20,995 matches
-
o serie de procese la care urmează să fie supuse boabele de cafea, cum ar fi procesarea, prăjirea și măcinarea. Există două metode de procesare a boabelor de cafea, metoda umedă și metoda uscată. Fructele de cafea, sunt introduse în bazine speciale cu apă unde are loc înlăturarea pulpei care înconjoară boabele. Boabele de cafea sunt introduse apoi în tancuri speciale, unde în urma unor procese de fermentare care durează 24-48 ore, sunt îndepărtate învelișul pergamentos și pelicula argintie a boabelor de
Cafea () [Corola-website/Science/305776_a_307105]
-
o suprafață de doar 8 km². Are o formă alungită, cu o lungime de sub 5 km pe axa nord-sud. Punctul culminant este la 284 m, în partea centrală a insulei. Craterul vulcanului este scufundat sub nivelul mării, acesta formând un bazin interior cu o porfunzime de 2-3 m. Împreună cu Insula Amsterdam, cele două insule se află pe un platou marin cu o profunzime de 3000m, ele fiind singurele protuberații care se ridică deasupra nivelului mării, fiind formate în urmă cu 400
Insula Sfântul-Paul () [Corola-website/Science/305783_a_307112]
-
la nord de Dunăre în comparație cu existența în provincia Dacia romană a unui număr foarte redus de vorbitori ai limbii latine culte a împiedicat impunerea acestora din urmă în fața vorbitorilor de latină vulgară. Acest lucru ar fi determinat existența în întreg bazinul Dunării de Jos a unei limbi protoromâne, care ar fi funcționat ca o „lingua franca”, o limbă unică, comună tuturor dialectelor române. Vezi și povestea "Torna, torna, fratre !"
Limba protoromână () [Corola-website/Science/305812_a_307141]
-
poate ajunge și din centrul stațiunii turistice Arieșeni, urmând drumul comunal până în satul Cobleș, iar de acolo marcajul cu triunghi roșu. Cei 10 kilometri până în satul Cobleș se pot parcurge cu autoturismul, iar apoi pe jos. Platoul Padiș este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
se pot parcurge cu autoturismul, iar apoi pe jos. Platoul Padiș este un bazin închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Cetățile Radesei, Peșteră Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Peșteră Cetățile Ponorului
Cetățile Ponorului () [Corola-website/Science/305826_a_307155]
-
zile a precipitațiilor duce la apariția secetelor mai ales vara. În cursul unui an se înregistrează în medie 191 zile fără precipitații, iar gruparea lor în perioade mai mari are repercusiuni negative asupra agriculturii drept care se cere amenajarea intensivă a bazinelor hidrografice și sistemului de irigare. Întreaga dinamică a atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord-vest; sud-est și nord care au frecvența de 20-29%(NV), 8-15% (SE) și 8-12%(N). Viteza medie corespunzătoare celor trei direcții principale amintite înregistrează
Petrești, Ungheni () [Corola-website/Science/305835_a_307164]
-
vecină, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Începând cu sectorul al doilea, Sectorul Ogivelor, poziționat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera devine tot mai interesantă din punct de vedere geomorfologic: dantelării de țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, scurgeri parietale argiloase, ocru de peșteră, etc., unele dintre forme căpătând chiar denumiri grație spectaculozității lor. Peștera găzduiește o colonie de hibernare de aproximativ 300 de lilieci de peșteră din Ordinul Microchiroptera, Genul Rhynophus, numit popular liliacul cu potcoavă
Peștera Polovragi () [Corola-website/Science/305857_a_307186]
-
de forma elipsoidala, cu diametrul de 10 metri și 6,7 metri înălțime. A fost modelat sudând 12 secțiuni triunghiulare și două circulare la vârf și la bază. Secțiunilor triunghiulare li s-a dat formă, prin explozii controlate, într-un bazin cu apă de 211.000 de litri. Rezervorul cu hidrogen lichid a fost construit din 6 cilindri: 5 de 2,4 metri înălțime și al șaselea de 0,69 metri înălțime. Cea mai mare problemă a fost izolația. Hidrogenul lichid
Saturn V () [Corola-website/Science/305836_a_307165]
-
Glimeia Mică, Glimeia Mare, Glimeuțul și Oașul. se prezintă ca o cuvetă foarte largă, deschisă spre est și vest prin intermediul unor șei de eroziune. Înălțimea medie este de 700 m. Din punct de vedere hidrografic, Depresiunea Damiș este localizată în bazinul superior al unui fost afluent de dreapta al râului Mișid, reprezentat, în prezent, de o serie de pâraie care se unesc în extermitatea de nord a drepresiunii. Depresiunea Damiș adăpostește cea mai mare parte din vatra satului cu același nume
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
urcă serpentinele spre cătunul Secătura. Pe dreapta se lasă drumul spre fosta exploatare minieră, se depășește cătunul menționat și, după ce se străbate o mică pădurice, se ajunge la primele case din satul Damiș (cătunul Mochești). După o frumoasă perspectivă asupra bazinului Brătcuței (pe stânga), se coboară lent pe la baza dealului Glimeia Mică și, după depășirea unei șei, de unde se poate observa întreaga depresiune a Damișului, se coboară până în centrul satului, la o triplă bifurcație. Distanța de parcurs: circa 10 km. II
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
care au participat circa o mie de oameni, titlul de regina balului a fost câștigată de Elena Petrescu, viitoare Ceaușescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Capitală. În incinta complexului de blocuri din Calea Ferentari nr. 70 - 74 a existat un bazin de înot cu dimensiuni olimpice ce putea fi folosit de locatari (pe timpul verii se folosea ca bazin de înot iar iarna ca derdeluș, scările de coborâre ce se întindeau pe o latură a bazinului se umpleau de zăpadă și rezulta
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
Petrescu, viitoare Ceaușescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Capitală. În incinta complexului de blocuri din Calea Ferentari nr. 70 - 74 a existat un bazin de înot cu dimensiuni olimpice ce putea fi folosit de locatari (pe timpul verii se folosea ca bazin de înot iar iarna ca derdeluș, scările de coborâre ce se întindeau pe o latură a bazinului se umpleau de zăpadă și rezulta un excelent loc de dat cu sania până în latura opusă scărilor). Acesta a fost folosit până prin 1982
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
nr. 70 - 74 a existat un bazin de înot cu dimensiuni olimpice ce putea fi folosit de locatari (pe timpul verii se folosea ca bazin de înot iar iarna ca derdeluș, scările de coborâre ce se întindeau pe o latură a bazinului se umpleau de zăpadă și rezulta un excelent loc de dat cu sania până în latura opusă scărilor). Acesta a fost folosit până prin 1982/1984. În prezent fostul bazin ce făcea parte dintr-un parc a fost acoperit cu ciment și
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
ca derdeluș, scările de coborâre ce se întindeau pe o latură a bazinului se umpleau de zăpadă și rezulta un excelent loc de dat cu sania până în latura opusă scărilor). Acesta a fost folosit până prin 1982/1984. În prezent fostul bazin ce făcea parte dintr-un parc a fost acoperit cu ciment și parcul a fost extins. Piața Ferentari a fost construită în 1947, odată cu ansamblul de blocuri de locuințe din Calea Ferentarilor nr. 70-74. În 2008 a fost refăcută complet
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
parc. Între terasamentul căii ferate ce duce spre Cruceni și digul canalului Bega, terenul este și în prezent foarte mlăștinos. În anii 70 regimul comunist a dispus săparea mai multor canale de desecare în acea zonă. Acestea se întâlnesc în bazinul unei stații de pompare care pompează surplusul de apa în Canalul Bega. În prezent, Stația de Pompare Freidorf, care aparține de A.N.I.F Timiș, nu mai este în stare de funcționare, acest lucru putând avea consecințe foarte grave în
Freidorf () [Corola-website/Science/301452_a_302781]
-
(pronunțat, ), este cel mai lung fluviu din Franța având peste 1000 km și un bazin de peste 117.000 km², mai mult de o cincime din țară. Valea Loarei, care a fost înscrisă în anul 2000 pe lista locurilor din patrimoniul mondial UNESCO desemnează partea situată între localitățile Sully-sur-Loire și Saint-Florent-le-Vieil. Constituie un loc excepțional datorită
Loara () [Corola-website/Science/301467_a_302796]
-
rostește nici un cuvânt) pe "koshikake machiai" (banca de așteptare de lângă „poarta de mijloc”, "chūmon"), așteptând ca gazda ce are titlul oficial de "teishu" să îi invite în "chashitsu". Cu puțin timp înainte de a-și primi oaspeții, "teishu" umple un "tsukubai" (bazin de piatră) cu apă rece. Luând apă cu un "hishaku", "teishu" își purifică mâinile și gura apoi înaintează spre "chūmon" pentru a-și saluta oaspeții cu o plecăciune. Nu se vorbește deloc. "Teishu" îi conduce pe "hanto", pe oaspetele de
Ceremonia ceaiului () [Corola-website/Science/301464_a_302793]
-
și frunze de palmier. Vasul constituie o parte importantă a aranjamentului și trebuie ales cu atenție. În funcție de dimensiunile plantelor și ramurilor folosite, vasele pot fi înalte și subțiri, scurte, cu gura largă sau îngustă, ori largi și joase, asemenea unui bazin. Ele pot fi din sticlă, ceramică, metal, lemn sau piatră și pot avea diverse culori. Pentru ca tulpinile să nu se răsfire, ele se fixează pe suporturi. La început, acestea au fost confecționate din paie de orez, legate în mănunchiuri. Cel
Ikebana () [Corola-website/Science/301474_a_302803]
-
a Ucrainei, în apropiere de frontiera cu România, la o altitudine de 410 metri și curge spre sud-est în județul Botoșani prin orașul Dorohoi, vărsându-se în Prut pe teritoriul județului Iași. Are o lungime de 275 km și un bazin hidrografic de 5.757 km². Printre afluenții cei mai importanți se numără râurile Sitna, Miletin și Bahlui. Inițial, Jijia se vărsa în Prut în dreptul localității Gura Bohotin (comuna Gorban, județul Iași), într-o regiune mlăștinoasă cu statut de rezervație, numită
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
le conduce în Prut la Gorban. Începând din anul 1998, Direcția Apelor Prut a derulat un proiect de cooperare cu Institutul Olandez de Management al apelor interioare și Tratarea apelor uzate (RIZA), proiect intitulat "Modelare, monitorizare și reconstrucție ecologică în bazinul hidrografic Prut". Proiectul prevedea efectuarea de lucrări de decolmatare la nodul hidrotehnic de la Chiperești, pentru ca apa să poată circula și pe Jijia veche . La începutul anului 2003 s-a depus documentația la PIN MATRA-Olanda, fiind obținută finanțarea proiectului în iunie
Râul Jijia, Prut () [Corola-website/Science/301490_a_302819]
-
fel și memoria locuitorilor de aici. Vorbind de hidrologia din regiune nu trebuie să uităm cele mai mari râuri - "Lyna, Drwęca și Pasłęka". Deși sursele lor se află la o distanță scurtă una de celalaltă, râurile se varsă în trei bazine diferite. Lyna (264 km lungime, 190 km în Polonia), cel mai mare fluviu din regiune și afluent stânga a Pregolei, are originea în imediata apropiere a locului cu același nume (satul Lyna, aproape de Nidzica). Drwęca (207 km), afluent de dreapta
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
de încredere care au redirecționat sumele de bani între bănci, alte linii internaționale de credit și a cumpărat stocurile prăbușite. O problemă politică delicată a apărut în privința firmei de brokeraj Moore și Schley, care a fost profund implicată într-un bazin de speculații în stocul de cărbune, fier și Railroad Company Tennessee. Moore și Schley au împrumutat peste 6 milioane de dolari din Tennessee Coal, Iron and Railroad Company (TCI) pentru împrumuturile dintre bănci de pe Wall Street. Băncile au cerut împrumuturi
J. P. Morgan () [Corola-website/Science/312996_a_314325]
-
este un curs de apă, afluent al râului Siret, cu izvoarele în platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
curs de apă, afluent al râului Siret, cu izvoarele în platforma Oușoru la 655 m și gură de vărsare la 60,3 m în râul Siret. Cursul se desfășoară pe 41 de km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]
-
km, drenând un bazin de 119 km². Delimitarea bazinului hidrografic (b.h.) pe partea dreaptă este dată de interfluviile: Dealul Mare (602 m), Tisa (583 m), Glodului (567 m ), Dealurile Flamanda, Ogoarele, Pricopie, Chicerea (320 m) acestea constituind limită față de bazinul hidrografic al râului Șușița. Pe partea stângă cumpănă de ape trece prin de dealurile Ochiu (480 m) și Șoldești (371) constituind limită cu bazinul râului Cașin (afluent al Trotușului](fig.1). Formă bazinului hidrografic este alungita în partea superioară, lățindu
Râul Zăbrăuți () [Corola-website/Science/313015_a_314344]