21,363 matches
-
spectatori să creeze împreună cu noi? Noua ideologie media stipulează forma de contract-contact cu prezența spectatorilor: exiști doar dacă ești văzut. Felul în care se organizează arhitectura corpului reflectă un raport de forță între seductiv, politic și radical. Spațiul mediatic pune accentul pe formele seducției excesive și ale transformării individului în piele fără conștiință, piele carismatic vandabilă. Plasma a devenit, indiferent sub ce formă, locul în care corpurile devin pură atracție și concentrat de entertainment. Cu cât un corp este mai hidratat
Guillermo Gómez-Peňa: Repolitizarea, reumanizarea și decolonizarea corpurilor () [Corola-website/Science/296118_a_297447]
-
ogoarelor, cu caracter deschis și dârz, hotărâtă să apere noua sa viață.” Și în continuare, referindu-se la lucrări care înfățișează femei, autoarea eseului urmărește capacitatea acestora de a reda trăsăturile considerate esențiale pentru reprezentarea unei subiectivități conștiente și revoluționare. Accentul cade pe postură și pe atitudinea personajului reprezentat, ca elemente care ar putea semnifica o afirmare a acestei subiectivități. Dar ce este interesant din punctul de vedere al acestui demers este că deși discursul merge în sensul unei intervenții în
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
structuri de clasă, fără să fie provocată poziționarea subiectului feminin ca obiect al privirii și al dorinței.Iar în critica de artă a timpului, critica Lelia Rudașcu abordează aproximativ aceeași poziție critică. Prin abundența portretelor de personaje masculine și prin accentul pe capacitatea reprezentării artistice de a reda subiectivitatea genizată ca auto-afirmativă, conștientă și revoluționară, și implicit prin tentativa de a rupe din sfera exclusivă a masculinității câteva dintre caracteristicile tradițional asociate cu aceasta, discursul criticii realist socialiste produce o intervenție
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
Mădălina Dan este o coregrafa preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artista asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5 noiembrie, la CNDB, are lor premieră celui mai
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
care artistul le pune la dispoziție, în cazul de față vorbesc de conștientizare corporală și de faptul că sunt foarte multe resurse în corpul nostru de care nu suntem conștienți. În unele dintre spectacolele tale se poate vorbi de un accent pus pe partea de text și de material dramaturgic. Cum selectezi acest material, de ce ai simțit nevoia să te raportezi la el? E diferit de la lucrare la lucrare. Dar, în principiu, cuvantul e un instrument de lucru recurent, așa că spațiul
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
conceput și creat împreună cu artista poloneză Agață Siniarska și care are le baza un proces de cercetare intens</b>.</spân></spân></p> Procesul artistic de la Mothers of Steel s-a concentrat asupra identității naționale și de gen, asupra afectelor (cu accent pe plâns, ca o acțiune feministă și politica) și a unor teme că: <spân style="color: #212121;">memorie , istorie, autoritate, paradigme futuriste. Proiectul pune în discuție mecanismele socio-culturale legate de performarea privată/publică a emoțiilor. </spân></spân></spân></p> Mothers
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
umor, atât pentru Conradi, care se distrează pe seama unui muncitor, fără să își dea seama că îi pune în pericol locul de muncă, cât și pentru spectator, îmbiat să râdă de conformismul asistenței care se dezbrăca de dragul șefei sau de accentul strident în engleză al unui corporatist român. Personajele locale rămân simple scheme care să justifice, amplifice, contrazică, potențeze trăirile și sentimentele eroilor. Localnicii din film nu suferă nici cea mai mica transformare, ei au strict funcție de declanșator pentru germani. Cei mai mulți
Toni Erdmann – perspectiva sălbaticului () [Corola-website/Science/296145_a_297474]
-
Mădălina Dan este o coregrafă preocupată de explorarea unor cadre și contexte corporale ignorate. Propune o practică experiențială cu accent pe potențialul nevalorizat al corpului, în care tot ce ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artistă asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5 noiembrie, la CNDB, are lor premiera celui mai
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
susținut exclusiv un anumit mod de performare a genului. Pe langă imaginile cu femei care lucrează în industria grea sau femei din mediul rural, rubricile de modă promovau fără probleme standardele elegantei, cu pălării, rochii moderne și accesorii. Chiar dacă evident accentul cade pe activitățile și munca femeilor, inclusiv pe munca reproductiva, ”elegantă” e departe de a dispărea complet din universul imagistic care proiectează subiectul genizat în primă perioadă a regimului comunist. Poziția critică a autoarei este una conservatoare, care suporta caracterizarea
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
cu privire la ceea ce este cu adevărat important în viață, ea tratează întrebarea mai mult ca pe o glumă decât ca pe un lucru ce trebuie luat în seamă. Odată trasată, în linii mari, starea de fapt, acțiunea devine destul de predictibilă, iar accentul se mută pe critica socială. Există, așadar, o continuă acumulare de tensiune care, în cele din urmă, va produce o schimbare a personajului „pervertit”, fiica lui Conradi. Tensiunea reiese din alternarea situațiilor oficiale cu unele mai puțin formale (incursiuni in
Drumul dezumanizant al ascensiunii sociale - Toni Erdmann () [Corola-website/Science/296156_a_297485]
-
premii și destinatarul unui val de critici pozitive în presa autohtonă și internațională. Tot Sieranevada este și filmul care a deschis pe 17 octombrie festivalul de film documentar Astra de la Sibiu. Această asociere dintre documentar și filmul lui Puiu, alături de accentul pus de nenumărate ori pe caracterul său de ”oglindă a societății” și pe capacitatea sa de a da seama de o așa-zisă ”natură umană”, sunt elemente cheie în cadrul de receptare a filmului. Cinemaul realist cu aparente intenții documentare pe
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
expunere și vulnerabilizare disperată, de exprimare penibilă a furiei, ca să creeze spațiul și răgazul pentru empatie, regizorul alege cadre care cuprind și celelalte personaje, evidențiind elementul public al scenei. Împreună cu râsul 1 și cu atitudinea lui Lary, acest element mută accentul de pe drama lui Feli, pe grotescul situației și pe ridicolul la care s-a expus vulnerabilizându-se în acest fel. Din nou afectivitatea dezordonată exhibată necontrolat în public (de o femeie) este taxată prin reacția detașată a protagonistului. Dar dacă în
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
nou afectivitatea dezordonată exhibată necontrolat în public (de o femeie) este taxată prin reacția detașată a protagonistului. Dar dacă în scena din bucătărie, importantă era incapacitatea femeilor de a canaliza în mod just afectivitatea într-o dispută cu argumente, aici accentul cade pe expresia afectivității în public. Chiar dacă și Lary are răbufniri emoționale, ele nu au loc în mod necivilizat, de față cu toată lumea, ci într-un cadru privat - cu mama (furie), cu soția (deznădejde).</p> Și cu toate că afișarea emoționalității poate
Subiectivitate și obiectificare în Sieranevada () [Corola-website/Science/296149_a_297478]
-
conversează cu un lad de cartier; Jason înjură mult, si e greu sa distingi cu exactitate de pe ce poziție de putere cântă. Abundă un soi de flux dadaist al conștiinței acestuia, fiecare vers necesitând o audiție cu încetinitorul, odată pentru accentul și slangul de Midlands a lui <spân style="font-size: medium;"><spân style="font-size: medium;">Williamson</spân><spân style="font-size: medium;"> și apoi pentru că acesta trece destul de abrupt de la un motiv la altul.</spân></spân></p> Key Markets are totuși consecventă
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
ambiguity of a beatnik talking to a neighborhood lad; Jason cusses heavily and it’s hard to make ouț how privileged his position actually is. His stream-of-consciousness type lyrics require listening multiple times, first because of his Midlands slang and accent, and second because he switches abruptly between tropes. Key Markets is, nonetheless, consistent and can be summed up by the infamous “No future” cried by Johnny Rotten at the end of the 1970s, aș if anticipating Margaret Thatcher. This time
No one’s bOthered () [Corola-website/Science/296153_a_297482]
-
și „corect” respectiv ce e „greșit” și „viciat”. Întrebările, retorice și ironice, care exclud din start posibilitatea că preopinentul ar avea o cunoaștere superioară sau complementară în domeniul respectiv (cum sunt cea referitoare la geografia cubaneză și cea referitoare la accentul strident, discutate mai sus), sunt la fel de problematice. Practic, în loc de o polemică cu argumente - solide sau nu, rămâne să dezbatem, că de-asta este polemică, nu-i așa? - avem un fel de nouă punere la colț, o desființare a argumentelor celuilalt
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (II) () [Corola-website/Science/296166_a_297495]
-
medium;">” (pagina web Pată Cluj).</spân></p> Deja există nuanțe ale ideii de cultură a sărăciei prin prisma soluțiilor adoptate - lucrăm cu EI pentru îmbunătățirea LOR pentru că EI să ÎȘI poată depăși condiția în care i-a dus vârtejul vieții - accentul cade pe responsabilizarea celor care au ajuns în situația asta. Conceptul de „cultură a sărăciei”, apărut în anii 1960 și amplu combătut ulterior, în principal pentru reducționismul psihologic și explicațiile esențialiste (http://bit.ly/2dGVCXK</i></spân><spân style="font-size
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
Metropolitan - Strategia Integrată 2014-2020” (p. 127), disponibilă la: </spân><a class="western" href="http://bit.ly/2dg2at3"><spân style="font-size: medium;"><i>http://bit.ly/2dg2at3</i></spân></a><spân style="font-size: medium;">. Efectele sale se observă și astăzi, prin accentul din politici anti-sărăcie, inclusiv în România, pus pe schimbarea valorilor și sublinierea importanței educației pentru evadarea din saracie - simultan renegând sau diminuând importantă factorilor externi.</spân></p> Ceea ce transmite politică publică față de Pată Rât este o culturalizare a relațiilor sociale
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
recentă criză a refugiaților, generată de războaiele ultimului deceniu. Ea mai experimentează totodată cu o alternanta de registre - în special între monologul-mărturie (cu Fatma Mohamed, Anka Levana, Iolanda Covaci), sobru, în principiu, dar uneori cu tuse caracteriale chestionabile de tipul accentelor etnice - si scene de umor buf, care împreună sparg eventuală monotonie a teatrului documentar.</spân></spân></p> Scheciul cu parcul de distracții armate din cadrul târgului internațional de armament organizat într-un oraș ambițios din Estul Europei (ar putea fi, ca să
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
de demers, în combinație cu micile „anecdote” exotizante și cu „erorile” de geografie nu fac decât să contribuie la senzația de reducere la „zgomot de fundal” a experiențelor, perspectivelor și istoriei locale. O altă discuție foarte importantă este legată de accentul românesc exagerat al unuia dintre personaje. Gorzo și Lazăr susțin că „e greu de ghicit pe ce se bazează” afirmația mea, că am fi îndemnați să râdem de personajul respectiv, sau că accentul ar avea o conotație ridicolă și inferiorizantă
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
altă discuție foarte importantă este legată de accentul românesc exagerat al unuia dintre personaje. Gorzo și Lazăr susțin că „e greu de ghicit pe ce se bazează” afirmația mea, că am fi îndemnați să râdem de personajul respectiv, sau că accentul ar avea o conotație ridicolă și inferiorizantă. Fiind atât de greu de ghicit, mă apuc să explic. În primul rând, se bazează pe experiența proprie și colectivă, a numeroase situații și discuții avute în toate grupurile internaționale de non-vestici, în
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
explic. În primul rând, se bazează pe experiența proprie și colectivă, a numeroase situații și discuții avute în toate grupurile internaționale de non-vestici, în special cu aceia care trăiesc în Europa de Vest, legate de ridiculizarea și inferiorizarea acestora pe bază de accent, sau de vânătoarea greșelilor gramaticale, în cele mai diverse medii din Europa de Vest, de la baruri la universitate și la cercetarea academică[3]. În al doilea rând, pe o cunoaștere destul de îndeaproape și pe durată lungă a felului în care se constituie
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
o imitație cât mai veridică a civilizației occidentale. Discuțiile, schimburile de priviri și râsetele înfundate la adresa persoanelor care nu stăpânesc suficient de bine și de „occidental” limba engleză sunt la ordinea zilei. Întâmplător sau nu, în film, personajul care are accentul cel mai strident (într-adevăr, cel interpretat de Alexandru Papadopol) are și poziția cea mai critică față de activitățile companiei multinaționale. Faptul că discursul critic este pus tocmai în gura celui care vorbește engleza cea mai „comică” nu face, atât pentru
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
nu face, atât pentru privirea occidentală, cât și pentru privirea auto-colonizată locală, decât să atenueze legitimitatea acestui discurs. Faptul că Gorzo și Lazăr nu sunt conștienți, sau nu vor să ia în serios, nici forța de exotizare și inferiorizare a accentului în limba engleză, nici ierarhiile bazate pe naționalități, regiuni de proveniență și apartenență la consensul „civilizat”, nu ține în niciun caz de presupusa „prezumțiozitate” a afirmațiilor mele. Pentru ei, filmul „nu păcătuiește printr-o exotizare fundamentală”. Merită, cred, să ne
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]
-
Dacă filmul ar fi fost despre demantelarea și explicarea unui întreg eșafodaj de ierarhii și poziții de putere, atunci, da, ar fi avut, mai mult ca sigur, valoare de educație sau măcar de invitare la reflecție politică. Dar câtă vreme accentul filmului este pus evident pe suferințele emoționale ale exploatatorilor, relațiile de dominare rămânând schematice și prezentate ca un dat, nu ca un proces istoric, care ar fi valențele emancipatoare ale unui astfel de demers? Pare că Gorzo și Lazăr s-
Artă, politică, ouă încondeiate și forța de seducție a clovnului vestic. Din nou despre Toni Erdmann (I) () [Corola-website/Science/296165_a_297494]