21,186 matches
-
Critica literară a mers chiar mai departe, susținând, surprinzător, că nu avem în aceste Legende o imagine ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
virtuților lor. Încă o dată remarcăm o ironizare a tot ceea ce epoca medievală considera și aprecia drept pozitiv și asistăm la o impunere într-o lumină favorabilă a unor personaje și acțiuni percepute până atunci ca fiind reprobabile. „Felul în care abordează imaginea personajelor feminine pozitive definește dubla opresiune la care sunt obligate femeile din epoca sa: victime dacă se supun regulilor dragostei și respectă idealul medieval asupra feminității; nedemne, dezaprobate și nelăudate dacă sunt altfel.”707 Naratorul este conștient de implicațiile
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
finală, sub forma unui test, de identificare a celui mai generos personaj al povestirii, care, dintr-o relatare despre cuplul perfect, se convertește într-o istorisire ce are ca principal motiv ideea nobleței sufletești. Prima problemă pe care povestirea o abordează este legătura ce se stabilește între răbdare și instabilitate, stări care pot distruge trăinicia căsătoriei, ființa umană iremediabil supunându-se schimbării.829 Chaucer crede într un ideal al egalității în căsătorie, pe care însă nu reușește să-l afirme aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o emblemă a culpabilității și a trădării nobilelor sentimente masculine, înscriindu-se în tipologia donnei demonicata. Naratorul boccaccesc nu face decât să o incrimineze în deznodământ: „cotal fine ebbe la speranza vana/ di Troiolo in Criseida villana”948. Poemul boccaccesc abordează tematica unei iubiri profane și se focalizează mai mult pe figura masculină a celui trădat, care devine un fel de emblemă pentru naratorul ale cărui sentimente au fost, de asemenea, înșelate, deoarece mărturisește în introducerea cărții 949 că a fost
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
literare contemporane. Sunt și critici literari care susțin ideea că nu putem ști cu certitudine cum a perceput autorul englez eternul feminin, dacă l-a considerat autonom sau doar ca pe ceva complementar laturii masculine, deoarece felul său de a aborda personajul feminin sau lumina în care îl portretizează este diferit de la o operă la alta și uneori chiar în cadrul aceleiași scrieri.988 Părerea noastră este că autorul englez, în ciuda unor aluzii ironice antifeministe, rămâne un mare iubitor al acesteia și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe Eminescu la Mărcuța, Ospiciul care ținea de Primăria Capitalei și de aici poetul va fi recuperat probabil de prieteni. Confuzia aceasta este menită, parcă, să simplifice, să netezească forțat un drum al adevărului care este extrem de complicat. Până a aborda mai aplicat, însă, acest raport anonim, să încercăm a stabili și data internării. Doctotul Vineș vorbește vag de perioada martie-iunie, acest raport anonim notează data fermă 3 februarie, dar mai există un „Raport medico-legal”, semnat de doctorii Șuțu și Petrescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi, nivelul științific al cărții. Subiectul este deosebit de interesant, înscriindu-se într-un domeniu mai puțin abordat de cercetătorii etnologi, acela al hermeneuticii imaginarului. Și cultura din aria bucovineană, în a cărei spiritualitate s-a format însăși autoarea, oferă un material de studiu deosebit de generos. Lucrarea este, de fapt, o aplicare a teoriei imaginarului la cultura populară
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
propriile sale cuvinte, care mi-au ajuns doar de puțin timp la urechi: «De un lucru sunt sigur, și anume că nu suntem aici ca să ne meargă bine».“87 Un alt fost student, Karl Briton, a caracterizat felul în care aborda Wittgenstein problemele filozofice drept proba cea mai înaltă a unui caracter incoruptibil: „Modul meu de a vedea filozofia s-a schimbat cu desăvârșire în perioada în care am participat la aceste lecții și în timpul următorilor doi ani, când le-am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a spus că Wittgenstein tratează filozofia drept o boală care trebuie să fie psihanalizată. Wittgenstein a reacționat trimițându-i lui Ayer o scrisoare plină de indignare. Subliniind că nu vede nici o relație între practica psihanalizei și modul său de a aborda problemele filozofice, Wittgenstein s-a declarat stupefiat de superficialitatea și neînțelegerea cu care se poate vorbi despre ceea ce gândește și spune cineva. Ayer, care participase la începutul anilor ’30 la lecțiile lui Wittgenstein, s-a scuzat exprimându-și regretul. Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
atunci propoziția este adevărată, dacă ea nu există, atunci propoziția este falsă. Rezultă că pentru înțelegerea Tractatus-ului este esențială clarificarea relațiilor dintre stări de lucruri atomare, stări de lucruri și fapte. În substanțialul său „ghid“ la Tractatus, Max Black a abordat pentru prima dată în mod direct această temă.54 Întrebarea lui este dacă stările de lucruri atomare sunt constituenți elementari ai faptelor. În acest caz, expresia Sachverhalt ar trebui să fie tradusă prin „fapt atomar“ (atomic fact), nu prin „stare
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o filozofie mai târzie a lui Wittgenstein în sensul în care vorbim despre filozofia lui de tinerețe. Tractatus-ul este o operă filozofică încheiată. Mai mult, autorul are pretenția că a dat aici o soluție „definitivă“ problemelor pe care le-a abordat. Nimic din toate acestea nu se poate spune despre însemnările pe care le-a lăsat Wittgenstein în grija moștenitorilor săi testamentari, nici despre alte relatări asupra vederilor sale filozofice. Editorii manuscriselor sale sunt cei care au decis asupra selecției și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care folosim noi cuvântul“5. Logica oferă acum instrumentele adecvate ale cercetării filozofice, tot așa cum matematica a furnizat metodele de cercetare ale fizicii moderne 6. Modul în care fizica și-a restrâns domeniul cercetărilor la acele probleme care pot fi abordate și soluționate cu metode ce conduc la rezultate care întrunesc consensul arată calea pe care devine posibil progresul și în filozofie. Este o concluzie ce va putea apărea dezamăgitoare celor care nu se pot împăca cu ideea că puterile de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pentru el o ocazie bine-venită de adâncire a preocupărilor pentru „filozofia tehnică“, pe care a neglijat-o o perioadă de timp. Cei doi prieteni s-au întâlnit în decembrie 1919, la Haga, consacrând șapte zile unei discuții intense asupra temelor abordate în manuscrisul lui Wittgenstein. Pe fundalul așteptărilor fiecăruia, impresiile lor finale au fost în mare măsură diferite. Russell a crezut că a ajuns la o mai bună înțelegere a unor pasaje și a apreciat mai mult ceea ce a realizat Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
la care volumul de față încearcă să răspundă din perspectiva preocupărilor didactice și de cercetare educațională, fără a avea pretenția acoperirii multiplelor conotații pe care le implică abordarea atât de complexă a semioticii gestuale. Motivul pentru care ne propunem să abordăm gestul în comunicarea didactică a pornit de la anumite aspecte școlare și sociale actuale, vizibile la nivel național și pentru întreg corpul profesoral, cu privire la diminuarea rezonanței intervenției educative asupra elevilor, erodarea consistenței și expectanței relației profesor-elev, denigrarea statutului și imaginii profesorului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mobilier, design interior și stil arhitectural etc. Pentru a avea o imagine completă a sensurilor pe care le poate îmbrăca gestul, vom analiza pe rând diferite accepțiuni, fiecare cu grila de lectură proprie, și vom dezvolta o dimensiune mai puțin abordată în literatura de specialitate, și anume cea semiotică. 1.4. Accepțiunea biologică Oriunde în lume, atunci când oamenii călătoresc și se întâlnesc întâmplător cu cineva cunoscut foarte drag își ridică sprâncenele în mod automat, în semn de recunoaștere, bucurie și uimire
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
feminine care se leagănă în mers, oferind o notă de atractivitate pentru cei din jur. Dacă realizăm o analiză comparativă între repertoriul gestual masculin și feminin, constatăm tendința bărbaților de a ocupa teritoriul (de exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
care este cea mai bună modalitate de a le reține atenția elevilor, alegând din varietatea modalităților eficiente de a începe lecția pe cea mai potrivită personalității sale și clasei de elevi: • menționarea obiectivelor urmărite în cadrul temei propuse; • precizarea importanței subiectului abordat pentru elevi; • deschiderea lecției cu o anecdotă, cu o glumă, cu observații hazlii; • prezentarea unor date statistice sau fapte provocatoare; • apelarea la mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de rol, problematizarea) am urmărit inițierea elevilor în managementul comunicării didactice, dezinhibarea în relaționarea interpersonală și de grup, favorizarea cunoașterii de sine și a profesorilor, activarea aptitudinilor proprii de comunicare gestuală, pregătirea teoretică și practică a rolului de observatori. Temele abordate pe parcursul formării liceenilor ca observatori au fost relevante pentru cercetarea noastră: 1) observația ca metodă de cercetare (definiții, forme, blocaje, factori care influențează observația); 2) rolul comunicării nonverbale în relația profesor-elev; 3) tipologia gesturilor în comunicarea didactică; 4) rolul și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În tine Însuți, deoarece Încrederea În sine are nevoie de o confirmare a Încrederii venite din partea celorlalți. * „Fiecare aude numai ceea ce Înțelege.” (J.W. Goethe) Există un aspect egoist al actului de Înțelegere, fiecare dintre noi fiind dispus să-l abordeze doar În măsura intereselor și a dispoziției afective de moment. Însă există și un aspect strict intelectual, care ține de potențialul fiecăruia de a realiza diferențierile semantice. De aici și limitele, dar și farmecul dialogului din „comunicare” - ex. uneori trăim
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
imaginea Europei Occidentale în secolul al XVII-lea. La fel cum în literatura oficială trebuie făcută o triere între lucrările tendențioase, cărora le lipsește imparțialitatea, și cele autentice, în care autorii privesc detașat, științific, un anumit subiect pe care îl abordează, la fel și în câmpul literar neoficial, apocrif, trebuie stabilite o serie de tipare de analiză pentru a diferenția memoriile apocrife - le numim noi - de tip„martor ocular autentic“ de cele„cosmetizate“ și lipsite de obiectivitate. În egală măsură, fiindcă
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Petru. Comportamentul masculin, considerat anormal pentru cele timpuri, a condus la mai multe dispute între teoreticieni, referitoare la sexualitatea sa. Sa presupus chiar că ar fi fost un hermafrodit, prin confuzia creată la naștere. În cartea Queen Christina, Georgina Masson abordează pe larg acest subiect oferind o serie de mai multe descrieri realizate de persoane care au intrat în contact cu regina și care au fost impresionate de comportamentul și de înfățișarea sa. În perioada de tinerețe a Cristinei, Ducele de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și astfel absolutismul regal a fost reinstalat fără nici o concesie făcută francezilor și fără nici o limitare politică. Tot în acea perioadă au existat niște zvonuri referitoare la o posibilă legalizare a relației dintre cardinal și regină. Printre lucrările memorialistice care abordează acest subiect, menționăm: Memoirés de la Princesse Palatine, publicată în 1789 la Brunswick, Histoire die Cardinal Mazarin, redactată de un anume Obery, și publicată la Amsterdam în 1696, Memoriile lui Daniel de Cosnac, publicate de Société de L'Histoire de France
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cum voi putea, deoarece intenția mea nu este să scriu pentru public, ci numai pentru familia mea, căreia doresc să-i ofer un portret al desfășurării vieții mele “ Spre deosebire de La Porte, care precizează scopul și destinația memoriilor sale, Du Bois abordează latura mistică, punând pe seama dorinței divine redactarea lucrării. Cu toate acestea, primul exemplar al memoriilor a dispărut fără urmă, tocmai când a fost finalizat, singurele pagini care au reușit să fie regăsite de către autor fiind cele care descriau moartea lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și putea fi interpretată ca o provocare la adresa regelui. în aceeași zi, regele se afla la vânătoare în compania lui Mazarin, când au primit vești despre această ședință neașteptată. Ludovic nu a dorit să asculte sfatul lui Mazarin, de a aborda problema cu răbdare și precauție. A galopat fără oprire 4 mile până la Paris, și, prăfuit și transpirat, îmbrăcat cu hainele de vânătoare (cizme cu carâmb, înalte, jachetă și pălărie verde) s-a năpustit în sala unde avea loc întrunirea. Parlamentarii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cel mai important lucru pentru toate țările Europei de Vest a fost oprirea expansiunii Franței, realizându se în final un echilibru al puterilor. IV.1.9. Ludovic al XIV-lea și simbolistica ascunsă a numelor: conspirații și ipoteze înainte de a aborda perspectiva apocrifă a motivelor pentru care Ludovic al XIV-lea ar fi ales numele de„Regele Soare“ dorim să facem o serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]