21,186 matches
-
abundă de literatură mai mult sau mai puțin comercială, care leagă numele intendentului șef de diverse culte, printre care și frăția Sionului. Evenimentele și dovezile prezentate mai sus îmbină fantezia cu realitatea. Datorită faptului că titlul tezei noastre de doctorat abordează tema societății europene în memoriile apocrife, ne permitem să vă prezentăm și punctul nostru de vedere. Însă în același timp, nu trebuie să uităm că ne aflăm pe teritoriul apocrif, al secretelor ascunse sub vălul timpului și, din acest motiv
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
arareori au permisiunea să le vad㻓. Dorim să precizăm că în România sunt puțini cercetători care și-au arătat interesul pentru această lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai puțin în apărarea polemică a umanismului civic pacifist. Scopul scrierii acestei cărți ar fi fost acela de a o atașa, ca supliment, lucrării De re aedificatoria, compusă cu aproape 20 de ani mai devreme, înainte ca Alberti să fi abordat, propriu-zis, practica desenului arhitectural. Din acest punct de vedere, Hypnerotomachia este un tratat asupra creativității arhitectului și a rolului pe care-l joacă visul în imaginarea formelor.“ Unii cercetători pasionați de mistere și de ezoterism susțin că autorii Visului lui
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
secolului al XVII-lea celebrate pentru inteligența, vivacitatea și spiritul de care a dat dovadă. Corespondența purtată cu fiica sa este o sursă de informații privind viața cotidiană franceză, fiind un exemplu pentru elocvența, logica și spiritul deschis cu care abordează probleme dintre cele mai diverse. Jean François Paul de Gondi, cardinal de Retz, este unul dintre personajele principale ale Frondei și un cunoscut memorialist. În ultimii zece ani de viață a adunat o cantitate impresionantă de material memorialistic, adresat unei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care îl scutește de prezența cohortei de curteni. Cei care reușesc să se strecoare, speră, pe acest scurt traseu, să se întrețină cu el. Atunci este unul dintre momentele rare ale zilei când există un răgaz și se poate fi abordat. I se poate prezenta o petiție sau o cerere în timp ce iese în curte și se suie în trăsură. Totul este gata pentru plecare. Gărzile de corp fac un gard viu din spatele Curții de Marmură până la gardul palatului. Aleșii care îl
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ca propriile sale secrete. Și nimic nu putea să-l flateze mai mult pe rege decât confesiunile supușilor săi, care îi solicitau ajutorul. Saint Simon preia din sursele apocrife o întâmplare pe care o relatează în memoriile sale și care abordează exact acest context. Autenticitatea istoriei este verificată, deoarece chiar Ludovic o va povesti ani mai târziu într-o manieră în care protejează în totalitate intimitatea și numele persoanelor implicate. Este povestea unei anumite doamne din înalta societate, a cărei identitate
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
viciul italian“. Tot Primi Visconti, relatează cu indignare cum, ajungând în Franța, părerea unanimă a locuitorilor acestei țări era că toți italienii sunt homosexuali:„Marchizul de La Vallière a vorbit cu mine despre acest subiect. Însă, într-o zi, m-a abordat într-un mod diferit, atunci când m-a invitat în camera sa. Apropiindu-se mult de mine, mi-a spus: « Domnule, preoții o fac în Spania, în Franța marii nobili, iar în Italia toată lumea.» M-am dat înapoi și am replicat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ale vremii, putem afirma că ne oferă date și perspective noi de analiză privind modul de viață, comportamentul, manierele și strategiile politice ale personalităților politice și ale clasei nobiliare din secolul al XVII-lea. Sub protecția anonimatului au putut fi abordate subiecte politice și drame de alcov care au fost expuse cât mai exact cititorilor. Istoria ne prezintă doar date și evenimente. Istoria literară este o disciplină care se ocupă de studiul literaturii pe perioade sau de la origini până la o anumită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mele, se dovedește a fi unul dintre cele mai potrivite instrumente pentru descrierea și explicarea comunicării, În general, a procesului de interpretare, În special. Îmi propun ca această apreciere să fie validată prin compararea măsurii În care principalele teorii care abordează problematica contextului au și aplicabilitate În interpretarea propriu-zisă a enunțurilor. Teoria are câteva puncte forte, dintre care menționez: este guvernată de principii care nu reclamă o competență specială pentru a asigura succesul comunicării. În cazul, de exemplu, al teoriei conversației
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
exemplific cât mai clar și mai relevant anumite principii și proceduri. Am spus că tema pare să fie permisivă; acest lucru se constituie Într-un avantaj și un 10 dezavantaj, În același timp: avantaj, pentru că ÎȚi oferă posibilitatea de a aborda problema semnificării și a contextului dintr-o multitudine de perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj, pentru că este cvasiiluzoriu să Încerci să faci trimitere la toți cei care și-au lăsat amprenta pe acest domeniu de studiu. În
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
perspective (lingvistică, pragmatică, semantică, filosofică, antropologică ș.a.) și dezavantaj, pentru că este cvasiiluzoriu să Încerci să faci trimitere la toți cei care și-au lăsat amprenta pe acest domeniu de studiu. În consecință, oricând poți fi găsit vinovat că nu ai abordat sau nu ai acordat suficientă importanță unor puncte de vedere deja existente. Cu toate că mi-am propus să fiu consecvent În utilizarea conceptelor operaționale, cu siguranță vor putea fi găsite exemple care să demonstreze contrariul. Cele mai expuse, din acest punct
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
claritate nici de către locutor. În Înregistrarea nr. 2 există următorul schimb de replici H: Deci ...cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie. P: Foarte frumos, deci ... abordați lucrurile ..... Nu mai discutăm despre acest subiect. H un are nici un fel de problemă În a interpreta/decoda componenta verbală a enunțului produs de P. Îi este Însă cu siguranță imposibil să recupereze, În integralitatea ei, natura și dimensiunea stării
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
acum, guvernul ne-a mințit. De unde rezultă această interpretare? Din același text și același context lingvistic. Explicația acestui fenomen, aparent ciudat, devine mai simplă dacă facem apel la conceptul de presupoziție. Teoria presupoziției este prea complexă și specializată ca să fie abordată exhaustiv Într-un asemenea studiu. Perspectivele din care presupoziția este, În general, analizată sunt: a uzului obișnuit; logică; lingvistică/semantică și pragmatică. În acest capitol de analiză ne interesează doar modul practic În care operează presupoziția lingvistică/semantică. Așa cum rezultă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a unor evenimente politice curente. Participanții, care au mai „jucat acest joc”, știu că o asemenea activitate (dezbaterea) este coordonată de către un moderator, care are un plan de desfășurare a discuțiilor astfel Încât, În intervalul de timp alocat emisiunii, să poată aborda mai multe probleme. De aceea, interpretul va Înțelege imediat că ceea ce emițătorul Îi comunică este să continuăm discuția pe o altă temă. Dacă ar fi să stabilim o ordine, am putea spune că activitatea are prioritate În raport cu limbajul, deoarece limbajul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
cuvinte și expresii, a căror semnificație necesită clarificări. Mă opresc doar asupra unei expresii ce a generat o reacție foarte dură din partea lui P, care, până la acel moment, a avut o atitudine cooperantă În schimburile verbale anterioare Foarte frumos, deci ... abordați lucrurile.. . Nu mai discutăm despre acest subiect. ÎÎÎ N-am nevoie de nici un privilegiu și nu discutăm În astfel de termeni. Privilegii .. pe care le merit eu ... Eu n-am avut niciodată nici un privilegiu și ÎÎÎ nu În asta constau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de crezut că prima ipoteză, B. Împotriva lor, se mai ... confirmă. P: Hm! H: Deci ... cam aicea suntem. Dumneavoastră știu că aveți alte experiențe, ați avut parte, În mod privilegiat, așa cum meritați, ... de o Întreagă istorie P: Foarte frumos, deci ... abordați lucrurile.. Nu mai discutăm despre acest subiect (cu o voce care exprimă iritare, nemulțumire față de ipotezele emise de interloctor). N-am nevoie de nici un privilegiu și nu discutăm În astfel de termeni. Privilegii .. pe care le merit eu ... Eu n-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
omului de către Dumnezeu, încă de la creație”. Sf. Ap. Pavel se întreabă: „Și ce ai pe care să nu-l fi primit? Iar dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca și cum nu l-ai fi primit?” Oricum am privi și am aborda realitatea vieții, constatăm că nimic nu ne aparține. Datorăm totul părinților noștri, Bisericii, școlii, duhovnicilor, profesorilor și colegilor noștri, țării și societății în care trăim și, într-un cuvânt, datorăm toate lui Dumnezeu „căci toată darea cea bună și tot
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
Spre deosebire de articol, implică abordarea științifică, nu publicistică a unei probleme. Studiul are În mod obligatoriu note și bibliografie, uneori și un rezumat Într-o limbă de circulație internațională. Prefețele la numeroase lucrări științifice se numesc studii introductive. În general, studiile abordează monografic domeniul respectiv, dimensiunile unui studiu putând ajunge de la câteva zeci de pagini la câteva sute. Ele pot fi publicate În diferite forme: a) lucrări independente, care pot avea mai multe volume: Mircea Popa, Valentin Tașcu, Istoria presei românești din
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
All, București, 1996; Prolégomenes à la philosophie de Platon, texte établi par L. G. Westerink, traduit par J. Tronillard, avec la collaboration de A. Ph. Segonds, Paris, 1990. 7. Tratatul Este o lucrare sintetică de mari dimensiuni, În care sunt abordate problemele fundamentale ale unei discipline. Așadar, există un tratat privind istoria limbii române, a literaturii române etc. Și tratatele pot avea un colectiv de autori sau un singur autor. Iată câteva exemple de tratate cu un singur autor, chiar dacă În
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
renunțat la acest sistem, pe măsură ce s-a produs distanțarea de Uniunea Sovietică. În ultimii ani ai regimului comunist, și instituția doctoratului a avut de Înfruntat rigorile cenzurii și ale regimului totalitar. Existau, de pildă, subiecte tabu, care nu puteau fi abordate (Bucovina, Basarabia, războaiele balcanice etc., dacă ne referim doar la domeniul istoric). Uneori, În ultimii ani ai dictaturii, au existat și doctorate „cu ușile Închise” (care nu erau publice). Regimul voia să aibă „În rezervă” lucrări cu care să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
cadrelor didactice din Învățământul preuniversitar, care, la obținerea gradului didactic I, trebuie să redacteze o lucrare asemănătoare cu cea de licență. Din păcate, și aici se constată o situație asemănătoare cu cea a lucrărilor de licență. Mulți autori preferă să abordeze aspecte metodice, nu științifice propriu-zise. De altfel, Însăși instituția organizatoare (În speță, universitatea) cere lucrări „metodico-științifice”, ca și când știința nu ar fi ea Însăși metodică! Desigur, un rol important În acest caz le revine cadrelor didactice universitare care girează astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Gheorghe, „Funcția stilistică a semnelor de punctuație”, În Buletinul științific al Facultății de Învățământ Pedagogic, sesiunea mai 1980, Pitești, 1981, pp. 191-194. Șerban, 1996. Zamfirescu, Ion, „Despre punctuație”, Contemporanul, nr. 2 (1627), 1978, p. 2. VII. Bibliografia 1. Preliminarii Când abordăm o temă de cercetare, este obligatoriu să cunoaștem bibliografia aferentă temei respective, fie pentru a duce măcar cu un pas cercetarea mai departe, fie pentru a ne detașa de anumite puncte de vedere, depășite sau viciate din diferite motive (cenzură
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
nici rea intenție să menționăm la bibliografie titlurile unor cărți pe care nu le-am putut citi, dar despre existența cărora am aflat din consultarea lucrărilor de referință. Aceasta poate orienta lecturile altor persoane preocupate de tema pe care am abordat-o noi (Chelcea, 2007, p. 170). De exemplu, dacă facem o cercetare despre fenomenul manipulării În presa românească, trebuie să Întocmim o bibliografie generală, cu tot ce s-a scris despre fenomenul manipulării În spațiul românesc și În cel străin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sfârșitul fiecărui capitol am indicat câte o „Bibliografie specială”, aferentă strict temei cercetate. Astfel, la „Bibliografie generală” am trecut lucrarea lui Septimiu Chelcea Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, iar la „Bibliografia specială” de la sfârșitul capitolului În care am abordat redactarea indicelui am indicat strict capitolul din cartea lui Septimiu Chelcea care se referă la acest aspect: Septimiu Chelcea, „Indicele de nume”, În Cum să redactăm În domeniul științelor socioumane, Editura SNSPA, București, 2000, p. 100. În limba engleză există
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
aibă gradul de conferențiar sau profesor universitar. Cadrele didactice care au dreptul de a coordona lucrări de diplomă sunt obligate să propună un număr de 15-20 de subiecte, aferente cursurilor pe care le predau. Dacă un subiect propus nu este abordat În anul respectiv, profesorul Îl poate propune din nou În anul următor. În cazul În care un student nu agreează niciunul dintre subiectele propuse de cadrele didactice, el poate veni cu propria propunere, pe care o va discuta cu Îndrumătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]