19,690 matches
-
Campanile, 1988) - trebuie recunoscută versiunea romană a străvechii perechi divine aparținând celei de-a treia funcții (trebuie ținut cont și de faptul că, și În acest caz, perechea este asimetrică: Romulus apare mereu ca fiindu-i superior lui Remus). Funcțiile regale și militare ale lui Romulus reprezintă, așadar, achiziții sau transferuri ulterioare. Freyrxe "Freyr" și Freyjaxe "Freyja" (a căror asimetrie se manifestă prin diferența de sex), ca divinități ale celei de-a treia funcții, veghează nu doar asupra producerii bunurilor materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat Premiul Societății Scriitorilor Români. S. a publicat, într-un timp scurt și frământat, peste douăzeci de volume. Existența sa și viziunea asupra scrisului îl apropie, prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
versete (1Rg 16,23-28). El este tatăl mai celebrului Ahab, soțul Izabelei și potrivnicul profetului Ilie (1Rg 17-18,21-22). Cu Omri Israelul intră pentru prima oară ca actor adevărat pe scena internațională a Orientului Apropiat antic. Pentru mult timp, casa regală a lui Israel, adică Regatul de Nord, va fi numită „casa lui Omri”, chiar și când regii nu vor mai fi descendenții săi direcți. Omri construiește o nouă capitală, mai aproape de marile rute comerciale ale timpului și într-o poziție
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
proiectează revista plurilingvă „Agora”, apărută în mai 1947, după autoexilarea lui I.; cel de-al doilea număr este interzis de cenzura comunistă. A mai colaborat cu cronici literare permanente sau ocazionale și cu eseuri culturale și politice la „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Vremea”, „Universul literar” (sub direcția lui Alexandru Ciorănescu), „Preocupări literare”, „Pământul românesc”, „Gândul nostru”, „Kalende”, „România liberă”, „Fapta” (condusă de Mircea Damian), „Lumea” ș.a. Beneficiind de o bursă a guvernului francez, părăsește în primavara anului 1947 România și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Povestea vorbei” și „O seamă de cuvinte” I. aduce în actualitate texte interzise în țară, semnate de Mircea Vulcănescu, Lucian Blaga, Gheorghe Brătianu, Nae Ionescu, E. Lovinescu. Împreună cu Mircea Eliade, Emil Turdeanu și alții, conduce revista „Ființa românească” a Fundației Regale Universitare „Carol I” din Paris (1963-1968). În perioada așa-numitului dezgheț politic românesc, inițiază două periodice: „Limite” (1969-1986) și „Ethos” (1973-1986), concepute ca punți ale solidarității intelectuale dintre exilul intern și cel extern. Aici sunt inserate texte semnificative din seria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
viața politică a Moldovei. Din partea mamei sale, ramura Zulniei Arghiropol, Iorga se trage din Fanar. Bunicul mamei sale, Cristoforovici (sau Ioan) Arghiropol, era dragoman la Iași pentru autoritățile rusești. Ascendența Arghiropolilor cuprinde nobili și poate chiar și membri ai familiei regale bizantine. Ei au contractat căsătorii mixte cu români și românce și au devenit pînă într-atît de românizați, încît unul dintre ei a luat-o cumva pe căi greșite, devenind argat bun la toate într-un sat din Moldova 5. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ieșire fusese provocată de comportamentul necuviincios al preoțimii în timpul slujbelor de Paști). Apoi, schimbînd subiectul. "Și am o nevastă cere-mi este mamă și o mamă care mă tratează ca și cum mi-ar fi nevastă"36. În 1940, atunci cînd dictatura regală a intrat în competiție cu o Gardă de Fier fanatic ortodoxă, sentimentele erau ferm religioase. Iorga s-a adresat Asociației Femeilor Ortodoxe. În această conferință decisivă asupra religiei, el a scos în evidență faptul că religia avea pentru el doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
-o vizita regelui Carol I la Iași. Își amintea cu dezgust de gloata de români și evrei instigată de opoziția politică dedîndu-se la cele mai urîte gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea aceea a patimilor politice 38. Iorga își amintea și de vizitele făcute la moșia uneia dintre rudele sale cînd a văzut țărani bătuți de vechil pentru că întîrziaseră cîteva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regelui Carol I la Iași. Își amintea cu dezgust de gloata de români și evrei instigată de opoziția politică dedîndu-se la cele mai urîte gesturi și aruncînd cu roșii și cepe putrede și cu ouă stricate în cortegiul regal. Garda Regală și armata făceau paravan ca să apere simbolul națiunii în dezlănțuirea aceea a patimilor politice 38. Iorga își amintea și de vizitele făcute la moșia uneia dintre rudele sale cînd a văzut țărani bătuți de vechil pentru că întîrziaseră cîteva minute. Își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al cărui naționalism cultural antirevoluționar și a cărui popularitate în rîndul studenților îi puteau servi interesele. Ulterior, Iorga va fi de multe ori victima unor astfel de cooptări. "Neamul românesc" a apărut la 10 Mai 1906, sărbătoarea națională și totodată regală, marcînd cel de al patruzecilea jubileu al domniei lui Carol I. Iorga i-a dedicat primul număr Regelui Carol I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga adăugîndu-i un caracteristic capitol final despre politica României contemporane scris mai mult ca ziarist decît ca istoric. În el îi critica cu o ironie mușcătoare pe adversarii lui politici și politicianismul. A trimis prompt cele două volume la Palatul regal. Bătrînul rege a fost atît de furios încît nici măcar nu i-a mulțumit 232. A urmat Inscripții din bisericile României, București, vol.1 (1905), vol. 2 (1908) și Istoria românilor în chipuri și icoane (2 volume, București, 1905). În prima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nevoie de truda sclavilor. Așa încît muncitorul german era împotriva "raselor inferioare", de care avea nevoie doar în calitate de sclave ale culturii lui28. Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era de origine germană. A scris articole, a ținut prelegeri și a publicat o carte despre "Legăturile latine ale familiei regale", accentuînd asupra legăturilor acesteia cu familiile Beauharnis și Murat. Cartea aceasta constituie un bun exemplu de "istorii contemporane
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Lui Iorga, monarhist convins, personal devotat Regelui Ferdinand și Reginei Maria, îi venea greu să accepte că dinastia regală română era de origine germană. A scris articole, a ținut prelegeri și a publicat o carte despre "Legăturile latine ale familiei regale", accentuînd asupra legăturilor acesteia cu familiile Beauharnis și Murat. Cartea aceasta constituie un bun exemplu de "istorii contemporane" politizate scrise de Iorga. Îi putem considera oare pe Hohenzollerni drept latini? Faptele prezentate de Iorga în studiul său sînt incontestabile, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se jura întotdeauna că va fi ultimul care va pleca de la București, și așa a și făcut; a plecat deghizat în călugăr și a ajuns la Iași după o călătorie lungă și obositoare. Pe drum, a trecut pe lîngă trenul regal, care, așa cum spunea el, fugea "ca o ultimă manifestare a catastrofei"54. La sosirea la Iași, Iorga i-a văzut pe soldații ruși mărșăluind pe străzi "cu mantalele lor lungi măturînd praful. Ah, de cîte ori voi mai vedea eu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a găsit pe Rakovski în plină activitate oratorică. Iorga era optimist: după părerea lui, românii îl considerau pe Rakovski drept un animal scăpat din cușcă 78. Dar Buzdugan adusese știri mai amenințătoare; unitățile rusești staționate în afara Iașului plănuiau arestarea familiei regale române. Trupele erau sub influența studentului anarhist Rashal și a prietenei acestuia. Rashal venise de la St. Petersburg, unde se făcuse remarcat prin aruncarea mai multor ofițeri de marină ruși în cazanele unei nave de război și fierberea lor de vii79
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau unei adunări și, după pronunțarea propoziției sale, se aștepta la izbucnirea unui ropot de aplauze răsunătoare"81. S-a adresat apoi generalului Nicolae Petală, întrebîndu-l dacă ar ordona să se deschidă focul asupra rușilor dacă aceștia ar ataca Palatul Regal. Generalul a răspuns că nu putea da un astfel de ordin și că armata română nu-i putea ataca pe ruși și nici măcar elementele rusești în debandadă influențate de anarhiști. De data aceasta, Iorga s-a decis să ia măsuri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Ambasada americană de la Iași se afla în mîinile Secretarului acesteia, Andrews. Acesta a fost imediat de acord să se facă tot posibilul și s-a dovedit a fi foarte eficient 82. Pe urmă, Iorga s-a dus imediat la Palatul Regal și l-a sfătuit pe rege să plece urgent de la Iași (Regina Maria îngrijea soldații răniți și bolnavi de tifos). Plecarea regelui s-a făcut sub pretextul trecerii în revistă a trupelor. Nu trebuia ca armata română să aibă impresia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de "proconsul" la care aspirase dintotdeauna. Generalul Berthelot și misiunea militară franceză au fost obligați să părăsească Iașul. La plecarea lor, regele, regina și, firește, Iorga le-au spus la revedere de pe peronul gării. Ceremonia de rămas bun a cuplului regal a fost deosebit de călduroasă. Acestea sînt genul de gesturi mici care conferă regalității atîta atracție 113. Regele nu a ratificat niciodată tratatul de reasigurare a păcii; nici Brătianu sau liberalii. Cuplul regal s-a retras la Bicaz, în pădurile Carpaților
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peronul gării. Ceremonia de rămas bun a cuplului regal a fost deosebit de călduroasă. Acestea sînt genul de gesturi mici care conferă regalității atîta atracție 113. Regele nu a ratificat niciodată tratatul de reasigurare a păcii; nici Brătianu sau liberalii. Cuplul regal s-a retras la Bicaz, în pădurile Carpaților. Pe parcursul întregii primăveri și veri a lui 1918, poziția lui Iorga a rămas impenetrabilă în privința "Ghibelinilor" de la București. I s-au alăturat cei care, ca Take Ionescu erau gata (cum spuneau ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga. Primise cea mai bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol, ci mai curînd felul cum se comporta. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu încercatului cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît asupra acestuia 115. Dar cuplul regal considera că era necesar ca imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga politicianul. Dar acest lucru este pur și simplu neadevărat 5. Dar, prin 1921, șansele politice ale lui Iorga, în ciuda ocupării în 1931 a postului de prim-ministru erau compromise, ca și rolul pe care îl va juca în timpul Dictaturii Regale. Tot ce a făcut el din punct de vedere politic în anii imediat postbelici nu va constitui decît o șansă pierdută. Prin toamna lui 1918, semnele de oboseală postbelică au ieșit brusc la iveală, accentuate de o secetă neobișnuită, la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fie o perioadă de tulburări de stânga pe tot cuprinsul României. La 13 decembrie 1918, a fost o demonstrație de stânga în fața Teatrului Național de la București, care s-a transformat într-o procesiune insurecțională care s-a îndreptat spre Palatul Regal, strigînd "Trăiască Republica!" S-a tras în masă împotriva demonstranților. Mișcări similare s-au produs și la Iași și în alte părți 7. La 12 noiembrie, Regele Ferdinand și-a reafirmat promisiunile privind votul universal și reforma agrară. După reintrarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de colaborare cu germanii), l-a făcut pe acesta să-l provoace pe Iorga la duel! Cum Iorga nu avea nici o idee despre ce însemna un duel, i-a luat locul Pamfil Șeicaru 18. Brătianu și clanul lui dominau Palatul Regal. Brătianu, pe care Iorga îl numea "inginerul" politic, a început să-și folosească talentele. A decis să-l vîre din nou în staul pe "calul de curse" (Iorga). Cu alte cuvinte, Iorga nu a fost invitat să facă parte din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în 1919, și liderului acestuia, profesorul de liceu și fostul student al lui Iorga, Ion Mihalache. Regele și regimul liberal nu aveau încredere nici în Partidul Țărănesc, nici în Mihalache, care purta simbolic costumul său național chiar și la recepțiile regale. Mihalache era cinstit și un democrat convins. Aceasta nu l-a oprit pe Regele Ferdinand să facă tot timpul glume de prost gust pe seama "cămășii" țărănești a lui Mihalache sau să fie îngrijorat de partidul lui. Dincolo de politica tradițională își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]