19,782 matches
-
-ți despoaie/de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul/și-ți va râpi petalele și zorile/lăsându-ți doar amurgurile grele și puștii. Un jour, bien tard, un automne viendra/Pour gaspiller ton corps de son printemps,/Pour rider ton front,/Pour voler à țes nuits leur parfum,/Pour voler ta fraîcheur, la lumière du visage,/Pour t'apporter le froid du crépuscule,/La solitude blafarde. " (O toamnă va veni/ Un automne viendra) (Romanescu, 1998 : 44). On observe que, par l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1998 : 38) ; " drumul meu îl ține soarta-n palme " (" le sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans șes mains/Leș lignes de mon chemin " ; " nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte " (" l'infini m'a embrassé sur le front ") " Tandis que l'infini/ Dépose sur mon front/Le miel de son baiser " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
palme " (" le sort tient dans să main mon chemin ") " Et le destin/Tient dans șes mains/Leș lignes de mon chemin " ; " nemărginirea sărutatu-m-a pe frunte " (" l'infini m'a embrassé sur le front ") " Tandis que l'infini/ Dépose sur mon front/Le miel de son baiser " (Dar munții unde-s ?/Et leș montagnes où sont-elles ?) (Romanescu, 1998 : 9) ; " se frământa în mătasa-i/un păianjen " (" une araignée s'agite dans să soie ") " Une araignée s'agite/Dans să toile dentelée " (Visătorul/La
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără irepresibila vocație a șarjei. Liantul episoadelor (încorporarea recrutului și repartizarea sa la „pifani”, instrucția „de front”, cu stupidele reluări la infinit ale întoarcerilor pe loc, vizita mătușii nurlii care provoacă latențele sexuale ale militarilor, concediul, lăsarea la vatră etc.) îl reprezintă soldatul Neață Ion, alter ego al scriitorului în notă autoironică și umoristică. Personajul - un Păcală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
în regia lui Ovidiu Lazăr, cu o versiune în franceză, apărută tot atunci, cu prilejul unui turneu la Brest. Bine construit, textul propune un subiect la limita între real și fantastic: întoarcerea după zeci de ani a soțului dispărut pe front, pe care „bunica Suzana” îl așteaptă nu cu fidelitatea unei Penelope moderne, ci cu încrederea și statornicia unei țărănci cu credință în Dumnezeu. Cel revenit „de dincolo”, adică din Uniunea Sovietică, asemenea tinerilor adormiți din Efes în tradiția ortodoxă, este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290044_a_291373]
-
În ziarele vremii. Discuția din tren, ca și cea de la Cameră, reinvie spiritul lui Caragiale, prin personaje și prin atmosferă. In prima parte a cărții, problema războiului este dezbătută ca să justifice psihologic numeroasele motive și detalii intervenite În „jurnalul de front”, cum a fost considerată cea de-a doua parte. Subiectul romanului tratează tema căsniciei ratate, devenită calvar pentru cei doi soți ; neputând comunica, trăiesc Într-un climat de suspiciune, gelozie și minciună. Este o poveste de dragoste cu accente dramatice
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai căsătorească, să-i crească ea copiii și să facă parte din familie. Dar omul, rămas văduv, și-a căutat o nevastă și a găsit-o pe Catrina, rămasă și ea văduvă, În urma morții bărbatului ei, acasă Însă, nu pe front, cum a aranjat lucrurile un funcționar de la primărie, cu care a avut o relație extraconjugală. Catrina avea și ea o fată căsătorită, Alboaica. În prima ediție a primului volum a romanului, din 1955 și Tita era fata Catrinei, născută din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Conform doctrinei naziste, evreii din fâșia Armatei a 11-a urmau să fie exterminați. Această intenție s-a suprapus în mod nefericit cu măsurile ordonate de Marele Stat Major român, care vizau deportarea evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front, în baza unor rațiuni strict militare. [...] Această ultimă intenție a Marelui Stat Major trebuie luată în calcul ca o măsură reală în favoarea evreilor și pe fondul dorinței generalului Antonescu de a-și păstra autoritatea civilă, în calitate de șef al statului, cedarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bună știință conținutul ordinului emis de Ion Antonescu la 21 iunie 1941 la care ne vom referi pe larg într-un alt context întrucât ordinul în cauză nu se limita doar la îndepărtarea "evreilor comuniști sau simpatizanți din zonele de front" așa cum susține Alex Mihai Stoenescu ci avea în vedere deportarea în lagărul de la Târgu Jiu a întregii populații evreiești valide dintre Siret și Prut, cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani13. De asemenea, în opinia noastră este cel puțin cinică afirmația
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
marilor unități concentrate în Moldova, predomina starea de spirit antisemită datorată în primul rand rapoartelor elaborate de SSI, Armată, Jandarmerie, etc, care atrăgeau atenția la unison asupra "pericolului" reprezentat de "comuniștii evrei" termen ce apare în majoritatea documentelor pentru spatele frontului. De exemplu, printr-o rezoluție de pe o notă informativă întocmită în preajma izbucnirii conflictului sovieto-german, Conducătorul statului dispunea închiderea "cafenelelor evreiești comuniste din Moldova" precum și identificarea de către Ministerul de Interne, pe regiuni, a evreilor agenți comuniști sau simpatizanți. Potrivit aceleiași rezoluții
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 30 iunie 1941, emis de Ministerul de Interne și adresat Inspectoratului General al Jandarmeriei, respectiv Prefecturilor din anumite zone ale țării (Moldova, Valea Prahovei, Dobrogea). Astfel, sub pretextul că URSS urmărește să producă acte de sabotaj și diversiune în spatele frontului, lansând în acest scop spioni și agenți teroriști care "iau contact ca agenți rezidenți din țară și cu populația evreo-comunistă, organizând acte de sabotaj, terorism și agresiune", ordinul prevedea internarea evreilor din orașe cu vârsta cuprinsă între 18-60 ani în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
implicată în excese. Pogromul de la Iași a fost primul masacru de proporții comis împotriva evreilor pe teritoriul României, prefigurînd excesele ce aveau să urmeze în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria în vara și toamna anului 1941. Armata română pe frontul de est, 22 iunie-16 octombrie 1941. Instaurarea administrației românești în Transnistria și cucerirea Odessei După cum este bine cunoscut, la 22 iunie 1941 Armata română s-a alăturat Wehrmachtului german în cadrul operațiunii "Barbarossa". Dacă Germania nazistă își propusese cucerirea URSS și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
distrugerea regimului bolșevic, participarea României a urmărit inițial obiective mult mai limitate, respectiv eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii ce fuseseră răpite de URSS în urma ultimatumurilor sovietice din 26-27 iunie 194030. Operațiunile militare româno-germane desfășurate în flancul sudic al frontului de est, în care au fost angrenate Armata a 11-a germană, respectiv Armatele 3 și 4 române, au evoluat pozitiv în prima fază a războiului și au avut ca rezultat eliberarea până la sfârșitul lunii iulie 1941 a Basarabiei și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deficiențele armatei române în privința organizării, instruirii, echipării și nu în ultimul rând a metodelor de conducere operativă. Dacă până la acea dată operațiunile întreprinse de marile unități române s-au desfășurat, în general, într-o manieră satisfăcătoare, îndeosebi în cadrul sectoarelor de front unde trupele române au beneficiat de sprijinul și colaborarea diviziilor germane, cucerirea Odessei operațiune în care nu au fost angrenate mari unități germane a confirmat previziunile Misiunii Militare germane în România care afirmase în repetate rânduri în cadrul evaluărilor referitoare la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
responsabilitatea pentru aceste evoluții nefavorabile pe seama activității evreilor din teritoriile cucerite și îndeosebi a "comisarilor iudeo-bolșevici" din Armata Roșie. Această metamorfoză este ilustrată în mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. [...] Toți evreii să fie readuși în lagăre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pătez activitatea mea cu această lipsă de prevedere (s.n.-O.T.)78. Aplicarea deciziei Consiliului de Miniștri de a deporta evreii din Odessa, începând cu luna ianuarie 1942, a fost influențată în opinia noastră inclusiv de evenimentele militare desfășurate pe frontul din Crimeea în ultimele zile ale anului 1941. Alarmat probabil de debarcarea trupelor sovietice în peninsula Kerci (26 decembrie 194179) și de posibilitatea executării unei operațiuni similare în Odessa, mareșalul Ion Antonescu a decis să transpună în practică imediat deportarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
589 referitoare la situația și atitudinea evreilor proveniți din Iași, internați în lagărul Podul Iloaiei. 44. 18 iulie 1941. Nota nr. 1561/B întocmită de Secția II Informații din Marele Cartier General cu privire la actele de sabotaj înfăptuite de evrei în spatele frontului Diviziei 13 Infanterie, respectiv propunerea de dislocare a Companiei 23 Poliție la Bălți în vederea "curățirii complete a terenului până la Nistru" în spatele Diviziilor 13 și 14 Infanterie. 45. 18 iulie 1941. Comunicatul nr. 255 al Președinției Consiliului de Miniștri referitor la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceștia de a încheia comenzi sau contracte cu armata. 100. 5 septembrie 1941. Scrisoare adresată de mareșalul Ion Antonescu vicepreședintelui Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, prin care solicită adoptarea unor noi măsuri împotriva populației evreiești, caracterizează participarea armatei române pe frontul de est drept o luptă "pe viață și pe moarte" cu evreii și definește evreul drept "Satana". 101. 10 septembrie 1941. Referat întocmit de maiorul Gheorghe Epureanu privitor la situația evreilor internați în lagărele de evrei situate pe raza comandamentului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
289. 22 iulie 1942. Nota nr. 24.068 adresată unităților din subordine de către Armata a 3-a, prin care se comunică textul ordinului nr 1785 din 11 iulie emis de Ministerul Apărării Naționale, cu privire la rezervarea pentru ofițerii și militarii de pe front a unui procent de 25% din imobilele evreiești expropriate și scoase la licitație. 290. 22 iulie 1942. Nota nr. 62.188 întocmită de Direcția Superioară a Administrației Armatei din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, referitoare la drepturile de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
punct de trecere a unui subofițer german în vederea controlării camioanelor germane. 425. 11 mai 1944. Referatul nr. 4001 întocmit de Comandamentul General al Etapelor, cu privire la ordinul mareșalului Ion Antonescu de întrebuințare a evreilor la executarea lucrărilor de utilitate militară în spatele frontului. 426. 11 mai 1944. Nota nr. 440.660 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Corpurilor de Armată și Corpurilor Teritoriale, privind modalitatea de executare a dispozițiilor referitoare la scutirea de taxe militare a evreilor pe durata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
obligatorie a evreilor din zona Armatei a 4-a și a Comandamentului General al Etapelor. 442. 7 iulie 1944. Nota nr. 701.698 întocmită de Secția III-a Operații din Marele Stat Major, privind deportarea evreilor din imediata apropiere a frontului, propunerea încadrării în detașamente de lucru a evreilor cu vârsta cuprinsă între 17-50 ani, respectiv deportarea în caz de necesitate a restului populației evreiești în zona Dămienești-Băcești-Buhăești-Ivănești-Puești-Găiceana-Traian. 443. Nedatat, iulie 1944. "Dare de seamă asupra activității Biroului 10 pe anul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
articolele solicitate, cu cuvintele: "Vor veni în curând rușii și va fi de toate și pentru noi". Cercurile legionare discută asupra încrederei pe care Führerul 146 a acordat-o D-lui General Ion Antonescu, prin încredințarea comandei armatelor germano-române de pe frontul de la Prut. Se arată că conflictul existent între Conducătorul Statului și legionari a fost lichidat în urma acestui fapt. Legionarii moderați cred că nimeni nu va mai îndrăzni să aibă o atitudine ostilă față de D-l General Ion Antonescu, căci Germania
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
față de D-l General Ion Antonescu, căci Germania nu sprijină și nici nu va sprijini niciodată pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. 1. Dela refugiați În ziua de 22 Iunie a.c. au sosit la Rădăuți primii răniți germani de pe front. Printre aceștia se afla și un rănit român. Rănile, la majoritatea soldaților, erau provenite din cauza minelor. Toți răniții au fost internați în spitale. DIN ORDIN ȘEFUL DE STAT MAJOR C. 4 TERIT. Colonel, S. Caracaș 147 Șeful Biroului I. Informații
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
reacțiunea sovietică. Evreii, în special, au încredere într'o victorie sovietică care ar putea aduce încheierea grabnică a războiului. 2. Cercurile legionare discută asupra încrederii pe care Führerul a acordat-o Dlui General Ion Antonescu prin încredințarea armatelor româno-germane de pe frontul dela Prut. Legionarii moderați cred că nimeni nu va mai îndrăzni să aibă o atitudine ostilă față de Dl. General Antonescu, căci Germania nu sprijină și nici nu va sprijini pe legionarii ce nu sunt alături de Conducător. II. Dela Subsectoare de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]