19,793 matches
-
și pre ghete, lăcuitorii Dachiei, i-au sterpit", teritoriul cucerit rămând astfel o "țară pustiită" (p. 36). Teza exterminării dacilor va deveni marca înregistrată a Școlii Ardelene prin opera polemică a lui Petru Maior, Istoria pentru începutul Românilor în Dachia. Căderea Sarmisegetuzei nu a potolit setea de răzbunare a romanilor, care au continuat să îi vâneze pe învinșii lor vrăjmași, "ca cu totul să concenească și să șteargă de pre fața pămîntului sămînța dăcească" (Maior, 1990, p. 14). Concluzia logică pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tot la Albineț găsim o altă idee, și mai spectaculoasă, vizând continuitatea romanității statale. Trecând în revistă istoria imperială a romanității, Albineț constată că statele Moldo-Române din vremea lui erau continuatoarele tradiției statale care se originează în Imperiul Roman. După căderea Imperiului Roman "propriu" (în secolul al V-lea, anul stabilit convențional fiind 476), tradiția statalității romane s-a prezervat în două ramificații ale acestuia: Imperiul Bizantin ("Roma nouă Constantinopole") și Imperiul Româno-Bulgar, "carele întinse domnirea sa până la Bizanțiul și Grecia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definitorii ale Bizanțului, "ca un complex de instituții, ca sistem politic, ca formație religioasă, ca tip de civilizație", și anume: i) moștenirea intelectuală elenică; ii) dreptul roman; iii) religia ortodoxă; și iv) arta bizantină, s-au perpetuat în istorie, după căderea Constantinopolului în 1453, prin încorporarea acestora în statele române (Iorga, 1972, p. 3). Acestea au devenit, astfel, depozitarele romanității bizantine, o teză a lui Iorga pe care Albineț a schițat-o sub formă de crochiu cu aproape un secol în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci teritoriul Daciei devine cadrul spațial de referință. Laurian (1870) scrie de fapt o istorie a Daciei care începe dinainte de venirea romanilor, trece prin diferite "stări" succesive ("starea Daciei sub imperatorii Bizantini"; "starea Daciei sub domni independenți"; "starea Daciei după căderea Constantinopolului" etc.), încheindu-se cu starea Daciei sub domnia lui Carol I. Dimensiunea teritorială (dacică) ia locul dimensiunii etnice (romane) ca ax central al istoriei poporului român, însă această substituție nu afectează semnificativ temele constitutive ale națiunii române: vechimea și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
occidentală a democrației interbelice românești era însă contrazisă de fondul oriental al practicii politice, caracterizate de sistematicitatea violenței și fraudelor electorale și de ubicuitatea corupției și venalității clasei politice. În loc să antreneze adevărate ritualuri ale democrației, alegerile electorale ocazionau mai curând "căderi în premodern", după expresia lui S. Alexandrescu (Constantiniu, 2011, p. 326). Competiției dintre partidele interbelice pentru putere i s-a pus capăt în februarie 1938, când Carol al II-lea ale cărui cognomene alternau de la "regele țăranilor", prin "mecena al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mai pregnantă cu cât ziua de 1 decembrie, data adoptării Rezoluției de la Alba Iulia prin care Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească a hotărât unirea cu România, va fi declarată "Ziua națională a României" după căderea regimului comunist. Modul de raportare la acțiunea lui Mihai Viteazul poate fi luat ca un barometru al naționalismului istoriografic. Din acest punct de vedere, periodizarea lui N.A. Constantinescu denotă minimumul de naționalism în conceptualizarea istoriei poporului român, din două motive
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "Dumnezeu este englez" (Greenfeld, 1992, p. 60: God is English). Stăniloae nu a mers atât de departe, oprindu-se la a-l naționaliza pe Adam (însămânțând în el și Eva germenii tuturor națiunilor ce aveau să se actualizeze odată cu căderea în istorie). Pentru a include națiunea în planul divin original și pentru a împăca în același timp ideea eternității națiunii cu datele istoriei biblice și sociale care arată fără dubiu că națiunile nu au făcut parte din creația divină, Stăniloae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și înlocuit cu o înțelegere postmodernă a temporalității. Meta-povestirea națiunii române (desfășurarea în timpul istoriei a "duhului" românesc), susținută de o periodizare cronologică a istoriei, este astfel destructurată, odată cu intrarea discursului istoriografic în condiția postmodernă. Implicațiile pentru ideologia naționalistă sunt majore: "căderea în desuetudine a dispozitivului metanarativ de legitimare" (Lyotard, 1993, p. 15), adică a periodizării cronologice a istoriei, antrenează mai departe prăbușirea funcției narative a istoriei, care înseamnă că istoria își "pierde functorii, marele erou, marile primejdii, marile aventuri și marele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu a avut niciun efect în sensul destabilizării ori restructurării acesteia. Prima parte a perioadei postcomuniste românești este caracterizată de o puternică inerție discursivă. Configurația mitoistorică asamblată în stadiul final al regimului comunist este reprodusă cu mare fidelitate și după căderea regimului. Chestiunea etnogenezei românești, considerată a reprezenta "problema fundamentală a istoriei nostre vechi" (Daicoviciu et al., 1992, p. 68), nu face excepție de la această regulă a inerției discursive în postcomunism. Explicația poate fi găsită în faptul că memoria românească și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o istorie de contradicții nerezolvate" (Dumitrescu et al., 1999, p. 3), pe care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de întoarcere în lumea pierdută a tradițiilor din trecut; c) este o tentativă de restaurare sau recuperare a tradiției periclitate, prin reîntoarcerea la trecutul idealizat (Berger și Zijderveld, 2009, pp. 71-73). Indivizii care preferă restaurarea comunismului în România printr-o cădere în trecutul la modul ceaușist întrunesc toate cele trei atribute pentru a putea fi calificați drept fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
critic de 50 la sută) din populația României are atitudini pozitive față de trecutul comunist. Mai mult, sentimentele nostalgice sunt în plină evoluție. În plus față de datele prezentate sub formă tabelară, 45 la sută dintre respondenții sondajului IRES din 2010 regretă căderea comunismului, în timp ce 50 la sută nu o fac. Același procentaj de 45 la sută cred că ar fi trăit mai bine dacă Revoluția nu avea loc în decembrie 1989. Și mai sugestiv este faptul că, într-un scenariu electoral în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sunt de acord cu aceasta (IICCMER, 2010). Potrivit recomandării Raportului, toți cei care rezistă interpretării oficiale ar trebui să fie pasibili de sancționare judiciară pentru acte de apologie la adresa fostului regim și negaționism. Jubileul comemorării a 25 de ani de la căderea comunismului, ce trebuia, în perspectiva narativei liberale, să ocazioneze o aniversare celebrativă a anticomunismului s-a petrecut sub auspiciile nostalgiei colective. După cum o arată studiul realizat în decembrie 2014 de către INSCOP, la o pătrime de veac de la prăbușirea regimului comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Le Monde”. Relatând despre revoluție, comentariile la adresa românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea comunismului; măsurile economice adoptate de România; situația copiilor abandonați în orfelinate care trăiau la limita supraviețuirii, mulți fiind infectați cu virusul HIV. Au apărut multe cereri de adopție a copiilor din România. Au
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
românilor erau elogioase și admirative; se lăuda curajul românilor de a se fi ridicat împotriva unuia dintre cele mai tiranice regimuri politice din Europa de atunci. Dintre subiectele relatate de presa internațională după căderea 1989 menționăm: mediul politic instabil de după căderea comunismului; măsurile economice adoptate de România; situația copiilor abandonați în orfelinate care trăiau la limita supraviețuirii, mulți fiind infectați cu virusul HIV. Au apărut multe cereri de adopție a copiilor din România. Au avut loc multe adopții internaționale, unele legale
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar și particularități determinate de liderii politici. În cazul României, esențial a fost eșecul economic, cauza principală
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de a plăti integral datoria externă a României a produs o gravă penurie de bunuri de larg consum, în primul rând alimentare. Dezastrul intern a coincis cu criza generală a sistemului comunismului. Politica noului lider sovietic Mihail Gorbaciov a accelerat căderea regimurilor comuniste. Revolta a început la Timișoara la 16 decembrie 1989. Demonstrațiile de protest au fost declanșate de intenția Securității de a-l evacua din locuința sa pe pastorul Laszlo Tokes. Demonstrațiile de protest s au desfășurat la Timișoara în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Roșie; Greenpeace; Medicii fără frontiere; Lumea contemporană continuă să fie marcată de evenimente sângeroase, precum situația din Irak și Afganistan, unde sunt încă prezente trupe ale coaliției internaționale care contribuie la consolidarea statelor respective și a regimului politic instaurat după căderea regimului taliban. Nici în fosta Iugoslavie, situația nu s-a stabilizat pe deplin; în 2008, Kosovo și-a proclamat independența. 6. Conflicte postbelice a) Războiul Rece și impactul său asupra relațiilor internaționale După al doilea război mondial, lumea a devenit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
forței de impulsie/ împingere. * lansarea de la start începe în momentul pocnetului pistolului și se termină (teoretic) după parcurgerea a 25-30/40 m. Elemente tehnice ale acestei faze a mecanismului tehnicii startului de jos sunt: * ridicarea mâinilor de pe sol (tendința de cădere a corpului înainte); * impulsie inițială (împingere) pe ambele picioare urmată de tragerea piciorului din spate și continuarea mișcării de impulsie a piciorului din față; * lucrul rapid/energic al brațelor; Forța folosită în startul de jos depășește repede greutatea corporală; lucrul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în momentul contactului cu solul poziția C. G. G trebuie să cadă în baza de susținere ușor înapoia acesteia, în acest fel fiind create condiții favorabile reluării alergării deoarece proiecția prea înapoi determină frânare iar cea prea înainte duce la cădere. * distanța de aterizare, distanța realizată între proiecția stinghiei gardului și punctul de contact al piciorului de atac cu solul, aceasta reprezintă aproximativ 40% din lungimea pasului peste gard (1,36m în cazul pasului de 3, 40m) Aterizarea este o consecință
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în probele de viteză, pentru i este importantă acțiunea de depistare a greșelilo ul eficientizării efortului specific și creșterii rand Explicându-le aceste elemente elevilor, efectuând o ,,apropiere” de tehnica deja cun start și exerciți se urmărește formarea deprinderii de ,,cădere în față” și de impulsie energică ă, țarea tehnicii startulu jos și a s oferă poziția cea mai a antajoasă pentru creștere oscută a startului înalt, precum și legătura dintre mișcările de la comenzile de start, în activitatea de învățare se vor
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
funcție de amortizare; * la lungime și triplusalt (ultima săritură) în vederea lungorii săriturii - trebuie valorificată la maximum traiectoria C.G.G., căutându-se întârzierea luării contactului cu solul prin ridicarea picioarelor și efectuarea de mișcări compensatorii de trunchi și brațe pentru a se evita căderea înapoi. Principalele caracteristici biomecanice ale săriturilor la bărbați sunt prezentate în tabelele 19, 20, prelucrate după T. Tatu și colab. (1984). 6.1 Săritura în lungime Săritura în lungime este cea mai veche probă de sărituri din atletism, cu origini
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
trunchiului, permit adoptarea unei poziții de aterizare eficientă. IV. Aterizarea are scopul de a obține o poziție a picioarelor care să asigure o distanță cât mai mare în momentul contactului cu solul între tălpi și proiectarea C.G.G., fără a provoca căderea în / pe spate a elevului / săritorului. După legile fizicii, aterizarea ar trebui să se facă în punctul în care parabola C.G.G. întâlnește solul. Dezideratul tehnic ar fi acela ca tălpile săritorului să atingă are prelungirea tangentei la traiectoria C.G.G. trece
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
și unghiul de teren Din punct de vedere tehnic este bine ca obiectul să părăsească mâna aruncătorului la o înălțime cât mai mare. În cazul când viteza inițială și unghiul de lansare este unghiul care are vârful în punctul de cădere a obiectul liberare a obiectului. Studiile și calculele au demonstrat că distanța cea mai mare de lansare (teoretic) este realizată atunci când unghiul de lansare și jumătate din unghiul de teren formează împreună un unghi de 45 oterenuluiunghiullansaredeunghiul 45=+ 2 256
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în Moldova secolului al XVI-lea pe colonul străin leah, rus, moscovit, sârb, grec sau vlah [...] așa cum apare în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]