21,807 matches
-
La noi, tema miturilor a fost oarecum exagerată în primul rând din teama că din afară cultura noastră nu era socotită o cultură majoră și, în al doilea rând, datorită faptului că nu ajunsese la o adevărată înțelegere a esențelor poetice românești și, în sfârșit, datorită morfologiei culturii românești care a dominat multă vreme spiritele și a întârziat fixarea lucidă și clară a elementelor menite să integreze o ontologie a culturii românești.“ (România literară, 24 mai 1973) UTAN Tiberiu „ În cuvântul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
atâtea documente ulterioare, decurgând din ele și culminând cu cele mai recente, privind îmbunătățirea activității în câmpul ideologic - nu poate fi străin (fără primejdia unei triste sterilități) problemelor și mai ales modului de a pune și dezlega problemele creației noastre poetice.“ (Teatrul, aprilie 1972) TRĂSNEA Ovidiu, politolog, profesor la Academia „Ștefan Gheorghiu“ „Unanimitatea cu care au fost aprobate la Conferință toate documentele supuse dezbaterii, orientările și direcțiile activității viitoare a partidului au constituit o nouă și grăitoare mărturie a unității de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
locuiesc la Köln și lucrez la Bonn, la Deutsche Welle, între mai multe lumi și idiomuri. După terminarea Facultății de Filologie, secția franceză-română, am fost asistentă la Catedra de Limbi Romanice a Universității timișorene. M-am specializat în teorie literară, poetică, semiotică, mi-am susținut teza de doctorat în 1983 cu titlul „Ion Barbu și Paul Valéry. Incidențele poeticului“. Încredințată spre publicare la Editura Minerva, cartea nu a mai apărut în urma cererii de emigrare în Germania, împreună cu soțul meu și cu
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Facultății de Filologie, secția franceză-română, am fost asistentă la Catedra de Limbi Romanice a Universității timișorene. M-am specializat în teorie literară, poetică, semiotică, mi-am susținut teza de doctorat în 1983 cu titlul „Ion Barbu și Paul Valéry. Incidențele poeticului“. Încredințată spre publicare la Editura Minerva, cartea nu a mai apărut în urma cererii de emigrare în Germania, împreună cu soțul meu și cu copilul nostru. Mi s-a interzis până la plecare să-mi mai exercit profesiunea la catedră. În primăvara anului
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
reluat activitatea publicistică. Sunt corespondenta revistei România literară în Germania, colaborez la Lettre Internationale, Dilema Veche, Dilemateca, Orizont, Idei în dialog, Tribuna, Vatra, Caietele Vieții Românești 1-3 (numerele tematice „Modelul german“). În 1997, volumul Ion Barbu și Paul Valery. Incidențele poeticului a apărut la editura Cartea Românească și a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. În 2002, la Editura Polirom apare volumul La pândă. Dialoguri salvate, în colecția „Ego. Publicistică“. Cartea s-a bucurat de o bună
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
există femeia față de care omul nostru vrea și el să-și dovedească bărbăția. În lumea șoferilor culturali, prezența feminină se numește îndeobște muză și este idealizată, deci absentă - și totuși, atît de prezentă, cum ar zice cei înclinați spre reverie poetică ; iar publicul este și el o ea, față de care ne umflăm în pene și ne cocoșim cum știm noi mai bine.) Pentru a nu fi ipocrit, îmi voi asuma statutul de șofer și mă voi referi numai la mine. Cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
este că mă gîndeam tot timpul la rime („clopote“ „scînteie“ - „crîm peie“ - „femeie“ - „tuleie“ - „ardei e“ - „crîmpei e“ - „de tei e“ - „...de bei e/ (ca și cum...)“ - „(vocea) ei e“ ; „tern“ - „etern“ - „matern“ - „patern“ - „stern“ - „sem pitern“ - „extern“ - „intern“ etc.), la ziceri poetice („Luceferi de tencuială“, „petece de frumos“, „întipă rite mîini în dale/ de tors pietrificat în soare“, „S-a vindecat de viață“, „Zare“ - „Raze“, „Zvon de liniște“, „Lu mina curge - balegă - pe trup“, „dispută“ - „spută“, „pupic în pupilă“) sau la titlul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pădurea uscată, Trăire zvîrcolită în labirintul fațetelor). Evident, notam totul cu mare răspundere și conștin ciozitate. Conștinciozitate față de treaba pe care o aveam de făcut și răspundere față de posteri tate, care trebuia să fie informată de trăirile, zvîrcolirile și fațetele poetice ale artis tului, să tragă cu ochiul în mod profitabil în atelierul (sau laboratorul) lui de lucru. Tot liste nesfîrșite făceam - dar de data asta numai pentru „uz intern“ -, în ordine alfa betică, cu termenii pe care, pe parcursul lec turilor
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de adolescență, altfel astăzi aș fi fost un Patapievici, care își asezonează discursurile, în mod firesc, numai cu astfel de cuvinte deștepte ; care nu vede nimic extraordinar în folosirea uzuală, de exemplu, a unui cuvînt ca „pululație“.) Dacă noaptea eram poetic, ziua eram filozofic. Îmi notam perle din înțelepciunea omenirii, pe care le găseam din abundență în lecturile mele („Taina exis tenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de Filologie, cînd am început meditațiile în București (făceam naveta Pitești - București, o dată pe săptămînă). Călătoream în personale cu vagoane supraetajate și cu navetiști care beau țuică din cutiuțe de medicamente - în trenurile de noapte, neluminate, încercam să desprind experiențe poetice din singu rătatea cu mine însumi (întîlnisem, în sensul ăsta, și nu știu ce cugetare în Caietele lui Camus) sau mă gîn deam la tipul din Pivnițele Vaticanului care-i făcuse felul bătrînicii ăleia - și, ajuns în Capitală, pierdeam ore întregi căutînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în internatul cu condiții precare ne-au apropiat sufletește, ne au înfrățit pentru tot restul vieții. Încă din primii ani de elev normalist, Mihai Munteanu a îndrăgit lectura. Era un cititor pasionat și, în taină, începuse să cocheteze cu creația poetică. Interiorizat, sensibil, de cele mai multe ori absent la ceea ce se petrecea în jurul lui, folosea orice prilej pentru a se întovărăși cu cartea, cu lirica îndeosebi. Noi, colegii, nu ne dădeam seama că în mijlocul nostru germina personalitatea unui viitor poet, a unui
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
înnegriți de lepra vremilor își plângeau între hoți, nebuni și bolnavi singurătatea clopotelor amuțite. El făcea versuri pe ritmurile iscodite de geniul poetului, până la cea din urmă strofă a căruia nu se ridică tot nomolul de insanități pretențioase ale galeriei poetice de astăzi. El privea cu un respect religios la mânile, care nu amenințaseră și nu binecuvântaseră sângele vărsat, ale profesorilor cari în rânduri scrise pentru toate timpurile își însemnaseră amintirea. El încheia căsătorii la nouăsprezece ani cu o eroică înfruntare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ele este cel al Luciei HossuLongin, pe când realiza documentarul Memorialul durerii. Vă mai amintiți de obsesivele imagini cu porți 59 care se închid succesiv, de lătrăturile câinilor filmate cu încetinitorul sau de păsărica de pe gardul cu sârmă ghimpată? Câtă simțire poetică, atâta dramă. Dramă, însă, din punctul de vedere al calității documentarului, dramă care punea în umbră adevărata tragedie a faptelor prezentate, care altfel ar fi fost destul de expresive pentru a impresiona prin ele însele. Numai că expresivitatea poeticească a realizatoarei
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
moartea lui Adrian Păunescu a fost înhățată de posturi ca Realitatea TV sau Antena 3 ca o pradă mult așteptată. Vreme de câteva zile, tristul eveniment a fost stors ca o lămâie, până la ultima picătură. Erau date în buclă montaje „poetice“ cu fotografiile celui decedat, imagini de la Cenaclul Flacăra, scrisoarea fiicei AnaMaria, ultima poezie, scrisă pe patul de spital... Erau che mați folkiști de toată mâna sau cântăreți de muzică populară și puși să interpreteze lălăieli pline de trăire. Erau întrebați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
luate din realitate (figuri de tineri și tinere etc.), din mitlogie sau din repertoriul oferit de propria imaginație. Uneori motivele care citează realitatea concretă și cele inventate se află într-o ambiguă întâlnire, întreaga compoziție citindu-se într-o cheie poetică. Fondurile, de regulă în nuanțe de albastru, asigură o anume convenție, o deschidere la scară cosmică a spațiului în care se desfășoară „scenariul“ aflat la baza proiecțiilor figurative. În același spirit a realizat și unele lucrări de pictură murală, între
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
poezie română contemporană, Curs special Tudor Arghezi, Conceptul de poezie în literatura română, Istoriografie și critică literară, Posteritatea „Daciei literare“, Critică literară, Teoria artelor plastice și literaturii, Imaginea artistică, Genuri și specii literare, Probleme fundamentale ale artei, Curs special de poetică, Istoria esteticii. Profesor, orator entuziast, captivant și singular prin idealismul său, prof. dr. Alexandru Husar a susținut în cărțile sale două dimensiuni fundamentale ale împlinirii omului: tradiția națională, pe de o parte, și percepția prin cultură a chintesențelor sau a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Catedra de Limba română de la aceeași facultate. Din anul 1963, când a devenit asistent, a parcurs toate treptele ierarhiei didactice universitare, iar în anul 1990 a devenit profesor. În 1976 a obținut titlul de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
ierarhiei didactice universitare, iar în anul 1990 a devenit profesor. În 1976 a obținut titlul de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
În 1976 a obținut titlul de Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni“ și Primăria Veneția (Italia), iar în lunile iulie-august 1991, 1992
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Doctor în Filologie, cu teza Limbajul poetic eminescian, sub conducerea prof. dr. doc. Gavril Istrate. Din 1991 a fost conducător de doctorat, specializarea Stilistică și poetică. De-a lungul anilor a predat cursuri de Stilistică, Poetică, Teoria limbii, Lingvistică românească (Sintaxă), Poetica eminesciană, Stilistica și poetica imaginarului. În luna septembrie 1974 a urmat un stagiu de pregătire Corso di alta cultura, organizat de Fundația „Giorgio Cinni“ și Primăria Veneția (Italia), iar în lunile iulie-august 1991, 1992, cursuri speciale consacrate limbii literare italiene
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din Udine, Italia (mai 2006), în cadrul Programului Erasmus/Socrates. Spirit novator, a fost inițiator și organizator al mai multor manifestări științifice și culturale cu caracter național și internațional: Colocviul Național Studențesc „Mihai Eminescu“, ediții anuale (1975-2006); Colocviul Național de Lingvistică, Poetică, Stilistică, Iași, 1985; Conferința Națională de Filologie „Limba română azi“, Iași-Chișinău, în colaborare cu Universitatea de Stat a Moldovei și Societatea „Limba noastră cea română“ din Republica Moldova - 10 ediții (1991-2006), ediția a X-a (3-7 noiembrie 2006), în colaborare și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
2001. A fost inițiator și coordonator al editării volumelor cu comunicări ale studenților Caietele Mihai Eminescu, Iași, 1980-1990; al publicațiilor Colocviului Studențesc „Studii eminesciene“, Iași, 2004-2006; al revistei de filologie „Collegium“, Iași, 1985-1990; al colectivului de realizare a Dicționarului limbajului poetic eminescian, odată cu înființarea Catedrei „Eminescu“ la Facultatea de Litere a Universității „A.I. Cuza“ din Iași. A fost coordonator al proiectului de cercetare Studii despre Eminescu, în cadrul Centrului Național de Studii „Mihai Eminescu“ din Ipotești-Botoșani. A tradus din limba italiană (Alfredo
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
din Ipotești-Botoșani. A tradus din limba italiană (Alfredo Balducci, Mario de Michelli, Nino Palumbo, Giorgio Sterhler, Eugen Coșeriu, Nicolae Iorga etc.) și în limba italiană. A publicat volumele monografice: Structura gramaticală a limbii române. Verbul (Iași, Editura „Junimea“, 1976); Limbajul poetic eminescian (Iași, Editura „Junimea“, 1979); Structura gramaticală a limbii române. Sintaxa (Iași, Editura „Junimea“, 1983); Structura stilistică a limbii române contemporane (București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1986); Structura gramaticală a limbii române. Numele și pronumele. Adverbul (Iași, Editura „Junimea“, 1987
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mai multe ediții, între care: M. Eminescu, Despre cultură și artă (Ed. „Junimea“, Iași, 1970); M. Eminescu, Poezii (Ed. Universității „Al. I. Cuza“, Iași, 1994; ediția a II-a, în 1997; ediția a III-a în 2000); M. Eminescu, Opera poetică (Ed. „Polirom“, Iași, 1999, ediția a II-a în 2006). Este autorul a șase cursuri universitare și a 140 de studii și articole publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. Ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Harvest, antologie bilingvă, traducere în engleză de Maria Sîrbu (Ed. „Cogito“, 1996); Rosarium (Ed. „Helicon“, 1996), pentru care a primit Premiul special al Salonului de Carte din Oradea; Poeme (Ed. „Cartier“, 1998); Doina (Tatăl meu Rusia) (Ed. „Junimea“, 2000); Opera poetică, în două volume, antologie riguroasă a întregii sale creații (Ed. „Cartier“, Chișinău, 2000); Efebul de la Marathon, poeme, Biblioteca pentru toți (Ed. „Minerva“, 2000); Poeme (Ed. „Cronica“, 2001). Despre volumul Rod III, scriitorul Marin Preda afirma: „Din zecile de volume de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]