KorAP: Find »[drukola/base=episcop & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...779 780 781 ...793 >

19,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHERCĂ, IULIAN / Iulian Ghercă ; pref.: Gheorghe Iacob ; cuv. înainte de Episcop Aurel Percă. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0014-9 I. Iacob, Gheorghe (pref.) II. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași (pref.) 070(498):282 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României GHERCĂ, IULIAN / Iulian Ghercă ; pref.: Gheorghe Iacob ; cuv. înainte de Episcop Aurel Percă. Iași : Institutul European, 2013 Bibliogr. Index ISBN 978-606-24-0014-9 I. Iacob, Gheorghe (pref.) II. Aurel Percă, episcop auxiliar de Iași (pref.) 070(498):282 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA IULIAN GHERCĂ Catolicii în spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media, presă Cuprins Cuvânt-înainte (Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ) / 7 Prefață (Gheorghe IACOB) / 9 Introducere / 17 Capitolul I. Biserica Catolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
spațiul public Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea Cuvânt-înainte de Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ Prefață de Gheorghe IACOB INSTITUTUL EUROPEAN 2013 Cuvinte-cheie: minoritate confesională, Biserica Catolică, opinie publică, mass-media, presă Cuprins Cuvânt-înainte (Episcop auxiliar de Iași, Aurel PERCĂ) / 7 Prefață (Gheorghe IACOB) / 9 Introducere / 17 Capitolul I. Biserica Catolică și mijloacele moderne de comunicare socială / 35 I.1. Biserica Catolică și mass-media. Rolul presei în cadrul Bisericii / 37 I.1.1. Influența mediilor intelectuale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
București, "Viața" la Săbăoani, "Cultura creștină" la Blaj și altele. De asemenea, apariția acestor publicații a fost încurajată și susținută de ierarhii din acea vreme, evidențiindu-se în acest sens arhiepiscopii Raymund Netzhammer și Alexandru Theodor Cisar la București și episcopii Nicolae Iosif Camilli și Mihai Robu la Iași. În același sens lucrarea evidențiază figurile ilustre de clerici și laici deopotrivă care s-au aflat la conducerea acestor publicații fanion și ale căror portrete le regăsim în paginile ei. Numele "apostolilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru tradiția vieții bisericești din România și a culturii românești, al cărei produs este lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași Prefață Cartea pe care o propune astăzi domnul Iulian Ghercă materializează teza dumnealui de doctorat în domeniul istoriei intitulată Presa catolică din România în prima parte a secolului al XX-lea. Susținută în urmă cu un an

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
raportul dintre Stat Biserica Catolică Biserica Ortodoxă Română. Un cotidian catolic ar fi putut informa Vaticanul despre pulsul societății românești cu privire la teme de real interes pentru Biserică și ar fi fost un mijloc de propagandă al Vaticanului în România. Dorința episcopilor, arhiepiscopilor, dar și a celor care s-au ocupat și au răspuns efectiv de presa catolică, a fost de a înființa, susține și dezvolta un cotidian catolic puternic în capitala țării, care să reprezinte și să transmită poziția Bisericii Catolice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România în diplomația Vaticanului 1939-1944; S. Collectanea, Congregatia de Propaganda Fide; Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituții, decrete declarații; traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
traducerea Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, La Romania e la Santa Sede. Documenti dplomatici și altele. Pentru a înțelege ambientul perioadei în care episcop de București a fost Raymund Netzhammer, precum și rolul acestuia în pomovarea presei catolice din România, jurnalul său Episcop în România este esențial. În ceea ce privește capitolul al doilea al lucrării, sursa primară au constituit-o revistele și ziarele analizate (completate și de alte publicații ale vremii). Un loc aparte între sursele acestei lucrări l-au avut enciclicile papale referitoare la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
instituții religioase încercau să pătrundă în sistemul francez (este vorba de ordine religioase); astfel, capucinii din Aix au folosit dreptul de a crea comunități religioase. Ulterior s-a înființat o "école libre", care sfida deschis sistemul centralizat al l'Université. Episcopii francezi nu erau de acord cu ideile răspândite de L'Avenir. Din cauza presiunilor, în noiembrie 1831, Lamennais a cerut ajutorul Romei. A fost primit de însuși Papa Grigore XVI, în luna martie a anului următor. La 15 august 1832, Papa

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și creșterea imoralității, indica libertățile proaspăt obținute ca fiind principala cauză; el încuraja întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
necesitatea de a răspunde afirmațiilor exegeților radicali și istoriografilor protestanți. Döllinger (1799-1890)71 proclama o libertate științifică totală din partea catolicilor(exceptând chestiunile în care dogma se afla la mijloc), dar avea de înfruntat o parte a ierarhiei și pe unii episcopi, precum cel de Mainz Ketteler, care urmărea să îndepărteze tinerii preoți de la studiile obligatorii din universitățile de stat, unde exista o mare influență raționalistă și protestantă. Mai târziu, în proaspăt-unificata Germanie (1871), Bismark a înfruntat Biserica catolică, deoarece se temea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
plus, catolicii din Est erau polonezi la origini și în consecință, se temea de o eventuală răscoală. Statul prusac dorea să impună un model economic și cultural, reglementând activitatea socială, iar puterea sa era absolută. Pe lângă arestarea și expulzarea câtorva episcopi, preoți și călugări în 1873, au fost adoptate legile din mai, care reglementau tot ceea ce ținea de cler, făcând din preot un simplu funcționar al statului. Această confruntare de idei s-a transformat în una inclusiv politică. Statul a încercat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
primul rând, nu era permisă încurajarea și răspândirea ereziilor, deoarece "cine nu are credință catolică nu este catolic". Pentru a sprijini această idee, oferea ca exemplu existența ziarelor moderniste, care au susținut că sunt catolice până când au fost interzise de către episcopi. La fel, unii scriitori se numeau catolici, dar răspândeau erezii scriind despre religie fără să aibă cunoștințele necesare, nelăsându-i pe cei cu autoritate în domeniu să citească articolele înainte de publicare. Giuseppe Chiaudano făcea referire la faptul că o publicație

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
presei catolice s-a dorit a fi atins și prin sărbătorirea unei Zile mondiale a presei: "Pentru a spori eficacitatea multiplelor forme de apostolat al Bisericii în ceea ce privește mijloacele de comunicare socială, se recomandă sărbătorirea, în toate diecezele lumii, după aprecierea episcopilor, a unei zile pe an în care să li se explice credincioșilor îndatoririle pe care le au în acest domeniu, să fie invitați să se roage cu această intenție și să verse contribuții care vor fi folosite cu scrupulozitate pentru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă finalitatea asupra viziunii înglobării și organizării fenomenului media de către Biserică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Oficiile naționale aveau ca misiune principală vegherea asupra formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată unei comisii episcopale sau unui episcop delegat. În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În cuprinsul lor, el a precizat că exista libertate de gândire în cadrul Bisericii. Scriitorii catolici erau "obligați" să răspundă doar pentru aspectele religioase pe care le tratau. Papa a apărat Biserica în fața presiunilor și cenzurii exercitate de putere, afirmând că episcopii erau liberi să publice fără aprobarea guvernului scrisorile apostolice și documentele pe care ei le considerau folositoare credincioșilor; guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
guvernanții nu aveau dreptul să se amestece în probleme de religie, morală sau îndrumare spirituală și în consecință, nu puteau evalua "indicațiile pe care oamenii Bisericii le publică, în virtutea rolului lor de a călăuzi conștiințe"; autoritățile civile nu puteau "interzice episcopilor și credincioșilor să comunice liber și reciproc cu Romanul Pontif"114. Papa Pius IX a sprijinit mijloacele de informare catolice și prin Giornale di Roma (1849), care era portavocea Vaticanului, precum și prin imboldul dat iezuiților de a înființa La Civiltà

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să rămână uniți în esență. Enciclica Cum multa (1882) a vizat stoparea divergențelor dintre credincioșii spanioli, care se atacau reciproc din cauza tendințelor politice diferite și nu respectau astfel indicațiile episcopilor, care îi îndemnau spre o unitate în idei. Enciclica adresată francezilor relua aceeași idee a stopării neînțelegerilor dintre catolici cauzată de viziunile politice diferite 127. Astfel, Papa a apărat libertatea politică a catolicilor în fața celor care își însușeau dreptul de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Papei Pius X (1903-1914) s-a accentuat problema modernismului 136 și au fost luate măsuri anticlericale, în Franța și Spania. Sfântul Părinte a apărat libertatea Bisericii în cadrul statului liberal 137 care uneori așa cum s-a întâmplat în Portugalia a interzis episcopilor să publice documentele pastorale 138. El a dispus înfruntarea și combaterea presei anticlericale 139, sfătuindu-i pe catolici să evite contradicțiile interne, să fie uniți și să se supună autorității episcopilor 140. Modernismul a avut la bază un concept de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
uneori așa cum s-a întâmplat în Portugalia a interzis episcopilor să publice documentele pastorale 138. El a dispus înfruntarea și combaterea presei anticlericale 139, sfătuindu-i pe catolici să evite contradicțiile interne, să fie uniți și să se supună autorității episcopilor 140. Modernismul a avut la bază un concept de adevăr care accepta principiul de imanență; cu alte cuvinte, adevărul nu era un principiu constant al omului, ci se dezvolta prin intermediul acestuia, cu el și pentru el141. În esență, era o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
coerența doctrinară în cazul autorilor și a publicațiilor catolice: a sporit rigurozitatea în privința revistelor și a ziarelor care se citeau în seminarii și a preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146. Papa Pius X a făcut referire la problema mijloacelor de informare mai mult din punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]