o a treia poziție, care s-ar putea obține prin sinteza lor. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bazat pe o rețea de calculatoare. Se pune problema dacă acest lucru ar putea fi un argument favorabil pentru cumpărătorul unei singure copii de a nu fi considerat că a încălcat prevederile contractuale. Acest punct de vedere nu poate fi pus în discuție în ceea ce privește publicarea manualelor tehnice. Unii furnizori practică o politică fermă în ceea ce privește sistemul copiilor. Astfel, cumpărătorul este obligat să nu folosească decât copia oferită de către furnizor, deci să nu realizeze nici o altă copie, decât cea necesară pentru instalarea programului. Dacă programul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
acționa ca și bărbații în relațiile amoroase. Personajele feminine vor să fie îmbinări de gingășie și forță de caracter, ființe voluntare, neinhibate de prejudecăți, care, între altele, agresează delicatețea unui critic precum G. Ibrăileanu. Cu o vână de răzvrătit, P. pune în discuție stări și practici cărora încearcă să le demonstreze injustețea sau chiar nocivitatea. Mai pregnante sunt astfel de problematizări în volumul Din ocna vieței (1902), care poate fi luat și ca titlu generic pentru o lungă serie de alte proze strânse
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]
-
dar nu va reuși să scape și va fi închis între 1957 și 1964. La judecata zeilor este o carte originală atât ca formulă editorială, cât și ca mod de abordare a subiectelor. Într-un Prolog în versuri, câteva personaje pun în discuție ideea de artă literară și improvizează experimental o scurtă poveste, totul constituindu-se într-o spirituală metaliteratură, unde P. anticipează o modă estetică de peste decenii. Gluma se îngroașă când trece la „judecarea zeilor”, nu numai demitizând pe fondatorii unor mari
PORSENNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288976_a_290305]
-
esență, preocuparea pentru recuperarea timpului de odinioară se realizează aici polifonic, pe multiple planuri și cu o varietate de tehnici, mergând de la inserarea de text „autentic” (jurnal, scrisoare) la monologuri îmbinate cu narațiuni ce au valențe dramatice. Colectivitatea însăși este pusă în discuție în momentul când bătălia care se dă pentru memorie depășește granițele dramelor individuale și atacă însăși ființa etnică. Condiția de „suplinitori” devine o categorie socială specifică epocii, reprezentând refuzul accesului la împlinire. Lupta pentru esențele transistorice revine sub forma umbrei
RADULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289098_a_290427]
-
câteva nuvele cu personaje din lumea „intelighenței” ardelene. Doar în proza care se oprește asupra vieții țărănești, autorul, eliberat de clișee fals cărturărești, câștigă în adecvare și știe să nareze simplu, sprinten și armonios. De la un timp, aici poate fi pusă în discuție și influența lui Ioan Slavici. Țărani care au mereu în gând munca, bunăstarea și răsplata după faptă, personaje a căror soartă e legată de credințe și vrăji întrupează ceea ce ține de realitatea și poezia rusticității. Vorbe înțelepte, proverbe și zicători
RANTA-BUTICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289134_a_290463]
-
scrie P. în Noua structură..., onestitatea absolută a propriei conștiințe, înlocuind, prin cultivarea asociațiilor capricioase ale memoriei involuntare, omnisciența auctorială tradițională - ubicuă și falsificatoare - cu „autenticitatea halucinantă” a subiectivității și trăirii individuale. Neajunsurile, de extracție iluministă, ale abordării raționaliste fuseseră puse în discuție încă de Wilhelm Dilthey - amintit de eseist între exponenții de marcă ai „noii structuri” -, cel care, teoretizând diferența inaugurală a hermeneuticii moderne dintre „științele naturii” și „științele spiritului”, a exercitat o influență pe cât de profundă, pe atât de puțin remarcată
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
și de patru ori pe săptămână, între 10 mai 1867 și 24 februarie 1868. Și-a suspendat apariția pentru că directorul și fondatorul publicației, Teodor Pascal, nu mai putea face față cheltuielilor pe care le pretindea redactarea și imprimarea. N. r. a pus în discuție ideea organizării scriitorilor într-o societate intitulată Adunarea Generală a Autorilor Români, care ar fi trebuit să îi sprijine profesional și material. Aici și-a publicat Dimitrie Bolintineanu o parte din articolele politice (Principii din 1789, Liberalismul, Școalele primare rurale
NAŢIUNEA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288365_a_289694]
-
fiind prezent și în romanul Dromichet. Semnul nemuririi (1988), care recompune epoca regelui ars de „dorința unei Tracii eterne”. Sub soarele pământului (1987) situează acțiunea în perioada interbelică și pare mai curând un roman social, în pofida aspirației autorului de a pune în discuție opțiuni și frământări lăuntrice, dezbaterea având drept țintă statutul artistului. Apocalips (1991) adoptă formula prozei SF, asezonată cu un prea marcat substrat pedagogic. P. a mai publicat placheta Cărbune și diamant (1990), cu versuri în prozodie clasică, și a alcătuit
PETRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288792_a_290121]
-
stil (1992), Genuri și specii literare (1993), Metrică și prozodie (1995), Teoria literaturii (1996). Aceste cărți, de o mare utilitate pentru elevi, studenți și profesori, se sprijină pe o bibliografie impresionantă. Autoarea nu se rezumă la a da informații, ci pune în discuție noțiunile, conceptele, le interpretează și le exemplifică. Și alte cărți sunt demne de ceea ce numesc bibliotecarii „raftul liber”, fiind vorba mai ales de un nou dicționar, Panorama criticii literare românești. 1950-2000 (2001), ca și de „inventarierea” critică a peisajului literar
PETRAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288776_a_290105]
-
Galilei (1978) este un „dialog despre prudență și iubire”. Cel mai coerent și mai ingenios, poate, din câte a publicat P. O interogație copleșitoare - de ce a cedat Galilei în fața Inchiziției? - și un număr de justificări morale care, la un loc, pun în discuție relația dintre adevăr și etica omului care luptă pentru adevăr. Premisele dialogului sunt următoarele: este, oare, bine să mori pentru o idee și să devii un martir sau să trăiești cu prudență și să încerci să impui adevărul? Galilei se
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
și informații istorice, diverse încercări de prezentare, la un nivel accesibil, a unor probleme de filosofie, educație, geografie, științele naturii, precum și modeste încercări de prelucrare a unor poezii populare. O. l. este prima gazetă transilvăneană care, prin scrisul lui Cipariu, pune în discuție, folosind o bogată argumentație filologică și istorică, chestiunea limbii române literare, susținând direcția latinistă și etimologistă. În același scop adoptase și tipărirea cu litere latine a tuturor materialelor. Cipariu a încredințat O. l. și încercările sale de versificație, pe cele
ORGANUL LUMINAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288571_a_289900]
-
de validare științifică, și nu opinii particulare; b) fiind exteriori și independenți în raport cu sistemul ierarhic, se presupune că opiniile specialiștilor nu sunt supuse așteptărilor autorității; c) se presupune că sunt mai obiectivi, neimplicați în sistemul de interese sectorial; d) pot pune în discuție nu probleme concrete, uneori spinoase din punct de vedere uman, ci tipuri generale de probleme și soluții. Pedagogie internă. Unele persoane sau grupuri dintr-un sistem pot încerca să utilizeze sociologia pentru a promova schimbări interne ale respectivului sistem, depășind
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
reușească să treacă în revistă - și cu atât mai puțin să controleze - total acest domeniu. Riscul cel mai mare, atunci când se răspunde la o critică, este contraatacul, mai ales dacă valoarea personală a celui care primește critica pare a fi pusă în discuție. Terapeuții prezintă tehnica ERD de răspuns la critici. Tehnica ERD de răspuns la critici: - E pentru anchetă (enquête) negativă: prima etapă de răspuns la o critică constă în a-i cere celuilalt să precizeze dacă face această critică pentru a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
discută probleme dificile, când există viziuni multiple și contradictorii, polemici aprinse între oamenii de știință, problema este definită și soluționată de către profesor; studentului i se cere doar să aleagă una dintre pozițiile deja stabilite. Rareori se așteaptă ca el să pună în discuție probleme proprii, să fie curios și să caute răspunsuri în mod independent. Educația universitară acordă surprinzător de puțin timp dezvoltării acestei deprinderi. Însă tocmai astfel de deprinderi de muncă independentă sunt foarte necesare adultului. Acestea îl ajută să-și găsească
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
alegerilor sociale (II)\: teoria jocurilor de n persoane și de negociere" Rezumat. Acest curs introduce teoria jocurilor de n persoane, inclusiv modalitățile de analiză și condițiile de echilibru posibil. De asemenea, pentru nevoile practice ale cercetării sociale și politice sunt puse în discuție aplicațiile și limitările teoriei alegerilor sociale bazate pe echilibru. A doua jumătate a cursului prezintă aplicațiile principiilor de alegere la diferite tipuri de situații de negociere, dezvoltând astfel o serie de modele cu importanță atât metodologică, cât și de conținut
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Problemele ridicate de acțiunea colectivă apar cu regularitate în relațiile sociale și cele politice, uneori în versiunile lor de două persoane, dar mult mai adesea în versiunile de n persoane. Acestea se leagă de responsabilitatea individului față de grup. Ceea ce se pune în discuție este problema constituirii unui efort comun și al unui comportament cooperant într-o lume compusă din persoane separate, care își iau fiecare deciziile în mod autonom. Voi da un exemplu. Eu apreciez valoarea unei peluze frumoase în centrul parcului din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu votarea. Parcă vă aud protestând, susținând că votarea este o activitate socială valoroasă. Sunt de acord, așa că o să încep cu acceptarea acestui fapt ca premisă de bază a argumentației conform căreia democrația este benefică pentru societatea mea. Nu se pune în discuție binele colectiv, ci doar comportamentul meu individual. Întrebarea este doar dacă eu, ca individ autonom, trebuie să votez într-o anumită campanie electorală. Aceasta este o problemă personală de costuri și beneficii. Să ne imaginăm că mi s-a spus
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
este acela de a fi convingători. Uneori, o simplă ilustrare este de ajuns. Totuși, cu cât afirmația în studiu este mai controversată, cu cât explicația cauzală oferită poate să fie mai contra-intuitivă, și cu cât sunt mai importante interpretările teoretice puse în discuție, cu atât mai mult cercetătorul are obligația de a-și construi testul în mod riguros. Convențiile stabilite privind tendința centrală calculată, puterea și semnificația ajută și ele. Dar trebuie reținut faptul că judecata sănătoasă este esențială pentru modelare, specificarea ipotezei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exilului (cu referire la poezia lui Victor Buescu, publicată în „Caete de dor”, sau la proza lui N.S. Govora), preocupările fals științifice sau pseudofilosofice (vizați, abuziv, fiind Petre Sergescu, Basil Munteanu, Mircea Eliade sau Emil Cioran) sunt tot atâtea „teme” puse în discuție, scenarizate și stigmatizate. Excelente sunt caricaturile, precum cea a lui „Pamfil Șeicaru din Beci-eni (Buzău)” sau aceea definindu-l pe „Banfil Sperțaru”. Altele, la fel de reușite, privesc Nunta domnului Marecal invalid Ion Gheorghe sau Obiecțiile domnilor H. Comaniciu și Em. Ghilezan
MOFTUL ROMAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288203_a_289532]
-
zi. Am urmărit: scoaterea la lumină și valorizarea acelor acțiuni comunitare care au demonstrat că în mediul rural oamenii susțin valori europene; stimularea procesului de reflecție al liderilor de opinie rurali, al grupurilor de inițiativă, cu privire la setul de valori europene puse în discuție; diseminarea de informație cu privire la agricultură, dezvoltarea rurală, modele de acțiune comunitară, elemente primare de cunoaștere a instituțiilor europene; valorizarea localităților cu acțiuni comunitare câștigătoare. Modalități de comunicare și câteva rezultate Programul a fost centrat pe lansarea unui concurs (derulat în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în rândul șomerilor sau al persoanelor prost clasate. La antipozi, structuri parazite de tip mafiot au dominat economia subterană românească, formând o „elită” financiară arogantă și opulentă. Falimentul seminariilor academice sau al sloganurilor pur retorice în fața evidențelor sociale a fost pus în discuție de crima lui Romulus Mailat, consemnată de autoritățile italiene în 2007. Aceasta a arătat că trecerea de la cultura itinerantă la cea sedentară este una dificilă pentru comunitatea de țigani, captivă într-un cerc vicios. Urbanizarea nu rezolvă problemele de mentalitate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
slujitorii unui „Dumnezeu necunoscut”. Pentru candidații la botez ai Bisericii primare, un riguros parcurs catehetic era la fel de important precum mărturisirea păcatelor înaintea Sfintei Împărtășanii. Volumul și densitatea învățăturilor creștine cereau însă o lungă perioadă de familiarizare cu tradiția. Cum Evanghelia punea în discuție premisele politice, etice și metafizice ale Antichității, renașterea „din apă și din Duh” angaja, din partea învățătorilor Bisericii, asceza unei permanente trezvii. Teologia se revela ca un discurs total, căruia nici un teritoriu al cunoașterii nu-i putea fi indiferent. Excelent cunoscător
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
gândindu-ne la istoria medicinei 1), atunci postmodernitatea apare ca o ruptură radicală. Dimpotrivă, dacă modernitatea este considerată o paradigmă necesarmente atee (care presupune moartea Dumnezeului viu al lui Avraam, Isaac și Iacob), atunci postmodernitatea nu face decât să-i pună în discuție posibila revenire (precum în opera lui Walter Benjamin). Postmodernitatea creditează doar eshatologia spectrală. Sunt argumente pentru a susține totuși că subiectul postmodern- desubstanțiat, irațional, soporific - împărtășește toate păcatele modernului, medievalului și anticului laolaltă (toți, altminteri, nefiind nelipsiți de virtuți). La
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
modelând subiectivitatea receptivă a martorului, fără de care martorul nu ar putea fi părtaș într-un eveniment liturgic și eclezial, cu extensie universală și amplitudine cosmică (chiar dacă nevăzută). Neutralitatea modernătc "Neutralitatea modernă" În modernitatea timpurie, adepții declarați ai lumen naturale au pus în discuție legitimitatea recursului la revelația lui Dumnezeu în Scripturi. Descartes (Meditationes De Prima Philosophia, 1641) este convins că numai celor credincioși istoria biblică le poate oferi o certitudine cu privire la existența lui Dumnezeu (și a nemuririi sufletului). Obsesia tipic carteziană față de actul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]