20,995 matches
-
lemnului se concentrează pe văi (Tarcău, Piatra Neamț). Datorită prezenței apelor minerale sau a unor elemente de patrimoniu cultural, laic sau religios, unele localități asociază funcții balneoclimatice sau turistice. Activitatea turistică - slabă - este inegal repartizată, concentrându-se în principal în arealul bazinului Tarcăului și în cel limitrof municipiului Piatra Neamț. În partea de sud, acoperirea cu servicii turistice este centrată în general arealului limitrof văii Trotușului. Accesul spre asistență medicală înspre vest, este grevat de necesitatea de a traversa culmea Carpaților Orientali prin
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
(denumiți și Munții Baiului, denumire mai frecvent folosită) fac parte din Carpații de Curbură, fiind situați în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafață de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova și Doftana. În imediata lor vecinătate trec importante artere de comunicație (pe Prahova, Doftana), se află mari centre urbane (Brașov, Ploiești) și regiuni dens populate (Subcarpații Prahovei). Acest grup de munți este încadrat de paralelele de
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
uniformitate structurală și petrografică. Ei se desfășoară pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului", alcătuit precumpănitor din formațiuni de vîrstă cretacică. În componența lor se înclud marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute cu calcit, marne, argile etc. În bazinul Zamorei apar local șisturi cristaline incluse în masa sedimentară și pe care eroziunea le-a descoperit. Toate aceste formațiuni sunt cuprinse În mai multe elite secundare, orientate aproximativ NE-SV. Ele formează sectorul superior al boltei anticlinoriului. Structura este complicată
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
de râuri. Acestea sunt colectate în principal de cele două mari artere hidrografice - Prahova și Doftana - a căror obîrșie se află în imediata vecinătate; cursul lor constituie pe mai mulți kilometri hotarul dintre munții Baiului, Bucegi și Grohotiș. Cele mai multe aparțin bazinului hidrografic Prahova, care până la confluența cu Doftana se întinde pe circa 880 kmp. Doar în nord-estul regiunii, de pe versanții vârfului Paltinu, mai multe pâraie aparțin Doftanei Ardelene, care se varsă în Părlung. Dispunerea geografică a Munților Baiului în cadrul Carpaților de
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
un punct de vedere apropiat, considerînd Munții Brețcului și Măgura Cașinului (sau Munții Cașin) fie ca unități separate, fie ca o treaptă aparte a Munților Vrancei a căror personalitate geografică și vocație turistică se păstrează îndeosebi în spațiul montan aferent bazinului hidrografic al Putnei. Totodată, poziția lor se suprapune răscrucii dintre Moldova, Transilvania și Muntenia, întărindu-se și prin aceasta funcția nodală în circulația turistică pe coordonate mult mai extinse, cu specific transcarpatic și extracarpatic. Sub raport adminitrativ-teritorial, zona aparține județelor
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
reliefului, de poziția geografică în cuprinsul Curburii Orientalilor și de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
de alți factori, Munții Vrancei oferă condiții prielnice organizării unei rețele hidrografice dense. Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, încrustîndu-se deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
deopotrivă pe ambele flancuri montane. Astfel, văile dirijate către răsărit aparțin bazinului hidrografic Siret, iar cele orientate spre apus revin bazinului Olt. Excepție face Bîsca Mare, care, deși se înjghebează pe versantul vestic, transilvan, al Munților Vrancei, este aferentă tot bazinului Siret. Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Data fiind disproporția considerabilă în privinta extinderii celor două flancuri muntoase vrîncene, văile orientate către est sînt cu mult mai lungi și totodată mai numeroase, în raport de cele de pe flancul opus, rezultînd astfel o evidentă asimetrie hidrografică. De aceea, bazinul Siret colecteaza majoritatea covîrșitoare a cursurilor de ape din acest spațiu montan. Cît privește regimul hidrologic al apelor din Munții Vrancei, el se manifestă prin variația sezonieră a principalilor parametri. Cea mai mare parte a scurgerii are loc la sfîrșitul
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
parte a scurgerii are loc la sfîrșitul primăverii (circa 44%) și în prima jumătate a verii (aproape 30% cînd se produc și creșteri substanțiale de debite lichide, provocînd însemnate viituri. Durata acestora, precum și volumul debitelor tranzitate sînt proporționale cu mărimea bazinelor individuale, fiind însă mai frecvente la cele mici, cu regim torențial tipic, îngreunînd uneori circulația turistică. În sezonul de iarnă, scurgerile lichide pe rețeaua de albii sînt minime (de pînă la 29%) și pe alocuri nule, datorita stocării apei în
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară Bistriței Aurii, prin retragerea puternică a obîrșiei, a împins cumpăna de ape în detrimentul celeilalte Diace, im-punînd culmii principale cea mai pronunțată sinuozitate. În sectorul respectiv, Diaca (tributară Bistriței) și-a creat un bazin superior foarte dezvoltat, asemănător unui vast amfiteatru, adînc împlîntat în inima muntelui, ceea ce a dus la coborîrea reliefului și, implicit, la adîncirea înșeuării. În zona șeii de sub Picioru Stejii se află obîrșiile celor două văi cu numele de Ciotina, de
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
climatic al munților mijlocii și scunzi (sub 1 700 m), precum și subținutului climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
subținutului climei de depresiune. Cea mai mare extensiune o prezintă climatul munților mijlocii și scunzi, ca urmare a predominării acestui relief. Masivul Suhard se află aproape în totalitate în bazinul hidrografic al Bistriței; o mică parte din vestul masivului aparține bazinului hidrografic al Someșului Mare, a cărui obîrșie se află chiar aici. BISTRIȚA AURIE, cum este denumit sectorul Bistriței din amonte de Vatra Dornei izvorăște din Munții Rodnei și, pînă la confluența cu Dorna, curge pe o lungime de 70 km
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
culme. În zona Munților Suhard apar și o serie de izvoare minerale carbogazoase. Ele sînt prezente Ia Vatra Dornei, la Dorna Candrenilor, în Poiana Vinului și în Poiana Coșnei. Acestea sînt valorificate în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
două mici culmi: Coșlugea și Boclugea. Această delimitare morfologica corespunde și cu linia de încălecare tectonica (falia inversă) Luncavița-Consul, care-i separă de Dealurile Niculițel. Un alt punct de separație între aceste unități este Pasul Teilor, care se află între bazinele Tăiței și Luncaviței. Având în ansamblu forma unui triunghi ascuțit, ului au cea mai mare lățime între localitatea Turcoaia și valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfășoară pe direcția NV-SE sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
cele două mari dislocații transversale Galați-Tulcea și Peceneaga-Camena, care reprezintă latura nordică a horstului dobrogean. În cuprinsul Dobrogei de nord, se disting din punct de vedere geologic trei zone:zona hercinica a Munții Macin, zona triasica a Tulcei și zona Bazinului Babadag. Sub raport geomorfologic, au fost separate aceleași unități, cu deosebirea că în zona triasica au fost distinse două regiuni:Dealurile Niculițeluiui și Dealurile Tulcei. Podișul Dobrogei de nord se află în partea de sud-est a țării și se diferențiază
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
atingând uneori grosimea de 30-40 cm. Presiunea atmosferică este în medie/an de 742 mm Hg variind între maximă de 762 mm Hg în luna decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
ocupat succesiv funcțiile de șef de colectiv, șef de atelier, consilier și, începând din 1968, inginer șef. În anul 1982, Andrei Filotti și-a dat demisia, emigrând în Statele Unite ale Americii. Institutul primise însărcinarea să elaboreze planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice din România și era în faza de a se reprofila pentru a răspunde la această solicitare. În cadrul IPACH, Andrei Filotti a ales gospodărirea apelor ca domeniu de activitate care a constituit centrul preocupărilor sale profesionale. În anul 1960, gospodărirea
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
canalului magistral de irigare Siret - Bărăgan a fost începută abia în anii 1980 și nu a fost terminată nici până în prezent, iar în privința atenuării undelor de viitură, pentru mulți ani exploatarea nu a ținut seama de situația apelor mari din bazinul Siret și ca atare, în cursul viiturilor din anii 1970 au fost înregistrate cazuri în care exploatarea lacului a dus chiar la mărirea viiturilor de pe Siretul inferior. Situația se schimbase radical în anii 1960, un exemplu reprezentativ fiind cel al
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
După alegerea lucrărilor, sarcina gospodarului de ape era considerată terminată, etapa următoare, cea de realizare a lucrărilor revenind constructorilor hidrotehnicieni. După acest mod de abordare, la anumite perioade, după darea în funcțiune a unui grup de lucrări hidrotehnice într-un bazin hidrografic, era necesară o nouă intervenție a gospodarilor de ape, pentru selecționarea unor noi lucrări. Andrei Filotti a fost unul din cei mai puternici adversari ai acestei abordări statice. În noua concepție pe care a introdus-o, alegerea unor lucrări
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
de urmărire. Tot el a inițiat proiectarea primelor sisteme informațional-decizionale de gospodărire a apelor din România. Activitatea de proiectare din cadrul IPACH a început cu elaborarea Planurilor de Amenajare a Apelor. În prima etapă, de elaborare a planurilor de amenajare pe bazine hidrografice, Andrei Filotti a avut fost însărcinat cu planul de amenajare a bazinului Siret. După aceea, el a avut responsabilitatea, în calitate de șef de proiect, a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, care identifica soluțiile pentru amenajarea bazinelor hidrografice
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
apelor din România. Activitatea de proiectare din cadrul IPACH a început cu elaborarea Planurilor de Amenajare a Apelor. În prima etapă, de elaborare a planurilor de amenajare pe bazine hidrografice, Andrei Filotti a avut fost însărcinat cu planul de amenajare a bazinului Siret. După aceea, el a avut responsabilitatea, în calitate de șef de proiect, a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, care identifica soluțiile pentru amenajarea bazinelor hidrografice ale României până la utilizarea întregului potențial și selecționa lucrările care urmau să fie
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
pe bazine hidrografice, Andrei Filotti a avut fost însărcinat cu planul de amenajare a bazinului Siret. După aceea, el a avut responsabilitatea, în calitate de șef de proiect, a Planului Național de Amenajare a Apelor din România, care identifica soluțiile pentru amenajarea bazinelor hidrografice ale României până la utilizarea întregului potențial și selecționa lucrările care urmau să fie executate într-o primă etapă de 15 ani. În perioada următoare, Andrei Filotti a coordonat unitățile de proiectare având responsabilitatea detalierii elementelor de gospodărire a apelor
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Activitatea lui Andrei Filotti nu s-a limitat la coordonare, el având o contribuție directă la alegerea soluțiilor unor sisteme importante de gospodărire a apelor dintre care pot fi menționate sistemul Paltinul de pe Doftana, sistemul de lacuri de acumulare din bazinul Bahlui pentru apărarea municipiului Iași, sistemul de amenajare a Siretului inferior și canalul magistral Siret-Bărăgan, lacul de acumulare Tărlung pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov, sistemul de gospodărire a apelor din bazinul Jiului mijlociu, bazat pe lacul de acumulare
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
Doftana, sistemul de lacuri de acumulare din bazinul Bahlui pentru apărarea municipiului Iași, sistemul de amenajare a Siretului inferior și canalul magistral Siret-Bărăgan, lacul de acumulare Tărlung pentru alimentarea cu apă a orașului Brașov, sistemul de gospodărire a apelor din bazinul Jiului mijlociu, bazat pe lacul de acumulare Rovinari, sistemele de combatere a inundațiilor din bazinele Mureșului superior și Bârladului, sistemul de gospodărire a apelor din zona Miercurea Ciuc și altele. Atacarea unor domenii noi de actitivate era posibilă doar cu un
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]