20,309 matches
-
În schimb, în 1952 apar trei volume de critică literară; două culegeri Studii și articole închinate lui Mihail Sadoveanu și Probleme ale literaturii noi în R.P.R., precum și cartea lui Traian Șelmaru: Pe drumul culturii noi. Articole și studii critice. Două cronici reproduse în culegerea din 1952 sunt comentate în Iașul Nou75: „În cronica Romanul luptei tractoriștilor, reprodusă în culegerea Probleme noi ale literaturii noi din R.P.R., M. Gafița încearcă unele digresiuni teoretizante cu privire la problema tipicului. Vorbind despre veridicitatea lui Mihai Zaharia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Studii și articole închinate lui Mihail Sadoveanu și Probleme ale literaturii noi în R.P.R., precum și cartea lui Traian Șelmaru: Pe drumul culturii noi. Articole și studii critice. Două cronici reproduse în culegerea din 1952 sunt comentate în Iașul Nou75: „În cronica Romanul luptei tractoriștilor, reprodusă în culegerea Probleme noi ale literaturii noi din R.P.R., M. Gafița încearcă unele digresiuni teoretizante cu privire la problema tipicului. Vorbind despre veridicitatea lui Mihai Zaharia și a celorlalți tractoriști din roman, criticul susține pe drept cuvânt că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pentru a respecta datele statistice trebuia să înfățișeze numai... o jumătate de chiabur. Iată la ce absurdități se poate ajunge, dacă aplicăm consecvent criteriul statistic în locul spiritului realist al tipizării! Aceeași greșală și aceeași argumentare naiv-aritmetică se întâlnește și în cronica Pe drumul înfloririi gospodăriilor agricole colective de Silvian Iosifescu, din aceeași culegere de articole. Când oare este necesar să apară într-un roman mai mulții chiaburi? În Mitrea Cocor de M. Sadoveanu morarul Ghiță Lungu este singurul chiabur (...). Prezența mai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în mișcare prea mulți chiaburi, în cazul când nu toți sunt bine individualizați, nu «trăiesc» sau când unii se repetă și devin inutili”. O posibilă explicație privind penuria de volume de critică literară o dă George Munteanu 76 în preambulul cronicii literare la volumul lui Traian Șelmaru: „Chiar și numai prin simplul fapt al apariției ei, recenta culegere de articole și studii critice a lui Traian Șelmaru (Pe drumul culturii noi, E.S.P.L.A., 1952) reprezintă un eveniment important și semnificativ al vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Caragiale, scriitor al poporului și Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid. Este vorba așadar de lucrări propriu-zise de critică literară, în care autorul ia atitudine față de diferitele evenimente ale vieții literare. Astfel în cronicile consacrate creațiilor indicate mai sus ale lui Eusebiu Camilar și Mihail Davidoglu, Traian Șelmaru a fost printre primii noștri critici care au dat o apreciere principială operațiilor respective, subliniind însemnătatea lor pentru începuturile dezvoltării epicii și dramaturgiei noastre noi. El
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se valorifică prin intermediul instrumentului său de investigație critică, a metodei de cercetare pe care și-a însușit-o și care conține elemente ale metodei critice realist socialiste”. În anul 1953 situația se ameliorează simțitor. Debutează în volum Ovid S. Crohmălniceanu (Cronici și articole) și Mihail Novicov (Pentru literatura vieții noi). Alți critici literari sunt publicați în culegerea Din literatura noastră. Studii literare. Doi scriitori care au practicat și exercițiul critic își adună articolele în volum: Mihai Beniuc (Despre poezie) și Cezar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o lucrare valoroasă iar autorul ei își marchează astfel hotărârea de a-și închina mai din plin toate forțele dezvoltării acestei literaturi. Prețuind cum se cuvine povestirea de față, cititorii așteaptă cu nerăbdare lucrările viitoare ale lui Zaharia Stancu”. • Alte cronici, recenzii sau comentarii despre proza anului: - Dan Hăulică - Pasărea furtunii. În: Iașul Nou, nr. 2; aug. 1953 - I. Sârbu - Dragoș Vicol: „Valea Fierului”. Idem, nr. 3-4, dec. 1953 - Dumitru C. Micu - Șun de G. Călinescu. Idem. - Laurențiu Tudor - O carte
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
În: Almanahul literar, nr. 6 (43), iun. 62. Petre Dragoș - Cui îi folosește. În: Contemporanul nr. 39 (364), 25 sept. 63. Petru Dumitriu - Despre două poeme. În: Scânteia, nr. 2856, 27 dec. 64. George Munteanu - Sinceritate și poză în lirică. Cronică literară. În: Almanahul literar, Cluj, nr. 12 (49), dec. 65. Dan Costa - Versurile iui Aurel Rău. Idem, nr. 11 (48), nov. 66. D.Micu - Aurel Rău: „Mesteacănul” (E.S.P.L.A.). În: Contemporanul, nr. 17 (342), 24 apr. 67. Sorin Arghir - Despre un
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
efectua PET/CT în cazul pacienților cu cancer de pancreas, este necesară o anamneză atentă, pentru a evita rezultatele fals pozitive. FDG poate fi captată în cantități crescute la pacienții cu hiperglicemie acută, cu pancreatită acută (în special autoimună) sau cronică, cu intervenții chirurgicale, radioterapie, colangiopancreatografie endoscopică retrogradă, colangiografie transparietohepatică sau biopsie hepatică recentă [3, 4]. Spre deosebire de pacienții cu cancer colorectal, rezecabili în proporție de 70%, avantajele PET/CT în cancerul de pancreas sunt limitate, date fiind agresiunea crescută a bolii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Radu Badea, Liliana Chiorean, Lidia Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/92191_a_92686]
-
culturale în cadrul Fundației pentru o Societate Deschisă. A fost distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor (1990), Premiul de critică al Uniunii Scriitorilor (1995) ș.a. Format în ambianța revistei „Orizont”, M. practică de ani și ani gazetăria literară, recenzia, cronica, interviul, dar îndărătul preocupărilor pentru actualitate rămâne preocuparea teoretizantă. El este unul dintre cei trei-patru „doctrinari” ai generației ’80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
80 (alături de Ion Bogdan Lefter, Radu G. Țeposu, Ioan Buduca), vrednic comentator al congenerilor, însă pasiunile literare îi sunt cu mult mai cuprinzătoare. Debutul său editorial era așteptat cu mult interes de critica de întâmpinare. În loc să alcătuiască o culegere de cronici, autorul a preferat - în De veghe în oglindă - ușa principală: comparatistica și unitatea tematică. Dedicată literaturii memorialistice, cartea amestecă notațiile de jurnal ale autorului cu eseuri substanțiale despre Stendhal, Baudelaire, Paul Valéry, Titu Maiorescu, L.N. Tolstoi, André Gide, Robert Musil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288118_a_289447]
-
istorii a teatrului românesc. Literatura este prezentă îndeosebi prin versuri și poeme în proză semnate de Constanța Hodoș, Mihail D. Paleologu, Maria Popescu, Maria Aldea, Ioan Demetrescu, G. Marinescu ș.a. Cele mai multe comentarii privesc literatura străină, fie că este vorba de cronici teatrale, literare sau de traduceri propriu-zise. Astfel, Mihail D. Paleologu transpune articolul Shakespeare (după Octave Uzanne), Cristian P. Popovici tălmăcește un fragment din eseul Hamlet și Don Quijote al lui I. S. Turgheniev, N. Livescu un fragment din lucrarea Tragedia de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289547_a_290876]
-
național muzeal Moldova din Iași, la muzeul etnografic al Moldovei (1983- 1992). A debutat în revista Iașul nou (1954) cu fabula Fluierul, pentru care a primit Premiul concursului Asociației Scriitorilor din Iași. În decursul anilor, a colaborat la Iașul literar, Cronica, Contemporanul, Alma Mater, Convorbiri literare, Opinia studențească, Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” Iași și altele. Pornind de la etosul popular, Eugen Agrigoroaiei a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). A dramatizat basmul
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
se stabilește la Pucioasa, jud. Dâmbovița, unde a murit în 1955. Este înhumată la cimitirul Bellu din București, în parcela Eroilor Patriei. În memoriile sale descrie, în principal, năzuințele Basarabiei de a se desprinde de ocupantul sovietic, acestea fiind o cronică fidelă a unei epoci din istoria zbuciumată a Basarabiei. Amintirea ei a rămas mereu vie în sufletele zecilor de promoții de eleve de la Școala Eparhială. Au trecut peste 60 ani de la primul refugiu al basarabenilor și astăzi încă, în fiecare
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
muzeograf la Complexul muzeal (1989-1990), muzeograf la Muzeul Literaturii Române Iași (1990-2000), din care la Muzeul Memorial M. Sadoveanu (1994-2000). După debutul în versuri în Milcovul (Focșaniă în 1957, a publicat schițe și povestiri în numeroase publicații literare: Iașul Literar, Cronica; Amfiteatrul, Dacia Literară etc. Din dragoste nemărginită pentru copii a publicat volumele: Un pantof fericit (1970), Sub semnul curajului (1971), Cică un motan tărcat (1974), apoi Castelul do-re-mi, piesă pentru copii, jucată pe scenele teatrelor din Iași, Galați și Botoșani
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
folclor, studiile de folclor etc, ca una din personalitățile muzicale românești, iar opera sa aduce un prețios aport progresului școlii naționale de compoziție. Creația sa este rezultatul activității unui muzician activ care construiește cu dăruire, din muzică și poezie, o cronică entuziastă și încărcată cu semnificații a eforturilor omului din zilele noastre. Coruri - cum ar fi Sirena lui Roaită, Partidul, Cântecul plutașilor de pe Bistrița, Sub steagul păcii, Povestea holdei sau Suita de cântece ostășești ca și numeroase prelucrări de folclor sau
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
articole diverse scriu Ion Codrea (Epicureism), Petre Paulescu (Autohtonism), Vladimir Dogaru (Latențele dacismului), C. Moraru-Balș (Singurătatea creatoare), V. Oprescu-Spineni (Tematica poetică a lui Sfarmă Piatră), V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
V. Copilu-Cheatră (Visătorii moților). Ion Potopin semnează un necrolog Gib I. Mihăescu. Revista găzduiește și cronici la cărți recent apărute: Emil Botta, Trântorul, Ion Șiugariu, Trecere prin alba poartă, Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească. De asemenea, nu sunt neglijate cronicile muzicale și dramatice. Traducerile aparțin lui Pimen Constantinescu. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288302_a_289631]
-
cred, cum nu-mi vine să cred nici astăzi, ce ușor se despărțeau/se despart oameni chiar valoroși de un stilist și un gânditor unic precum este Andrei Pleșu. Noi doi chiar am publicat în acei ani un dialog în "Cronica" în care, deși mi se părea totuși ridicol să facem asta, îi luam apărarea. Tu ai republicat acea convorbire și într-o carte, mai târziu. Liviu Antonesei: A fost o epocă absolut dementă! În care a funcționat un amestec al
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Universității din București (1962-1968). Debutează în ziarul „Steagul roșu” din Bacău (1956), iar editorial, cu volumul de versuri Indulgențe (1969). Colaborează cu versuri și reportaje la „Luceafărul”, „Viața Buzăului”, „Munca”, „Scânteia tineretului”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Viața românească”, „Cronica”, „Tribuna” ș.a. Devine doctorand în filosofie, dar starea sănătății îl obligă să se pensioneze la vârsta de douăzeci și cinci de ani. Ținând de aripa „modernistă” a noului val al anilor ’70, prin comparație cu Virgil Mazilescu N. pare de-a dreptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
Perpessicius, Opere, II, 296-298, V, 319-329, VII, 165-167, VIII, 131-140, XII, 259; Holban, Opere, II, 611-614, III, 9-61; Constantinescu, Scrieri, IV, 136-156, VI, 10, 19-20, 427; I. Valerian, Cu scriitorii prin veac, București, 1967, 143-147; Ralea, Scrieri, II, 156-161; Călinescu, Cronici, I, 99-107, II, 21-26; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 238-254, III, 396-397, IV, 290-291, 329-353; Mărturia scriitorilor Ticu Archip, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, F. Aderca, A. Dominic, I. Peltz, Mihail Sebastian despre marea europeană Hortensia Papadat-Bengescu, „Tiparnița literară”, 1930
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
duplicitară a epocii, trecând personaje și evenimente prin filtrul unui observator, care în această tainică arhivă nu face compromisuri. Tenta jurnalului este precumpănitor politică, surprinzând sentimentele generale de „veghe și spaimă”, de inerție și dezamăgire caracteristice perioadei, iar valoarea de cronică este sporită de însemnări referitoare la evenimente artistice, la atmosfera din Radiodifuziune, din teatre și redacții. C. a scris, de asemenea, piese jucate la teatrele de păpuși din întreaga țară, numeroase scenarii radiofonice și adaptări pentru teatru radiofonic după scriitori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286379_a_287708]
-
1990-1994), ulterior devenind cercetător științific la Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Filiala Târgu Mureș, iar în 2003 și redactor la revista „Vatra”. Debutează la „Vatra” în 1995, cu critică literară, iar editorial în 1999, cu volumul de cronici literare Graffiti (Premiul Editurii Cartea Românească, Premiul Asociației Mureș a Uniunii Scriitorilor). Mai publică în „Discobolul”, „Cuvântul”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Viața românească”, „Euphorion”, „România literară”, „Seine et Danube” ș.a. Identitatea literaturii critice semnate de S. se instituie în primul rând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
deși se numărau printre colaboratorii revistei. În "programul special" al publicației erau menționate rubricile principale și colaboratorii ei: "cel dintâi articol scris de părintele Dr. Ioan Bălan are să scoată lucrurile mai însemnate din Acta Apostolicae Sedis.Va urma apoi o cronică din lumea catolică, scrisă de același. La locul al treilea vin știrile din Arhidieceza de București, scrise de ÎPS Arhiepiscop, pe care le va traduce Ioan Vanca. Carol Auner va scrie istoria Bisericii Catolice din țară. Prințul Vladimir Ghica va
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țară. Prințul Vladimir Ghica va publica chestiuni referitoare la istoria românilor, M. Theodorian-Carada va studia chestiuni sociale. ÎPS va publica studii arheologice și va descrie călătoriile sale prin țară. Iosif Frollo va trata probleme filozofico-teologice, iar Hildebrand Frollo chestiuni literare. Cronica politică internă o va scrie M. Theodorian Carada, iar cea externă, Hildebrand Frollo. Cenzurile și bibliografia o vor face, după diferitele ramuri de știință aceia care tratează temele respective"343. Observăm din tematica acestei publicații că a fost una preponderant
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]