19,793 matches
-
1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București, 1987; Poemul cu părul alb, București, 1994; Corp în cădere, București, 1999; Arcadia, București, 1999; Tratat de amintiri neverosimile, București, 2000; Poveste cu un vampir și două pisici, București, 2001. Ediții: Emil Botta, Scrieri, I-II, pref. Al. Piru, București, 1980. Traduceri: Jovan Strezovski, Tărâmul de la miazăzi, București, 1979; Raúl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
decadente, unde violența apare insidios, cel mai adesea conotată sexual, fără grandilocvența romantică din tablourile lui Delacroix, precum Moartea lui Sardanapal (1827), pictor care la rândul său servește de reper lui Moreau. Scena de dezastru somptuoar, grandios, care asigură climaxul căderii marilor imperii pentru care pictura lui Delacroix este reprezentativă, se regăsește în diferite registre, cel romantic, cu pictura deja amintită, cel academic, cu pictura lui Thomas Couture, Romanii decadenței (1847) care a cunoscut un succes deosebit -, dar și în cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
deschide posibilitatea întoarcerii în timp către o artă aflată concomitent cu civilizația care a produs-o la apogeul ei. Anumite noțiuni relevante în acest context, au avut sursa lor în ideea de istorie ca un proces ciclic, a înălțării și căderii culturilor, și în analogia dintre ciclurile de viață a organismelor și natura ciclică a artelor. [...] Dacă metaforele pesimiste ale momentului erau legate de ideile de declin și de decadență, trebuia să existe în paralel o dorință pentru o neîntinată, pură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la cultul exclusiv al formei la alții. Formula idealistă apropie pe om de divinitate nu în virtutea credinței, ci a unui reflex creaționist care se manifestă în om sub raport estetic, singurul raport care amintește de condiția celestă a omului înainte de cădere. Opera poartă în ea reflexul creaționist, reprezintă o concretizare a unei idei divine pe care artistul are misiunea de a o revela. Religiosul pe care-l invocă idealiștii este desprins de orice dogmatică, întrebuințarea sa ține de configurarea unui cult
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intensitate accentuată de sensul fatal al acestei mișcări. Regăsim aceeași dinamică distructivă în Prăbușirea. De pe o creastă, un corp feminin alunecă cu capul înainte; jos, cu corpul pe jumătate topit în blocul de piatră, un bărbat căzut așteaptă resemnat. Sensul căderii este dat de atingerea inițială a unei culmi, de revelația înălțimii și prin ea, a adâncului. Corpul femeii pare să plonjeze voluntar în abis, căderea pare însoțită de imboldul, de fascinația de a plonja în abis. Ea are loc pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu corpul pe jumătate topit în blocul de piatră, un bărbat căzut așteaptă resemnat. Sensul căderii este dat de atingerea inițială a unei culmi, de revelația înălțimii și prin ea, a adâncului. Corpul femeii pare să plonjeze voluntar în abis, căderea pare însoțită de imboldul, de fascinația de a plonja în abis. Ea are loc pe culme, unde se poate contempla tensiunea dintre extreme, dintre culme și abis, înfățișată elocvent în plonjeul mortal. Odată atins apexul urmează inevitabil prăbușirea, ea nelăsând
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
file din poveste) basmul este populat cu himere și satiri, ca la Paciurea, dar precedându-l pe acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând de o mie unu, arată ca în Eden, deci de dinainte de cădere, înconjurate însă, la tot pasul, de însemnele păcatului și ale pedepsirii pentru păcat Cartea, însemn al "căderii" prin cunoaștere, Șarpele, însemn al spiritului îndemnător la cunoaștere, Coasa simbol al morții violente și nu al morții de "moarte bună", îngeri și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acesta". [...] Fiecare "tablou" e investit discret cu alfa, însemnul începutului; personajele, trecând de o mie unu, arată ca în Eden, deci de dinainte de cădere, înconjurate însă, la tot pasul, de însemnele păcatului și ale pedepsirii pentru păcat Cartea, însemn al "căderii" prin cunoaștere, Șarpele, însemn al spiritului îndemnător la cunoaștere, Coasa simbol al morții violente și nu al morții de "moarte bună", îngeri și demoni, nimfe, satiri, himere"282. Himerele și satirii fac parte și din recuzita picturii simboliste și tematicii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Tinerețe, dar și de expresii ale reflecției și interiorizării, în Cugetarea sau Amintirea. Admirator al lui Rodin, având deopotrivă afinități cu arta plastică a lui Bourdelle, Ion Jalea manifestă trăsături rodiniene în prima etapă a creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de lucrări precum Poarta infernului a lui Rodin. Expusă la Muzeul Ion Jalea din Constanța, Căderea îngerilor se află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bourdelle, Ion Jalea manifestă trăsături rodiniene în prima etapă a creației sale cu lucrări precum Căderea îngerilor (1915), Lucifer, Lucifer îngenuncheat etc. exerciții de admirație față de lucrări precum Poarta infernului a lui Rodin. Expusă la Muzeul Ion Jalea din Constanța, Căderea îngerilor se află în spațiul de sensibilitate simbolisto-decadentă al artei rodiniene, în notele macabre pe care le relevă o operă precum Poarta infernului. Îngerii căzuți au demnitatea baudelairiană a damnării satanice, pedeapsa subliniază dimensiunea reflexivă pe care o asumă seria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
valoare pozitivă, reinvestite la nivelul unui discurs politic și cultural. Pentru Viena fin-de-siècle, Viena somațiilor tragice, cultura este pusă în serviciul statului ca liant capabil să transceandă ingerințele de ordin politic și să stopeze mișcarea disolutivă care va conduce la căderea imperiului. Cultura Vienei fin-de-siècle ilustrează din plin decadența imperiului, iar femininul își face apariția într-o formulă virtual punitivă, sub chipul zeiței Palas Athena, care nu mai consfințește așezarea imperiului sub scutul rațiunii, ci prezidează, ca în afișul realizat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
plumb” evoluează de la epitet la metaforă, către metaforă simbol, pentru a reliefa motivul poetic starea sufletească depresivă a unui poet hipersensibilizat, Într-un oraș pustiu, sau mediul apăsător, cu anotimpuri grele, cu parcuri și străzi solitare, mediul social, prăbușirea morală, căderea iremediabilă În neant, criza morală prin care trecea poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un cavou, o prăbușire iremediabilă În neant. Întregul univers poetic bacovian stă sub semnul acestei apăsări grele. O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai multe stadii de creație. Despre elaborarea romanului, autorul spune că: „A fost o ardere continuă, mistuitoare, În care rândurile se chemau unele pe altele, fără nici un fel de răgaz, sfârșită după luni și luni de trudă a condeiului, odată cu căderea ultimelor frunze În băltoacele ploilor de toamnă, lăsându-l pe autor bolnav În pat pentru multă vreme”. Înțelegând profunzimea noutății romanului, G. Călinescu afirmă: „...care este Însușirea romanului „ Ultima noapte de dragoste, Întâia noapte de război?” Este aceea de a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a țipat la câinele, Duțulache care intrase În casă și luase de pe masă brânza, pregătită În mod special pentru cină. Moromete, aflat pe prispa casei, Îi spune cu o calmitate de-a dreptul comică: „Dă-i apă!” Pentru a evita căderea salcâmului, vândut lui Bălosu, peste niște pruni din vecinătate, Moromete Îl taie la rădăcină pe jumătate și Îl trimite pe Nilă să aducă În grabă caii, ca să-l ancoreze și să-l tragă spre partea liberă a grădinii. Nilă vine
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ziua scrie textele legilor, iar noaptea, „dându-i ghes inspirația”, scrie ode și gazeluri. Însă, Într-un imperiu de războinici, preocupările estetizante ale sultanului provoacă nemulțumirea generalilor, În special a căpeteniei lor, Beșleagă; acesta nu-și mai văzuse comandantul „de la căderea Bizanțului”, iar asupra armatei turcești s-au Îngrămădit „o groaza de probleme”. Tragicul și comicul se Îmbină În aceste pagini În cel mai original chip, Marin Sorescu dovedind o disponibilitate remarcabilă din acest punct de vedere. Dorind să-și impună
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Schema 2. Dinamica problemelor sociale Manipularea problemelor sociale Este necesar să examinăm o nouă întrebare: în ce măsură este conștiința colectivă capabilă să realizeze o diagnoză adecvată a problemelor sociale? Se pot identifica două tipuri de probleme sociale: problemă-stare (război, cataclisme, conflicte, căderea economiei etc.) și problemă-cauză (factorii care produc ori sunt responsabili de starea respectivă). Problemele-stare sunt conștientizate, de regulă, adecvat: epidemiile, criza economică, conflictele sociale. Nici acestea nu sunt toate „vizibile” pentru colectivitate - de exemplu, anumite procese de poluare. Problemele-cauză sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Negrescu, Dragoș, 1999, „Un deceniu de privatizare în România”, în Christof, Ruhl, Daniel Dăianu, Tranziția economică în România. Trecut, prezent și viitor, CEROPE, București. NIC, 2004, Mapping the Global Future, NIC-2004/13, GPO, Pittsburgh. Pasti, Vladimir, 1995, România în tranziție. Căderea în viitor, Editura Nemira, București. Pasti, Vladimir, 2004, Sociologie politică, Editura Ziua, București. Pasti, Vladimir; Miroiu, Mihaela; Codiță, Cornel, 1996, România. Starea de fapt, Editura Nemira, București. Patriciu, Dinu; Rusu, Horia, 1998, Capitalismul românesc. Un proiect, Fundația Rene Radu Policrat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țări precum România, analiza modelului social european și mai ales a viabilității sale în viitor permite prospectarea contextului social din care țara noastră urmează să facă parte, precum și identificarea modalităților prin care țara noastră se poate articula direcțiilor europene. După căderea regimului comunist, suportul acordat de Banca Mondială țărilor din Europa de Est a fost orientat mai ales spre influențarea politicii într-o direcție rezidualistă concentrată asupra privatizării. Responsabilitățile asumate de aceste țări prin negocierile de aderare la Uniunea Europeană au condus la reducerea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cooperare trans-frontarieră, transnațională și interregională; Urban II - dezvoltare durabilă a orașelor și a zonelor urbane în declin; Leader + - dezvoltare rurală prin inițiative locale; Equal - combaterea inegalităților și discriminărilor de acces la piața muncii. Procesul de extindere a Uniunii Europene după căderea sistemelor comuniste impune revizuirea conceptului de solidaritate economică prin crearea fondurilor de preaderare pentru viitoarele state membre, în condițiile în care includerea noilor state va schimba balanța regiunior subdezvoltate (regiuni al căror PIB se află sub 75% din media PIB
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
specifică colonizarea și intensificarea comețului transatlantic prin schimbul de produse agricole, a treia a restricționat libera circulație a forței de muncă, a impus noi bariere comerciale și a redus investițiile transnaționale. Spre deosebire, etapa a doua este etapa revoluției industriale - căderea barierelor comerciale, intensificarea comerțului ca urmare a scăderii semnificative a costurilor de transport internațional, dezvoltarea comunicațiilor - în timp ce a patra este considerată era tehnologiei informaționale și a fluxurilor financiare internaționale dinamice. Țări din diferite părți ale lumii au fost afectate diferit
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care s-au modelat acestea și deci motivul pentru care statul bunăstării nu mai putea funcționa conform așteptărilor (Esping-Andersen, 1999). Alții au văzut motivele dificultăților de funcționare chiar în obiectivele statului bunăstării, asemenea traiectoriei unui bumerang (Alber, 1988). În contextul căderii regimurilor comuniste, cele care susțineau prin puterea exemplului adecvabilitatea abordării sociale în funcționarea economiei, adepții liberalismului și ai supremației pieței au avut mai puține motive să se justifice pentru „eșecurile pieței”, astfel încât, așa cum observa Mishra, „nu este surprinzător că, în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pe o poziție privilegiată s-au schimbat, educația - ca nivel și, mai ales, specific al cunoștiințelor - devenind un element definitoriu în asigurarea bunăstării sale. Inegalitatea în țările în tranziție Cea mai recentă mișcare de anvergură în sensul liberalizării piețelor este căderea regimurilor comuniste în Europa și în fosta URSS. Aceste țări au traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite de dezvoltare, a opțiunilor de politică economică făcute, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu combaterea sărăciei. Globalizarea nu este în orice context benefică celor defavorizați și, oricum, nu pe termen scurt. Opțiunea liberală asupra dezvoltării nu numai că nu este o condiție sine-qua-non pentru creșterea nivelului de trai, ci poate avea ca efect căderea în sărăcie a unui segment de indivizi/țări care, într-un mediu concurențial, nu-și pot depăși situația de dependență prin forțe proprii. Perpetuarea și adâncirea distanței dintre perdanți și nonperdanți până la a nu se mai recunoaște unii pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a migrației internaționale din România. Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a materializat într-o „teamă” accentuată a statelor Vestului european față de o posibilă „invazie” dinspre Est. Într-un anumit fel, atitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]