22,212 matches
-
se creează o stare nouă de lucruri, ci se dă o consacrare mai mult unei situațiuni deja dobândite. Suntem convinși, d-lor senatori, că Europa va vedea în acest act o garanție de ordine și de tărie. Suntem mândri și fericiți d-a supune Senatului acest proiect de lege și a-i face cunoscut că el a fost admis cu entuziasm și unanimitate de toate secțiunile, ca unul ce răspunde la interesele generale ale țării. Raportor, Ion Ghica. proiect de lege
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
lupte și suferințe, ne este dat nouă să vedem coroana vitejilor noștri Domni înconjurată de o nouă aureolă de glorie și de mărire. Să salutăm în acest fact aurora unei ere de propășire pentru România și să fim mândri și fericiți că putem participa la acest act măreț care răspunde la dorința întregii națiuni. (Aplauze.) Dacă ne-ar fi dat să citim în cartea destinului, sunt sigur că am putea vedea rolul însemnat ce este menită a juca România în opera
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
au făcut intrarea și S-au suit pe Tron, în mijlocul celor mai vii aclamațiuni. D-nii președinți al Senatului și al Adunării Deputaților s-au înfățișat înaintea Măriilor-Lor Regale și președintele Senatului a rostit următoarele cuvinte: Măria Ta, Sunt mândru și fericit că soarta m-a desemnat a veni din partea Senatului și Adunării Deputaților spre a da citire Măriei Voastre Regale legii ce s-a votat astăzi de ambele Corpuri Legiuitoare și prin care se încoronează dorințele întregii Românii. Apoi, d. președinte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
steaguri, cari au strălucit pe câmpul de onoare; în fața acestei Coroane, emblemă a Regatului, împregiurul căreia Națiunea strângă-se ca ostașii împregiurul drapelului: în fața acestei manifestări pentru care țara întreagă a alergat în Capitală, spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
MOTTO: „Cultura este o podoabă pentru cei fericiți și un refugiu pentru cei nefericiți.” DEMOCRIT ÎN LOC DE PREFAȚĂ Dacă unii se așează la masa de lucru cu ușurință și nerăbdare, scrisul fiindu-le o bucurie, pentru mine scrisul este o datorie. Respectând proporțiile, nici mărturisirile unor mari scriitori - de
Clipe de vrajă by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/640_a_1035]
-
voce tare că a avut prilejul să cunoască frumusețile atît de autentice ale țării, că nu are decît dorința de a le revedea și că după vizionarea acestor filme, nu le rămîne prietenilor francezi din sală decît să întreprindă o fericită călătorie în România. Aceste filme au fost prezentate a doua zi și în sala de onoare a Automobil Clubului din Place de la Concorde, avînd același succes. La Paris a avut loc, în vara anului 1937, expoziția internațională pe esplanada de la
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
M-a luat să mi-l arate. Era, într-adevăr, splendid. Totul era vast, bogat în lucrări de artă, cu o mică și elegantă sală de teatru și în spate cu un parc împodobit cu flori și arbori. O achiziție fericită. În prezent, comuniștii au construit pe o parte din parc o clădire cazarmă cu șase etaje de cel mai prost gust. În dimineața zilei de 23 august 1939, cînd am ieșit din hotel, toate ziarele anunțau cu titluri mari pactul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cartierul Palermo, unde se aflau și alte oficii diplomatice. Era o clădire modernă, spațioasă, cu parter și două etaje, în care am putut instala birourile legației și ale consulatului, precum și saloanele de recepție și locuința ministrului. A fost o achiziție fericită. Toți colegii au fost impresionați de felul în care se prezenta legația României. Despre colegii pe care i-am avut în timpul funcționării mele la Buenos Aires, păstrez amintiri frumoase. Trebuie să lămuresc că pe vremea aceea, șefii oficiilor diplomatice purtau denumirea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
volume, cu un restaurant elegant, cu șefi bucătari rafinați, iar în subsoluri cu săli de hidroterapie, băi de aburi, bazin de înot, săli de biliard, salon de coafură etc., în fine, cu tot ce putea desfăta pe membrii acestei lumi fericite. Hipodromul de la Palermo și, în special, acel de la San Isidro, cu pista de gazon, erau printre cele mai frumoase din America de Sud. De cum am sosit la Buenos Aires, am primit scrisoarea Jockey clubului, cu cartea de membru, pe care o primea în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
aflat mai tîrziu că nu se numea așa. El era preotul Pălăghiță, mare comandant legionar. Am fost deci păcălit. Nu l-am mai revăzut după ce aflasem adevărul. Nu puteam însă uita că, datorită lui, avusesem mulțumirea să am un Paște fericit, atît de departe de țară. Preotul Pălăghiță a publicat o carte, în care a scris istoria trecutului legionar, arătînd toate crimele și toate nelegiuirile comise, în țară, de mișcarea legionară. Cartea a fost publicată cu știința lui Ilie Gîrneață, comandantul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care în interesul acestei lumi, dezunite și inconștiente, nu trebuie desconsiderată. Mi-am îngăduit să vă adresez această prietenească scrisoare, întemeiată pe convingerea mea că mîntuirea nu poate veni decît de la marea și atît de puternica națiune americană al cărei fericit și strălucit exponent sînteți." Adlai Stevenenson, la 20 octombrie 1953, în răspunsul său, mi-a scris, în ceea ce privea partea politică, următoarele: "Nu cunosc nici un american care să nu fie preocupat în ce privește situația țărilor captive din estul Europei și nici o
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Statele Unite au o mare și înaltă concepție despre Națiunile Unite și cred că un aranjament rezultat între națiuni, fără a se recurge la arme, este posibil. Fiecare dispută, oricît de mică la Națiunile Unite, este un pas înainte spre ziua fericită cînd războiul va fi ultimul și nu primul pas în a ajunge la asigurarea libertății și justiției pentru toate națiunile din lume. Nu mă îndoiesc că acest drum va fi greu. Aceasta va cere timp, poate o generație, pentru pregătirea
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
între orgoliu și frică, Franța a fost incapabilă de o mutație europeană, care putea, singură, să-i redea un rol director. Franța nu posedă resursele omenești și materiale necesare pentru a conserva o poziție mondială moștenită de la un trecut mai fericit. Rare sînt capetele franceze care să se închine în fața acestei severe evidențe. Din oportunism, din conformism național, chiar aceștia, în mod general, păstrează pentru ei aceste păreri. Politica externă a generalului de Gaulle care, în spiritul ei, părea că servește
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dar nu m-am simțit ca alteori [...] Am umblat pe străzi și mi-am amintit de Retif de la Bretonne și cîteva din cuvintele pe care le-a scris pe zidurile de pe insula Saint-Louis: "Rediere dies beati juventutis" ("S-au reîntors fericitele zile ale tinereții"). [...] Îți scriu pe "Sonata" lui Cesar Franck, interpretată de Lola Bobescu și Valentin Gheorghiu. Ascult tot timpul muzică. Ea este o victorie (cum e dansul pentru alții și în general) asupra nebuniei din mine. Laus stultitiae. Hm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mai știu nimic de el de la Anul nou. De Emil Hurezeanu, paradoxal, știu. M-a salutat de la Viena. Și se pare că va pleca la Nisa întrucît i s-a mai dat o bursă (de drept internațional). Mi-l închipui fericit, avînd acces la mari biblioteci, privind lumea și altfel, în orice caz nedevalorizîndu-se. La Iași, între examene, m-am văzut zilnic cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.), cu Lucian Vasiliu și cu Luca Pițu. Ei rămîn foarte buni și foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
tine și pînă la urmă nu se poate să nu ieși și tu cu carte. E preferabil, însă, să nu prinzi o vreme editorială ca cea de acum, cînd totul se răstălmăcește abuziv! Vorba lui Evgheni Șvarț: "Sîntem atît de fericiți că nici nu ne vine să credem!" Țin să rămîn curat și bun. Că-s și intolerant deseori, asta nu-i rău. Cinstea implică întotdeauna și o anumită doză de intoleranță. E o chestiune de igienă. Cred că dac-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ceda! Și nu face nici un compromis! Nu, nu "citesc" revistele decît prin chioșcuri, cînd sînt prin orașe! Mai bine ar face mături din ele! Că tot sînt ilizibile! Nu-mi poți face cadou "Zenobia" lui Gellu Naum!? Aș fi tare fericit! E o muzică grozavă la ora aceasta! M-a cam durut stomacul în ultima vreme. Am și plîns! De asta nu mai poate creierul meu! Adrian (Alui Gheorghe n. red.) a fost mutat la Casa pionierilor din P. Neamț, instructor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
profit de zilele lungi și liniștite. Vezi, epistola mea e tare patriarhală. Poate că și abundența frigului e de vină. Puțin. Și voi scrie din nou. Îmi presimt stările de poezie. Liniște pentru aceste ultime zile din '79! Sărbători tare fericite! Și LA MULȚI ANI! Al tău, Aurel P.S. Gînduri tare curate pentru Aurel! Și succes la examene! Aurel 1980 Borca, 4 ian. 1980 Domnule Lucian, bună ziua! Măi, ce iarnă! Știi, aici zăpada are un metru! "Desțelenirea" ei în favoarea cărărilor m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dată sentimentul că și pentru un poet viața în doi poate fi o fericire. Cu condiția ca EA să fie tare frumoasă; și îndrăgostită de poezie. Și totuși s-ar putea să nu știu decît să mă bucur pentru cei fericiți, de mine lipindu-se în continuare, se pare, numai entuziasmul care sfîrșește în indiferență. În seara aceasta îți trimit și cele două cărți. Mulțumesc tare mult! Și să mă ierți că ți le trimit tîrziu, deși le-am citit imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
deocamdată nu e posibil, eu nefiind în bani, iar mamei nu-i pot cere eforturi pentru mine, și așa nu se simte bine. Desigur, e altceva cu noi, cei tineri. Ți-am spus și în orașul tău: voi fi întotdeauna fericit să vii la mine-n munți. Să umblăm pe aiurea și să ne simțim excelent. Cred însă că nu iarna, e prea frig. Adrian Alui Gheorghe termină în februarie "războiul". Îl aștept în munți. Va sta măcar o săptămînă. Mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pînă și cultura devine o chestie de economie! Noile cunoștințe de la Cluj se cheamă: Helmuth Britz și Valeriu Sabău. Et les autres. Încă mîhnit, las pe altă zi mai multe cuvinte spre tine! Să mă înțelegi! Nu mă simt deloc fericit! Și-s derutat! Să-i saluți pe cei apropiați ție, știi că țin mult și la ei! Numai bine! Cu toată seninătatea, singur, Aurel Borca, 17 iunie 1980 Bună, dragul meu! Scrisorile oamenilor dragi seamănă totuși cu mîngîierea. De ce să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
fi o mireasă bătută cu bulgări de pămînt. Și șchiopătez. Și rămîn acasă cam tot timpul, trebuie să nu înfrunt liniștea de care are nevoie carnea piciorului răvășit. Citesc. Freud acum. Este tare interesant! Fiecare "hoție" a spiritului mă face fericit. Pentru că fiecare dram de curiozitate potolit este o bucurie pe care o simt. Zilele din urmă am citit "Maestrul și Margareta" a lui Bulgakov. Nu-l găsisem pînă acum. Înțeleg de ce Marquez spunea undeva că e una din marile cărți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Lucian, vino pînă-n munți totuși, cînd iei banii! Și mie mi-e dor de tine! Tu ești un om la care voi ține mereu mult! Am fost și sînt mereu mîndru de prietenia noastră! Cred că eu sînt un om fericit numai din cauza prietenilor minunați pe care-i am! Nu știu dacă ți-am scris despre cum a fost la București!? N-aș vrea să mă repet! Aștept rezultatele de la "C. Rom." (editura "Cartea Românească n. red.). Poate va fi bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
mea în marginea duodenului! Nu mă doare nimic, dar regimul acela mă înfometează mereu! Poate-mi voi recăpăta liniștea în aceste zile! Rămîn tare amărît de plecarea lui Nichita!! LA MULȚI ANI! Vă îmbrățișez cu dragoste și cu dor! Sărbători fericite! pentru toți. Al tău, Aurel 1984 Borca, 18 ianuarie 1984 Dragul meu, M-am reîntors aici și-ți dau cîteva vești. Mai întîi, lamele din plic sînt pentru Luca (Pițu n. red.) se plîngea că în Iași nu sînt. Bărbieriți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ai Prințului Moștenitor Carol; „a coborât și grupul de dădace” și „am băut în sănătatea prețiosului nou născut. Colonelul Rasoviceanu, comandantul vânătorilor (Gărzii Regale - n.n.), un foarte brav ofițer în timpul războiului, a ținut un mic discurs. <...> Carol era mândru și fericit. A dat deasemenea dispoziție ca toți servitorii să bea în sănătatea noului principe”. La ora 13, Regele Ferdinand a plecat din București spre Sinaia cu un tren special. Din suită făceau parte Președintele Consiliului de Miniștri, generalul Alexandru Averescu, Nicolae
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]