19,933 matches
-
sindicat muncitoresc din România - sindicatul lucrătorilor tâmplari, iar în 1906 s-a constituit "Comisia Generală a Sindicatelor din România", atunci fiind adoptat și statutul general al mișcării sindicale. În același an s-au pus bazele caselor de ajutor reciproc ale sindicatelor. Între anii 1919 și 1921 dezvoltarea uniunilor sindicale s-a accentuat, iar după 1924 s-a trecut la reorganizarea sindicatelor că entități juridice, pornind de la Legea nr. 21/1924. Prin Decretul nr. 358/1949, întregul patrimoniu sindical este strâns sub
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
fiind adoptat și statutul general al mișcării sindicale. În același an s-au pus bazele caselor de ajutor reciproc ale sindicatelor. Între anii 1919 și 1921 dezvoltarea uniunilor sindicale s-a accentuat, iar după 1924 s-a trecut la reorganizarea sindicatelor că entități juridice, pornind de la Legea nr. 21/1924. Prin Decretul nr. 358/1949, întregul patrimoniu sindical este strâns sub umbrela Confederației Generale a Muncii, înființată la data de 11 iunie 1945. Statutar, organizarea și funcționarea sindicatelor în România au
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
trecut la reorganizarea sindicatelor că entități juridice, pornind de la Legea nr. 21/1924. Prin Decretul nr. 358/1949, întregul patrimoniu sindical este strâns sub umbrela Confederației Generale a Muncii, înființată la data de 11 iunie 1945. Statutar, organizarea și funcționarea sindicatelor în România au avut la baza principiul centralismului democratic, ceea ce a structurat la nivel național existența unei singure confederații, respectiv "Confederația Generală a Muncii", care în 1966 a fost redenumită Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). În ianuarie 1990
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
iunie 1945. Statutar, organizarea și funcționarea sindicatelor în România au avut la baza principiul centralismului democratic, ceea ce a structurat la nivel național existența unei singure confederații, respectiv "Confederația Generală a Muncii", care în 1966 a fost redenumită Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). În ianuarie 1990 Maier Sorin a fondat Sindicatul Șoferilor din România împreună cu Miron Mitrea și alți salariați ai săi unde ing. Miron Mitrea., era șef de atelier (la IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
la baza principiul centralismului democratic, ceea ce a structurat la nivel național existența unei singure confederații, respectiv "Confederația Generală a Muncii", care în 1966 a fost redenumită Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR). În ianuarie 1990 Maier Sorin a fondat Sindicatul Șoferilor din România împreună cu Miron Mitrea și alți salariați ai săi unde ing. Miron Mitrea., era șef de atelier (la IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București). În februarie 1990 Maier Sorin cofondator al Sindicatului Șoferilor din România
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
Sorin a fondat Sindicatul Șoferilor din România împreună cu Miron Mitrea și alți salariați ai săi unde ing. Miron Mitrea., era șef de atelier (la IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București). În februarie 1990 Maier Sorin cofondator al Sindicatului Șoferilor din România - S.S.R. (cu 250.000 de membri) împreună cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent "Policolor" București (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Aviație" (cu 1.500 de membri), au fondat Confederația Sindicală "Frăția" preluând fostul sediu Consiliului
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
săi unde ing. Miron Mitrea., era șef de atelier (la IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București). În februarie 1990 Maier Sorin cofondator al Sindicatului Șoferilor din România - S.S.R. (cu 250.000 de membri) împreună cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent "Policolor" București (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Aviație" (cu 1.500 de membri), au fondat Confederația Sindicală "Frăția" preluând fostul sediu Consiliului Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
IUGC - Întreprinderea de Utilaj Greu pentru Construcții, Autobaza București). În februarie 1990 Maier Sorin cofondator al Sindicatului Șoferilor din România - S.S.R. (cu 250.000 de membri) împreună cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent "Policolor" București (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Aviație" (cu 1.500 de membri), au fondat Confederația Sindicală "Frăția" preluând fostul sediu Consiliului Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
România - S.S.R. (cu 250.000 de membri) împreună cu Adrian Cosmescu, presedintele sindicatului Liber Independent "Policolor" București (cu 1.500 de membri), Sindicatul Liber "Aviație" (cu 1.500 de membri), au fondat Confederația Sindicală "Frăția" preluând fostul sediu Consiliului Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
Frăția" preluând fostul sediu Consiliului Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" și apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
Municipal al Sindicatelor, situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" și apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie, se organizează un
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
situat pe Str. Anghel Saligny nr. 8 din Sectorul 5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" și apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie, se organizează un congres în urma căruia
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
5 și după obținerea actelor prin intermediul Primarului Capitalei dr. Predescu, Confederația Sindicală "Frăția" a fost înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" și apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie, se organizează un congres în urma căruia un tanar de 30 de ani, pe nume Victor
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
înregistrată legal de Miron Mitrea[4] - S.S.R. împreună cu Sindicatul Liber Independent "Policolor" București, Sindicatul Liber "Aviație", Sindicatul Liber "Unitatea" de la Întreprinderea "23 August" și apoi sindicatul de la "1 Mai" din Ploiești. În martie 1990 a luat naștere Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România (CNSLR). În același an, în luna iunie, se organizează un congres în urma căruia un tanar de 30 de ani, pe nume Victor Ciorbea, a fost propulsat în funcția de președinte al CNSLR. În urma acestui eveniment, Bogdan Hossu
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
30 de ani, pe nume Victor Ciorbea, a fost propulsat în funcția de președinte al CNSLR. În urma acestui eveniment, Bogdan Hossu a realizat că nu are nicio șansă în fața lui Ciorbea pentru șefia acestei structuri și a părăsit CNSLR, înființând sindicatul Cartel Alfa. În anul 1993, cele două sindicate fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
a fost propulsat în funcția de președinte al CNSLR. În urma acestui eveniment, Bogdan Hossu a realizat că nu are nicio șansă în fața lui Ciorbea pentru șefia acestei structuri și a părăsit CNSLR, înființând sindicatul Cartel Alfa. În anul 1993, cele două sindicate fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR). În anul 2004, CNSLR-Frăția
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
pentru șefia acestei structuri și a părăsit CNSLR, înființând sindicatul Cartel Alfa. În anul 1993, cele două sindicate fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR). În anul 2004, CNSLR-Frăția și Blocul Național Sindical (al doilea mare sindicat din România) au anunțat intenția de a fuziona, dar planul a fost abandonat la sfarsitul aceluiași
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
înființând sindicatul Cartel Alfa. În anul 1993, cele două sindicate fuzionează, înființând CNSLR-Frăția, avându-i ca președinte executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR). În anul 2004, CNSLR-Frăția și Blocul Național Sindical (al doilea mare sindicat din România) au anunțat intenția de a fuziona, dar planul a fost abandonat la sfarsitul aceluiași an. În ianuarie 2007, CNSLR-Frăția, împreună cu Blocul Național
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
executiv pe Miron Mitrea, iar ca președinte pe Victor Ciorbea[4]. Ulterior, Victor Ciorbea a părăsit sindicatul, împreună cu câteva federații și a înființat Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR). În anul 2004, CNSLR-Frăția și Blocul Național Sindical (al doilea mare sindicat din România) au anunțat intenția de a fuziona, dar planul a fost abandonat la sfarsitul aceluiași an. În ianuarie 2007, CNSLR-Frăția, împreună cu Blocul Național Sindical și cu CSN Meridian au anunțat formarea Alianței Confederațiilor Sindicale din România (ACSR), entitate juridică
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
Alianței Confederațiilor Sindicale din România (ACSR), entitate juridică, cu statut, sediu și structura de conducere, care reprezintă primul pas în procesul de fuziune a celor trei confederații sindicale. Cele mai reprezentative confederații sindicale, recunoscute și la nivelul negocierilor tripartite guvern - sindicate - patronate, prin organismul C.E.S. (Consiliul economic și social) sunt: Confederația Națională a Sindicatelor Libere “Frăția”, Blocul Național Sindical și Confederația Sindicală Națională “Meridian”, sunt reunite în ALIANȚA CONFEDERAȚIILOR SINDICALE DIN ROMÂNIA.
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
de conducere, care reprezintă primul pas în procesul de fuziune a celor trei confederații sindicale. Cele mai reprezentative confederații sindicale, recunoscute și la nivelul negocierilor tripartite guvern - sindicate - patronate, prin organismul C.E.S. (Consiliul economic și social) sunt: Confederația Națională a Sindicatelor Libere “Frăția”, Blocul Național Sindical și Confederația Sindicală Națională “Meridian”, sunt reunite în ALIANȚA CONFEDERAȚIILOR SINDICALE DIN ROMÂNIA.
Sindicatele în România () [Corola-website/Science/320832_a_322161]
-
leitmotivul dreyfusarzilor din anii care au urmat: „Adevărul s-a pus în mișcare și nimic nu-l va mai opri”, demonstrând încă o dată sensul frazei autorului lui "Rougon-Macquart". Acest articol, însă, ca și cele care au urmat, intitulate "Le Syndicat" ("Sindicatul") din 1 decembrie și "Procès-verbal" ("Proces verbal") din 5 decembrie, au rămas fără vreun efect vizibil. Militarii nu au fost nici ei impresionați de implicarea lui Zola, și au rămas pe poziție, deși încă moderați. Această atitudine a lui Émile
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
povestirea „Scaunul” și o prezentare de George Ivașcu. Editura Cartea Românească, București, 1986, volumul colectiv „Debut '86” , cu o postfață de Mircea Ciobanu și prezentare de Ion Dodu Bălan. Membru al cenaclului literar „G. Coșbuc”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița; Societatea Scriitorilor Bistrițeni, vicepreședinte; Membru al Societății Scriitorilor din Județul Bistrița-Năsăud; Membru al Cenaclul CONEXIUNI de pe lângă Centrul Cultural Municipal "George Coșbuc" Bistrița; Membru al Asociației Ziariștilor Profesioniști din România; Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Despre cărțile sale au
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
(n. 14 decembrie 1922, București) este o pictorița și graficiana română, istoric al artei și muzeograf la Muzeul Național de Artă Este fiica artiștilor plastici Elenă Alexandra Barabaș Bednarik și Ignat Bednarik (membri fondatori ai Sindicatului Artelor Frumoase din România).. Din anul 1974 este membră a Socetății Franceze de Istorie a Artei din Paris.. Are parte de o educație aleasă începută în sânul familiei. Studiază de mică artele plastice, ia lecții de limba franceză și germană
Beatrice Bednarik () [Corola-website/Science/315315_a_316644]
-
vicecampion al Turneu de Șah „Chișinău Business Open 2011” 2012 Iurie Cujba, Alexandru Corețchi, Andrei Butnaru, Corneliu Gospodinov au primit titlul onorific ”Maestru în tehnologia informației și comunicații” și Diploma de onoare a Ministerului Tehnologiei Informației și Comunicațiilor și Federației Sindicatelor din Comunicații. Acestea sunt cele mai înalte distincții din sectorul TIC și se oferă pentru activitatea prodigioasă, înalt profesionalism, merite și contribuții substanțiale la dezvoltarea sectorului TIC. decembrie 2012, distincție oferită de VIP Magazin, pentru popularitate, performanță și succes în
StarNet () [Corola-website/Science/315324_a_316653]