19,933 matches
-
Modelele avansează de la manechin,model,fotomel la top model și supermodel.Ocupatiile obișnuite ale modeleor sunt ședințele foto,prezentările de modă,reclamele,petrecerile și timpul liber. În anul 2012, conform unui studiu făcut de Alianță Modelelor (The Model Alliance), primul sindicat internațional al modelelor, dintr-un eșantion de 85 de respondente, a rezultat că mai bine de jumătate au consumat cocaină, au suferit de depresie sau au fost somate să slăbească.
Fotomodel () [Corola-website/Science/315440_a_316769]
-
studiat scuptura și arhitectura, absolvind în 1906, cu un an mai devreme. Dovada că a fost un student eminent este faptul că numele său a fost gravat pe placa de onoare a Institutului. În 1921, a fost membru fondator al Sindicatului Artelor Frumoase și ulterior vicepreședinte al acestuia. Prima sa lucrare importantă a fost catapeteasma pentru pavilionul românesc de la Expoziția Universală de la Paris (1900). În 1921 a ridicat, împreună cu arhitectul Arghir Culina, monumentul "”Avântul Țării”", care se află și astăzi în
Emil Wilhelm Becker () [Corola-website/Science/321816_a_323145]
-
octombrie 1879 - d. 19 noiembrie 1915) a fost un activist sindical american, textier și membru al Industrial Workers of the World (IWW). Născut în Suedia, emigrează în SUA la începutul secolului al XX-lea. Devine militant de frunte în organizația sindicatelor americane. Pentru intransigența și combativitatea de care a dat dovadă, stârnește ostilitatea guvernului american care îi atribuie o crimă și îl condamnă la moarte. A fost executat în ciuda protestelor din lumea întreagă, intrând în legendă ca erou al proletariatului american
Joe Hill () [Corola-website/Science/321868_a_323197]
-
, cunoscută anterior sub denumirea de Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor, este o clădire construită în perioada 1965-1969 în municipiul Suceava pentru a servi ca lăcaș de cultură al sindicatelor din oraș. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 20A, în Piața 22 Decembrie, în centrul orașului. Actuala
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
, cunoscută anterior sub denumirea de Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” al sindicatelor, este o clădire construită în perioada 1965-1969 în municipiul Suceava pentru a servi ca lăcaș de cultură al sindicatelor din oraș. Ea se află situată pe Strada Ștefan cel Mare nr. 20A, în Piața 22 Decembrie, în centrul orașului. Actuala Casă de Cultură a municipiului Suceava a fost construită între anii 1965-1969, fiind inaugurată în anul 1969, cu prilejul
Casa de Cultură din Suceava () [Corola-website/Science/321914_a_323243]
-
a interzis să-și continue studiile. Atunci s-a apropiat de marxism, în care vedea o rezistență împotriva asaltului nazist. S-a înrolat apoi în Partidul Comunist, a devenit muncitor de fabrică, turnător de fier, apoi strungar, a intrat în sindicat, a organizat rezistența sub formă de greve, distribuiri de manifeste contra războiului, muncă de lămurire printre muncitori, și recrutarea de noi aderenți, până la arestarea sa de către DEF în August 1944. A fost supus torturilor obișnuite ale acestei instituții infame, nu
Egon Balas () [Corola-website/Science/321339_a_322668]
-
caracter politic-social și zeflemist numită I.H. (prescurtare de la Ishar Hoah, joc de cuvinte după expresia ebraică Ishar koah, însemnând Bravo ție!}, și unde "Hoah" este cuvântul ebraic pentru "spin") . În anul 1932 a publicat în ziarul social democrat (al principalului sindicat Histadrut) poezii politice pe teme actuale sub pseudonimul Tanu Rabanan (Cum ziceau învățații). În anul 1935 Alexander Penn a scris versurile din primul film vorbit în ebraică, "Zot hi haaretz",("Aceasta e țara") a regizorului Baruch Agadati, care descria realizările
Alexander Penn () [Corola-website/Science/321386_a_322715]
-
șef la revista „Patria”, Cluj-Napoca; „Societatea de Mâine”, Cluj-Napoca, „Tribuna”, Cluj-Napoca - devenit ulterior cumnat cu ). Între anii 1944 - 1945 a fost legitimat ca ziarist publicist, la organele de presă din Arad: „Tribuna Română”, „Libertatea Poporului”, „Patriotul”. A făcut parte din sindicatul liber al presei române din Oradea și Banat. A fost căsătorit cu Aurelia Bugnariu învățătoare, educatoare, directoare de școală, cu care are un fiu Octavian Gr. Zegreanu, Diplomat Universitar în Biologie, Licențiat în Drept, Doctor în Științe, Universitatea Babeș - Bolyai
Aurel Zegreanu () [Corola-website/Science/321411_a_322740]
-
Este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe 1951. Apărător neîncetat al principiilor cartei de la Amiens (1906), în principal al independenței sindicale în raport cu partidele politice, cu statul și cu bisericile, el s-a opus mai multor tentative de control asupra sindicatelor de către secțiunea franceză a Internaționalei muncitorești (în 1911) sau de către bolșevici (în 1922). În decembrie 1947, în fața presiunilor puse de PCF asupra sindicatului, Jouhaux și prietenii săi (Robert Bothereau, Albert Bouzanquet, Pierre Neumeyer, Georges Delamarre) au demisionat din biroul confederal
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
partidele politice, cu statul și cu bisericile, el s-a opus mai multor tentative de control asupra sindicatelor de către secțiunea franceză a Internaționalei muncitorești (în 1911) sau de către bolșevici (în 1922). În decembrie 1947, în fața presiunilor puse de PCF asupra sindicatului, Jouhaux și prietenii săi (Robert Bothereau, Albert Bouzanquet, Pierre Neumeyer, Georges Delamarre) au demisionat din biroul confederal și au înființat CGT-FO pentru a continua „vechiul” CGT, fidel cartei de la Amiens. La 4 august 1914, la înmormântarea lui Jean Jaurès, a
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
să-și împartă puterea cu comunistul Benoît Frachon. În fața presiunilor comuniștilor asupra CGT, a fost obligat să demisioneze în 1947, înființând CGT-FO împreună cu Robert Bothereau și cu militanții necomuniști ai vechii confederații. El a devenit vicepreședinte al Confederației Internaționale a Sindicatelor Libere și delegat la ONU. Constituția celei de a Patra Republici din 27 octombrie 1946 a dat Consiliului Economic un statut constituțional pe care îl ceruse din 1918 (acesta a devenit astăzi Consiliul Economic și Social). Jouhaux i-a devenit
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
adjunct al lui Picquart, era invidios, și a lansat din proprie inițiativă o operațiune de intoxicare cu scopul de a-și compromite superiorul. El s-a dedat la diverse fraude (fabricarea unei scrisori prin care îl desemna drept instrument al „sindicatului evreiesc” care vrea să-l facă scăpat pe Dreyfus, manipularea „micului albastru” în scopul de a produce impresia că Picquart a șters numele destinatarului real, redactarea unui mesaj care-l numea pe Dreyfus în toate scrisorile). În paralel cu anchetele
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
noiembrie 1920, după asasinarea lui Giordana (consilier municipal de dreapta din Bologna), Cămășile negre au fost folosite ca instrument de represiune de stat pentru a zdrobi mișcarea socialistă (care a inclus o componentă puternică anarhosindicalistă), în special în Valea Padului. Sindicatele au fost dizolvate, iar primarii de stânga au demisionat. Fasciștii au inclus pe listele lor „Uniunea Națională” a lui Giovanni Giolitti la alegerile din mai 1921, cu care au câștigat 36 de locuri. Mussolini a retras apoi sprijinul pentru Giolitti
Marșul asupra Romei () [Corola-website/Science/322490_a_323819]
-
Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare . Statuia a fost realizată de către sculptorul Paul Vasilescu și amplasată în anul 1976 în centrul municipiului Suceava, lângă Casa de Cultură a Sindicatelor. Monumentul elogiază personalitatea voievodului Petru al II-lea Mușat (1375-1391), cel care a mutat capitala Moldovei de la Siret la Suceava și din vremea căruia datează primul document de atestare a Cetății de Scaun a Moldovei (10 februarie 1388), precum și a
Statuia lui Petru al II-lea Mușat din Suceava () [Corola-website/Science/316924_a_318253]
-
localitățile unde li se stabilise domiciliul forțat. Deși revolta de la Brașov nu a condus în mod direct la Revoluția din 1989, ea a fost o lovitură puternică pentru regimul lui Nicolae Ceaușescu și încrederea pe care acesta o avea în sindicatele comuniste. Revolta a reflectat ceea ce istoricul Denis Deletant numea „inabilitatea lui Ceaușescu de a detecta semnalele de alarmă date de tensiunile crescânde în sânul muncitorilor, acesta continuând orbește cu aceleași măsuri economice, aparent indiferent față de consecințele lor”. Prin urmare, revolta
Revolta de la Brașov () [Corola-website/Science/316961_a_318290]
-
Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Palatul Administrativ (care găzduiește Consiliul Județean și Prefectura), Casa Polonă, cele două corpuri ale Bibliotecii Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa memorială „Simion Florea Marian”, Casa „Costin Tarangul”, casa în care a locuit compozitorul Ciprian Porumbescu, Clădirea Sindicatelor, clădirea cu arhitectură art nouveau „Karl Schorr” de la intrarea în parcul central, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Casa Prieteniei etc. În perimetrul cuprins între actualele străzi Ștefan cel Mare, Nicolae Bălcescu, Ana Ipătescu și Petru Rareș se află situl arheologic
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
oamenilor să fie proprietari, că este necesar să existe un sistem care să permită „cât mai mult posibil oamenilor să devină proprietari”, datoria angajatorilor să asigure condiții de lucru în siguranță și salarii suficiente, și dreptul muncitorilor de a forma sindicate. Proprietatea comună și proprietatea de stat au fost în mod expres respinse ca metode de ajutor a celor sărmani. Pe la începutul secolului al XX-lea, G. K. Chesterton și Hilaire Belloc au adunat împreună experiențele dispersate ale diferitelor cooperative și
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
proprietatea productivă care este proprietatea ce creează bogăția, adică cele necesare omului să supraviețuiască. Aceasta include pământul, sculele, și așa mai departe. Sistemul economic imaginat ce către gânditorii distributiști timpurii implică întoarcerea la un fel de sistem de bresle. Existența sindicatelor de astăzi nu constitue o împlinire a acestei laturi a sistemului distributist economic deoarece sindicatele muncitorești sunt organizate pe clase sociale și promovează interesele de clasă și frecvent, lupta de clasă, în timp ce breslele sunt formate atât din angajatori cât și
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
include pământul, sculele, și așa mai departe. Sistemul economic imaginat ce către gânditorii distributiști timpurii implică întoarcerea la un fel de sistem de bresle. Existența sindicatelor de astăzi nu constitue o împlinire a acestei laturi a sistemului distributist economic deoarece sindicatele muncitorești sunt organizate pe clase sociale și promovează interesele de clasă și frecvent, lupta de clasă, în timp ce breslele sunt formate atât din angajatori cât și din angajați, cooperând împreună cu avantaj reciproc, și promovând astfel colaborarea de clasă. Distributismul susține desființarea
Distributism () [Corola-website/Science/328972_a_330301]
-
filme din seria "Fantômas" cu René Navarre în rolul lui Fantômas, Bréon ca Juve, Georges Melchior ca Fandor și Renée Carl ca Lady Beltham. Ele sunt considerate capodopere ale filmului mut. Seria sa ulterioară, "Les Vampires", care se referă la sindicatul omonim al crimei (și nu la vampiri) este și ea o reminiscență a seriei "Fantômas". A existat în 1920 un serial american "Fantômas" cu 20 de episoade, regizat de Edward Sedgwick]] și cu Edward Roseman în rolul lui Fantômas, care
Fantômas () [Corola-website/Science/325454_a_326783]
-
Saturday Evening Post", încă în circulație. Publicarea ei a încetat în 1950. Printre redactorii revistei au fost Fulton Oursler, în anii lui Macfadden, si Darrell Huff. Primul redactor a fost John Neville Wheeler. În 1913, jurnalistul sportiv Wheeler a format Sindicatul Wheeler pentru a distribui articole cu subiect sportiv ziarelor. În 1916, după ce Sindicatul Wheeler a fost achiziționat de Sindicatul McClure, Wheeler a fondat imediat Sindicatul Bell. În 1924, Wheeler a devenit redactor-șef executiv al revistei "Liberty" și a activat
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
redactorii revistei au fost Fulton Oursler, în anii lui Macfadden, si Darrell Huff. Primul redactor a fost John Neville Wheeler. În 1913, jurnalistul sportiv Wheeler a format Sindicatul Wheeler pentru a distribui articole cu subiect sportiv ziarelor. În 1916, după ce Sindicatul Wheeler a fost achiziționat de Sindicatul McClure, Wheeler a fondat imediat Sindicatul Bell. În 1924, Wheeler a devenit redactor-șef executiv al revistei "Liberty" și a activat în această calitate, în timp ce continuă să administreze Sindicatul Bell. Începând din 1942, desenatorul
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
în anii lui Macfadden, si Darrell Huff. Primul redactor a fost John Neville Wheeler. În 1913, jurnalistul sportiv Wheeler a format Sindicatul Wheeler pentru a distribui articole cu subiect sportiv ziarelor. În 1916, după ce Sindicatul Wheeler a fost achiziționat de Sindicatul McClure, Wheeler a fondat imediat Sindicatul Bell. În 1924, Wheeler a devenit redactor-șef executiv al revistei "Liberty" și a activat în această calitate, în timp ce continuă să administreze Sindicatul Bell. Începând din 1942, desenatorul Lawrence Lariar a inițiat serialul "The
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
Huff. Primul redactor a fost John Neville Wheeler. În 1913, jurnalistul sportiv Wheeler a format Sindicatul Wheeler pentru a distribui articole cu subiect sportiv ziarelor. În 1916, după ce Sindicatul Wheeler a fost achiziționat de Sindicatul McClure, Wheeler a fondat imediat Sindicatul Bell. În 1924, Wheeler a devenit redactor-șef executiv al revistei "Liberty" și a activat în această calitate, în timp ce continuă să administreze Sindicatul Bell. Începând din 1942, desenatorul Lawrence Lariar a inițiat serialul "The Thropp Family", prima bandă desenată care
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]
-
sportiv ziarelor. În 1916, după ce Sindicatul Wheeler a fost achiziționat de Sindicatul McClure, Wheeler a fondat imediat Sindicatul Bell. În 1924, Wheeler a devenit redactor-șef executiv al revistei "Liberty" și a activat în această calitate, în timp ce continuă să administreze Sindicatul Bell. Începând din 1942, desenatorul Lawrence Lariar a inițiat serialul "The Thropp Family", prima bandă desenată care a fost publicată în continuitate într-o revistă națională. În afară de tratarea unor subiecte de interese general, revista "Liberty" s-a îngrijit de lucrările
Liberty (1924-1950) () [Corola-website/Science/325506_a_326835]